Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DEZVOLTAREA ECONOMIEI IN PERIOADA 1877-1918

istorie




DEZVOLTAREA ECONOMIEI ĪN PERIOADA 1877-1918


Cucerirea independentei de stat īn 1877 a avut o īnrāurire covārsitoare asupra dezvoltarii economico-sociale a tarii, marcānd īnceputul unei perioade de dezvoltare moderna mai sustinuta a organismului economiei nationale. Aceasta se integreaza tot mai mult īn circuitul economic european si pe un plan mai larg chiar, ceea ce ofera posibilitati sporite pentru promovarea civilizatiei materiale si spirituale moderne.




Dezvoltarea industriei

Īn conditiile aplicarii Legii Rurale din 186, industria mare a avut conditii mai bune de dezvoltare, īntrucāt cel putin o parte din sumele primite pentru despagubirea servitutiilor feudale puteau fi investite īn noi activitati, inclusiv īn cele cu caracter industrial, iar m 434v216e ulti dintre fostii tarani dependenti acum emancipati dar unii neavānd pamānt suficient pentru munca si īntretinerea familiilor lor sau, dupa un anumit timp pierzāndu-si pamāntul, ca urmare a actiunii legilor economiei de piata sunt nevoiti sa plece la orase si sa se angajeze ca lucratori salariati. Ca urmare a crescut numarul īntreprinderilor din industria "mare".

Dezvoltarea industriei mari a fost stimulata, īn general de cresterea cererii interne de produse industriale, de consum individual si productiv, dar ea era frānata de insuficienta de capital, de muncitori calificati, de spirit de īntreprindere si organizare, de concurenta fabricatelor straine.

Īntre anii 1876-1886 dezvoltarea industriei mari a fost afectata de Conventia comerciala īncheiata īn 1875 īntre Romānia si Austro-Ungaria. Ca si Mesajul domnesc din decembrie 1859 care avānd īn vedere si considerente politice, īntre cere lipsa de independenta a tarii si conditionarea politicii ei externe de regimul vamal otoman a proclamat regimul comertului exterior īn conceptia liberului schimb si īncheierea conventiei mentionate, urmata de īncheierea unor conventii similare cu Rusia si Germania, precum si a unor aranjamente cu Franta, Italia, Anglia si alte tari.

Adeptii liberului schimb īn comertul exterior īsi argumenteaza pozitia cu considerente politice, īntre care recunoasterea de catre Austro-Ungaria a autonomiei romāniei, dar si cu considerente economice, stipulate īn Conventie, īntre care usurarea, prin scutirea de taxe vamale a exporturilor de cereale, animale si produse animaliere din Romānia īn Austro-Ungaria a produselor industriale, prin scutirea de taxe vamale sau taxe vamale reduse la produsele industriale de larg consum, scutirea de orice taxa vamala a tranzitului marfurilor romānesti prin Austro-Ungaria si a celor austro-ungare prin Romānia, posibilitatea de a obtine in porturi terenurile necesare pentru amplasarea de birouri, ateliere, magazii, unele dintre acestea din urma considerate antrepozite cu respectarea legilor īn vigoare ale fiecarei tari.

Cei care criticau Conventia au intuit de la īnceput complicatiile si efectele negative pe care aplicarea ei le va avea pentru economia romāneasca, īndeosebi pentru dezvoltarea industriala si chiar pentru exportul Romāniei pe piata austr-ungara.

Cu exportul de vite īndeosebi, temerile celor care criticau conventia aveau sa fie confirmate de īncalcarile de fapt ale prevederilor ei de catre autoritatile conducatoare ale Imperiului Austro-Ungar. Astfel, dupa cum se arata īn cercetarile de specialitate, daca īn 1876 exportul de vite din Romānia īn Austro-Ungaria reprezenta circa 25 mil. Lei, iar īn 1877 circa 28 mil. Lei, īn anii urmatori datorita unor interdictii de fapt unor pretexte de ordin veterinar invocate de autoritatile austr-ungare el scade la 6 mil. lei īn anii 1884-1886.

A avut implicatii negative si asupra industriei si agriculturii īn ansamblu, aplicarea Conventiei, care asigura mari avantaje exportului de produse industriale din Austro-Ungaria īn Romānia a dus la inundarea pietei Romānesti cu fabricate din Austro-Ungaria, care concurau īn conditii inegale, produsele industriei prelucratoare si mai ales pe cele ale atelierelor mestesugaresti din Romānia, a avut implicatii de aceiasi natura asupra industriei de fabrica incipiente.




De fapt Conventia prevedea avantaje deosebite pentru industria si comertul austr-ungar, rezulta din datele privind importul si exportul Romāniei din si īn Austro-Ungaria:


Īn 1871

Importul 37029 mii lei

Exportul 49635 mii lei

Īn 1876

Importul 75885 mii lei

Exportul 73791 mii lei

Īn 1885

Importul 120684 mii lei

Exportul 83783 mii lei


Īn anii premergatori Conventiei balanta comerciala a Romāniei cu Austro-Ungaria era activa, īn perioada aplicarii ei a īnregistrarii permanente si adesea mari deficite.

Īncepānd cu 1886 este inaugurata politica economica protectionista romāneasca, debuteaza un nou regim sub care se va dezvolta industria romāneasca in urmatoarele 6 decenii.

Promovarea industriei a cunoscut īn principal, doua directii, protejarea vamala si īncurajarea industriei.

PROTEJAREA VAMALĂ A INDUSTRIEI


La expirarea celor 10 ani pentru cāt a fost īncheiata Conventia Comerciala dintre Romānia si Austro-Ungaria, īntrucāt īn negocierile pentru īncheierea unei noi conventii nu s-a ajuns la nici-o īntelegere, conventia nu este reīnnoita.

Īncepe īn 1886, razboiul vamal Austro-Ungaria si Romānia, care dureaza pāna īn 1891, cānd Austro-Ungaria, a interzis complet importul de animale si a supus marfurile romāne care intrau pe piata sa o suprataxa cum era si firesc, Guvernul romān īn consecinta nu mai confera nici-un avantaj pe piata romāna marfurilor din Austro-Ungaria acestea fiind supuse la taxe import potrivit principiului reciprocitatii.



Īncurajarea industriei - a reprezentat a II-a directie de promovare a industriei si s-a aplicat concomitent cu protectia vamala concretizāndu-se īn adoptarea unor legi de īncurajare a īntreprinderilor industriale.

Legea mentionata consacra trei conditii de īncurajare a īntreprinderilor industriale care se refereau la dimensiunea īntreprinderii, tehnica si personalul utilizat, precum si la promovarea lucratorilor romāni.

Pentru a putea beneficia de avantaje īntreprinderile trebuiau sa īndeplineasca urmatoarele conditii:

Capital minim de 50000 sau 25 lucratori pe zi timp de cel putin 5 luni pe an; folosirea de masini si unelte noi si de personal calificat; la 5 ani de la īnfiintarea īntreprinderii īntreprinzatorul trebuia sa faca dovada ca cel putin 2/3 din personalul folosit este autohton.

Legea din 1887 s-a adresat industriei de fabrica, industriei mari īn acceptiunea timpului.

REZULTATE ALE APLICĂRII POLITICII DE PROTECŢIONISM


Productia de petrol in perioada 1885-1913

Petrol






Mii tone







Īn perioada īn care ne referim, īn Romānia zacamintele de carbune si de fier sunt sarace si insuficiente fata de cererile industriei īn dezvoltare acestea fiind acoperite prin import din Transilvania.

O imagine de ansamblu asupra dezvoltarii si activitatii industriale din Romānia, īn preajma primului razboi mondial ofera datele privind capitalul si personalul. Astfel industria dispunea de 1500 milioane lei capital si de circa 200 mii lucratori, 80% din acestia revenind industriei prelucratoare si extractive. Īn transilvania īn perioada cuprinsa īntre mijlocul secolului al XIX-lea si pāna la primul razboi mondial, dezvoltarea industriei urmeaza o traiectorie proprie.

Īn februarie 1867, este īncheiat acordul austro-ungar prin care se creeaza statul dualist austro-ungar īn cadrul caruia transilania este incorporata ungariei anulāndu-I autonomia.

Crearea statul dualist austro-ungar are pe lānga semnificatia sociala si politica, implicatii deosebite si īn plan economic. Īnca din 1850 va accentua īn aceasta perioada pozitia Transivaniei de anexaagricola a altor zone ale imperiului.

Īn acelasi timp īnsa, īn deceniile 7 si 8 se presimte, īntr­­-o masura mai mare decāt īn deceniile anterioare, interesul capitalului austriac pentru valorificarea resurselor naturale din Banat si Sudul Transilvaniei. Iau nastere numeroase intreprinderi mari fie de exploatare fie de prelucare a resurselor naturale.






Maria Muresan, Dumitru Muresan - "Istoria Economiei" - pag. 109 - 117











Document Info


Accesari: 4729
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )