Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































CONTINUAREA REVOLUŢIEI DE LA 1848 ĪN TRANSILVANIA

istorie




CONTINUAREA REVOLU IEI DE LA 1848 N TRANSILVANIA




REZISTEN A ROM NEASC DIN MUN II APUSENI; SF RsITUL
REVOLU IEI.

IMPORTAN A REVOLU IEI.

szistenta rom neasca din Muntii Apuseni; Sf rsitul revolutiei. n

'ania, lupta revolutionara s-a radicalizat n vara anului 1848. n conditiile srii revolutiei n Moldova si n ara Rom neasca, Transilvania a devenit rom nismului. Politica reactionara a guvernului maghiar, n conditiile i Transilvaniei la Ungaria, a generat, si aici, un veritabil razboi pentru ile nationale ale rom nilor. n Transilvania, comisarul Nicolae Vay a t Comitetul National Rom n (Permanent), de la Sibiu, si a intensificat jnile mpotriva taranilor rom ni.

i septembrie 1848 a avut loc a treia Adunare Populara de la Blaj, la care ticipat taranii rom ni organizati militar de catre Avram lancu. A treia re Nationala a rom nilor de la Blaj s-a transformat nsa ntr-o veritabila militara taraneasca Acestia luasera armele n conditiile regimului de ' introdus de autoritatile maghiare - masacre, precum cel de la Mihalt unile de la Oradea, Arad, din Bihor si Fagaras, formarea unui corp militar > de Lajos Csanysl trimis mpotriva rom nilor.

idunarea a votat o Rezolutie n care protesta mpotriva uniunii" Tran-3i cu Ungaria si cerea abolirea regimului, care i-a urmat. Pusi n fata a doi ni, rom nii l-au ales pe cel mai putin periculos. ntre revolutia maghiara si i de la Viena ei au ales-o pe ultima deoarece, cel putin aceasta accepta, |ic, existenta lor nationala n acelasi timp, rom nii nu au abdicat niciodata .rincipiul.colaborarii pe baza de deplina egalitate cu ungurii, sasii si secuii. a urmare a celei de-a treia adunari de la Blaj s-a trecut la organizarea si militara a Transilvaniei pe baze noi. Provincia a fost mpartita n 15 turi, fiecareia corespunz ndu-i c te o legiune. S-a constituit Comitetul ia/ cu sediul la Sibiu si care avea rolul unui veritabil guvern rom nesc. s nobiliare maghiare au fost dezarmate. Unii tarani sasi si secui si-au stat, de asemenea, hotar rea de a lupta alaturi'de rom ni. La 9 ianuarie a avut loc Adunarea de la Sibiu a conducatorilor revolutiei rom ne, cu care >-a definitivat programul acesteia. La 4 martie 1849 s-a publicat la Viena o constitutie imperiala prin care se restabilea autonomia Transilvaniei si se sa existenta nationala a rom nilor.

In aceste conditii, guvernul revolutionar maghiar a facut apel la generalul sz losef Bem. Acesta a condus o puternica ofensiva a armatei maghiare

Stephan Ludwig-Roth

Gabor Aron - fruntas al secuilor

prin care a reusit, n primavara anului 1849, sa cucereasca o mare parte a Transilvaniei, n afara doar de zona Muntilor Apuseni. Pe teritoriul cucerit nobilimea maghiara a dezlantuit o crunta represiune mpotriva taranilor rom ni. S-au organizat, sub conducerea comisarului Lajos Csany, tribunalele de s nge", s-a introdus starea de asediu, au fost urmariti conducatorii revolutiei rom ne. Mii de tarani rom ni au cazut victime acestei represiuni 12212n135m furibunde.

Zona Muntilor Apuseni a continuat nsa sa se afle sub controlul rom nilor. n Muntii Apuseni se apara, de fapt, cauza generala a rom nilor n fata a peste 21 000 soldati unguri condusi de ofiteri de cariera. Aici, ntr-un spirit democratic, s-a organizat o veritabila ara" rom neasca. Rolul conducator l-a avut Avram lancu, care era supranumit si Craiul muntilor". El s-a dovedit un stralucit conducator militar si un important om politic. Sub conducerea sa au fost respinse toate ncercarile fortelor militare maghiare de a patrunde n munti. S-au organizat legiuni rom nesti. Prima legiune a fost cea a Blajului, n frunte cu loan Axente Sever. n conditii deosebit de grele, Avram lancu a acceptat ideea tratativelor propuse de Lajos Kossuth prin intermediul deputatului rom n loan Dragos deputat, pentru cele sapte judete din Partium, n Dieta Ungariei, loan Dragos s-a pronuntat, sincer, pentru ntelegerea dintre revolutionarii rom ni si maghiari, dar i-a lipsit clarviziunea politica. Ele urmau nsa sa duca, cel putin pentru maghiari, fa ncheierea unui armistitiu si folosirea fortelor disponibile contra Austriei. n timpul tratativelor nsa, trupele maghiare au atacat pe neasteptate iar prefectii Ion Buteanu si loan Dobra au cazut la datorie. n mprejurari tragice a pierit si deputatul loan Dragos acuzat, de catre moti, de tradare.

Dupa nfr ngerea revolutiei din ara Rom neasca, fruntasi revolutionari, ca Nicolae Ba/cescusi Cezar Bol/iac, au sustinut necesitatea de a se ajunge la


ntre conducatorii revolutiei rom ne si ai celei maghiare, pentru a mpotriva dusmanului comun, Imperiul Habsburgic. ecembrie 1848 a devenit mparat, la Viena, Franz losif. Acesta a cerut usiei tariste pentru nabusirea revolutiilor din Imperiu. n vara lui 1849 vperiale au declansat o ofensiva n Transilvania, concomitent cu ea trupelor tariste n provincie. n fata acestui pericol, aflat ntr-o >arte dificila, guvernul maghiar a acceptat sa desfasoare tratative cu orii revolutiei rom ne din Transilvania. Tratativele s-au desfasurat la ntre Nicblae Balcescu si Lajos Kossuth. Sub presiunea iminenta a trupelor tariste, guvernul maghiar a acceptat sa semneze, la.2/14 iulie >eghedin! un document intitulat Proiectul de pacificare". /ederile sale consemnau nsa o stare deja existenta de c teva luni n iia. Astfel, se recunosteau dreptul rom nilor de a-si folosi propria limba listratie, independenta Bisericii Ortodoxe, prezenta rom nilor n atia de stat. Totodata, s-a semnat un tratat pentru formarea unei legiuni i.' n noua' lege a nationalitatilor, votata n iulie 1849 de catre tul maghiar, au fost acordate unele drepturi politice rom nilor. n np, prin eforturile lui Balcescu s-a obtinut neutralitatea lui Avram lancu din Transilvania. Toate acestea au intervenit nsa mult prea t rziu. La jst 1849 armata maghiara a capitulat la sina.

el a luat sf rsit revolutia din Transilvania. Conflictul dintre revolutia cea maghiara, politica duplicitara a Habsburgilor ca si interventia .raina i-au grabit sf rsitul.

Avram lancu n fruntea ostilor sale, n Muntii Apuseni

lfVspc"tanta revolutie, Revo­lutia rom na din 1848-1849 a constituit piatra unghiulara a epocii moderne n istoria nationala. Toto­data, ea a fost rezultatul procesului de evolutie fireasca a societatii ro­m nesti. Programul revolutiei a cu­prins, practic, toate marile probleme ale epocii - unitatea si emanciparea nationala, asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale, de sorginte moderna, ale omului, rezolvarea pro­blemei agrare. Acestea erau, de fapt, elementele fundamentale ale statului modern.

Avram lancu vorbeste poporului rasculat

Trasatura esentiala a revolutiei, trec nd peste o bogata mostenire culturala si ideologica, a fost deplina solidaritate nationala reliefata de programele revolutionare si marile r adunari populare. Conjunctura inter- nationala, raporturile de forte ntre marile imperii, interesele lor specifice fata de Principate, ca si situatia politica si sociala la nivelul fiecarei provincii rom nesti au imprimat anu­mite trasaturi procesului revolutionar

- moderatie si prudenta n Moldova, radicalism n Transilvania, compromisul de actiune n ara Rom neasca

n acelasi timp, stadiul de dezvoltare istorica a Ţarilor Rom ne, la jumata­tea secolului al XIX-lea, a determinat o anumita atitudine politica a fortelor revolutionare - aceea de a cointeresa boierimea n reformarea societatii. Re­volutia a adus nsa doar modificari si aprecieri de tactica n problemele politice si agrara

n lupta pentru ndeplinirea unor largi obiective cu caracter national, colaborarea a numeroase forte social-politice a permis anihilarea temporara si partiala a fortelor contrarevolutionare. Un rol semnificativ n acest sens l-au jucat masele populare. Aceasta explica, p na la un punct, succesul revolutiei n ara Rom neasca. Interventia militara a marilor imperii vecine si nfr ngerea, astfel, a revolutiei au demonstrat ca n acel moment, nu erau create conditiile constituim unui stat national rom nesc suveran si independent.

Revolutia a deschis drum larg marilor mutatii n sensul ad ncirii procesului de modernizare si de renastere nationala n Principate, s-a probat capacitatea rom nilor de a-si croi drumul n istorie, pe baza propriilor lor forte. Revolutia a elaborat si a desav rsit programul de constructie a Rom niei moderne, perfect legat de realitatile nationale. Toata istoria moderna a rom nilor, p na la Marea Unire din 1918, a fost dominata, asadar, de lupta sustinuta a natiunii pentru


jrogramului pasoptist, n vederea ndeplinirii revolutiei pentru unitate ;i a celei pentru independenta

larea trimisa de Nicolae Balcescu, la 4 martie 1850, din Paris, IuiAiexandru G. Goiescu

trebuia sa fie programul revolutiei din 1848? El era dezvoltarea progresiva a revolutiei

era organizarea democratiei si eliberarea taranului, mproprietarindu-l. ntr-un cuv nt, a o revolutie democratica si sociala. Acesta a fost scopul nostru si programul din 1848. totul acelasi cu cel din 1821 av nd n minus problema fanariotilor, si n plus problema

n-am facut o revolutie nici mpotriva turcilor, nici mpotriva rusilor. Dreptul nostru de a e era dreptul nostru de autonomie, care ne-a fost recunoscut de cele doua puteri, desi np n timp, chiar si n Regulament. Noi am cerut respectarea lui fara sa vrem sa ne

tratate. Odata revolutia realizata ne mai ram neau de facut alte doua revolutii: o itru unitate nationala si, mai t rziu, pentru independenta nationala, ca n felul acesta

reintre n plenitudinea drepturilor sale naturale. Este deci evident, pentru toti cei care seamna progres si dezvoltare istorica, ca revolutia care va deveni nu se va mai margini sratica si sociala si ca, potrivit actualelor tendinte ale ideilor n toata Europa si mai ales ni, ea se va face ntr-una din unitatile nationale. Revolutia democratica si sociala va sluji i drept mijloc dec t drept scop. Problema unitatii a facut mari progrese si s-a simplificat Unirea Valahiei si a Moldovei este un fapt mplinit pentru toata lumea, chiar si pentru u poate sa nu se realizeze ne nt rziat. Rom nii din Austria, baz ndu-se pe constitutia

si pe promisiunile facute, cer toti si cu multa insistenta sa se constituie ntr-un singur jne de 3 milioane si jumatate si p na la urma vor obtine".

k

ezentati rezistenta nationala a rom nilor n Muntii Apuseni (1848-1849). ire a fost semnificatia Proiectului de pacificare de la Seghedin (1849)? strati importanta istorica a revolutiei de la 1848-1849 n Ţarile Rom ne.


Rom nia n context international, 1821-1848

(tabel recapitulativ)


Principatele Rom ne si Transilvania

Anul

Situatia internationala




18-19 ian. - Tudor Vladimirescu paraseste Bucurestiul si se ndreapta spre Oltenia. 23 ian. - Proclamatia de la Pades 4-28 febr. -Tabara lui Tudor Vladimirescu de la ntareni. 22 febr. -,Eteristii trec Prutul n Moldova si ncep naintarea n Principate. 23 febr. - Rusia condamna revolutia lui Tudor Vladimirescu. 28 febr. - Reprezentanti ai marii boierimi muntene se retrag la Brasov. 16 mart. - Proclamatia lui Tudor de la Bolintin.                                                      'i 21 mart. - Tudor intra n Bucuresti. 30 mart. - nt lnire ntre Tudor Vladi-' mirescu si Alexandru Ipsilanti. 3 apr. - n urma dezavuarii Eteriei de catre Rusia, Ipsilanti se retrage la T rgoviste. apr. - Negocieri ale lui Tudor cu pasii otomani de la Dunare pentru a evita interventia Portii. 1 mai - Otomanii patrund n Principate. 15 mai - Tudor se retrage catre Oltenia. 21 mai - Arestarea lui Tudor n tabara de la Golesti. Este executat de catre eteristi la T rgoviste (27 mai). 7 iun. - Batalia de la Dragasani. 6 aug. - Bimbasa Sava si un grup de arnauti sunt macelariti la Bucuresti de catre otomani.


->!

12 mai - Congresul Sfintei Aliante de la Leibach nsarcineaza Austria sa intervina n Italia pentru reprimarea miscarii carbo­narilor. 7 mart. - Habsburgii restabilesc Regatul celor doua Sicilii. 25 mart. - nceputul revoltei grecilor n Peloponez, mpotriva stap nirii otomane. 8 april. - Trupele austriece nfr ng insurectia din Piemont. 5 mai - Moartea lui Napoleon I n insula Sf nta Elena. 28 iul. - Proclamarea independentei Perului.

-Grigore al IV-lea Ghica construieste Palatul Ghica-Tei apr. - Mica boierime n frunte cu lonita Tautul alcatuieste Constitutia Carvunarilor. 1 iul. - Restabilirea domniilor pam ntene n Moldova si ara Rom neasca


12 ian. - Congresul de la Epidaur proclama independenta Greciei, -apr. - Masacrul din Chios sav rsit de otomani mpotriva grecilor, -mai-sept. - Proclamarea independentei Ecuadorului si Braziliei. 20 oct.-14 dec. - Congresul Sfintei Aliante de la Verona da mandat Frantei sa intervina n Spania pentru a sprijini pe Ferdinand al VII contra fortelor revo­lutionare.




tr-un memoriu, Mihail Sturdza, repre-tant al marii boierimi din Moldova, seste pentru prima data termenul de tservator.


- Expeditie militara franceza n Spania. Ferdinand al VII este restabilit pe tron. - Spania recunoaste independenta statelor latino-americane. 2 dec.- Doctrina" Monroe.

r. - Mica boierime din Moldova se nge Portii n legatura cu lonita Sandu irdza. - Mica boierime din Moldova prezinta Adunarea Obsteasca un proiect de orme.


nvatam ntul particular n Franta intra sub controlul clerului. 19 apr. - Moartea lordului Byron (George Gordon-1788-1824) la Missolonghi, n Grecia.

nfiintarea Conservatorului din Cluj.


apr. - Legi n favoarea fostilor emigranti n perioada revolutiei din Franta. 25 aug. - Independenta Uruguayului. 1 dec. - Moartea tarului Rusiei Alexandru I. Este urmat la tron de catre Nicolae I. dec. - Miscarea decembrista din Rusia.

Rascoala n Oltenia condusa de Ghita jtui si Simion Mehedinteanu. > sept./7 oct. - Semnarea conventiei ruso-omane de la Akkerman.



- Tulburari populare n Franta, ian. - Spania abandoneaza portul Callao, ultima sa posesiune n America de Sud. t? 22 apr. - Otomanii cuceresc Missotonghi. 29 mai - Sultanul Mehmet Aii al Egiptului desfiinteaza corpul de ieniceri si reorganizeaza fortele armate dupa model european.

nfiintarea Societatii literare", apr. - Anaforeaua boierimii pentru ronomiile Moldovei consolideaza puterea larii boierimi. 7 dec. - Adunarea Obsteasca de la lucuresti protesteaza contra hotar rii Portii le a restitui calugarilor greci administratia nanastirilor nchinate.


iun. - Otomanii cuceresc Atena. 24 iun. - Reintroducerea cenzurii n Franta. 6 iul. - Conventia de la Londra. Anglia, Franta si Rusia se decid sa intervina n conflictul din Grecia, oct. - Incidente n relatiile dintre Franta si beiul de Alger. 20 oct. - Batalia de la Navarino (Grecia).



- Epidemie de ciuma n Muntenia si o parte a Moldovei. 14/26 apr.-2/14 sept. - Razboiul ruso-otoman. Principatele sunt ocupate de catre armatele tariste si se instituie o administratie militara rusa n frunte cu Dontele Pahlen.


iun. - Iezuitii sunt exclusi din nvatam ntul secundar din Franta, aug.-nov. - Expeditie franceza n Moreea. - Uniunea vamala ntre Rusia si Hessa.

2/14 sept. - Semnarea pacii de la Adrianopol (Edirne) ntre Rusia si Imperiul Otoman. 7/19 nov. - Generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseleff (1788-1872) este numit presedinte al Divanurilor Moldovei si Ţarii Rom nesti (p na n 1834).


5 mart. - Acordarea de drepturi pentru britanicii de rit catolic. - Anglia anexeaza Australia de Vest. 14 sept. - Tratatul de pace de la Adrianopol pune capat razboiului ruso-otoman.





nfiintarea manufacturii de ceramica de la T rgu-Jiu. - la fiinta n Principate militia nationala nucleu al armatei moderne, īsi ncepe activitatea societatea secreta Constitutia", de la Lugoj. 29 mart.-8 oct. - īsi desfasoara lucrarile Comisia de delimitare a granitei Dunarii. - Fostele raiale otomane revin Princi­patelor. 30 mart. - ncheierea lucrarilor de ela­borare a Regulamentelor Organice, apr. - Divanurile de la lasi si Bucuresti aproba proiectul de lege privind orga­nizarea armatei.


iul. - Expeditie franceza n Algeria, care este ocupata militar. 25 iul. - Publicarea, n Franta, a Ordonantelor privind dizolvarea Camerelor, modificarea sistemului electoral, suprimarea libertatii presei. 27-29 iul - Cele trei zile glorioase" la Paris; lupte pe baricade; Bourbonii sunt nlaturati. ncepe Monarhia din iulie" (familia d'Orleans). Este o guvernare constitutionala 25 aug. - Insurectia din Belgia contra dominatiei olandeze. 29 nov. - Revolutie la Varsovia. 20 dec - Conferinta internationala de la Londra garanteaza independenta     si vesnica neutralitate" a Belgiei.

-Recensam nt general al populatiei din Principate. - Rascoala taraneasca n Moldova, mai-oct. - Adoptarea Regulamentelor Organice n Moldova si n ara Rom neasca un. - Epidemie de holera n Principate.


7 febr. - Trupele tariste patrund n Polonia. - Razboi ntre Imperiul Otoman si Egipt. 21-24 nov. - Revolta tesatorilor din Lyon.



25 febr. - Polonia devine o provincie a Imperiului Rusiei. -Otto de Bavaria este proclamat rege al Greciei (Otto I). - Tulburari republicane n Franta.

-Poarta recunoaste Principatelor dreptul de navigatie sub pavilion propriu. -Constituirea Societatii filarmonice" din Bucuresti.


mai - Poarta cedeaza Siria catre Egipt prin tratatul de la Kutahya. - nceputul razboiului civil n Spania, iul. - Tratatul de la Unkiar-lskelesi ntre Imperiul Otoman si Rusia. - Constituirea uniunii vamale Zollverein n Germania.

- Primul vas rom nesc construit la Giurgiu ancoreaza la Constantinopol. 11/23 febr. - Ciocniri ntre studentii de la Cluj si soldatii din trupele habsbur-gice. 22 mart./3 apr. - Poarta numeste, cu acordul Rusiei, noi domni n Principate -Mihail Sturdza n Moldova si Alexandru Ghica n ara Rom neasca -Ia nastere societatea secreta revo­lutionara condusa de polonezul Adolf David.


9-13 apr. - Tulburari populare la Lyon. 13-14 apr. - Insurectie republicana la Paris. - Anglia proclama libertatea sclavilor, - nceputul asezarii burilor n Africa de Sud.





primele experiente cu masini PanteJimon. a la Paris Cercul revolutionar

i - Inaugurarea cursurilor Mihailene de la lasi. ncheierea unei conventii ntre ara Rom neasca cu privire la -nertului si extradarea fugarilor.


28 iul-Atentat contra lui Louis Philippe regele Frantei. -Guvernarea autoritara a lui Rosas n Argentina.



17 febr. - CraGovia (Polonia) este ocupata de trupele ruse, austriece si prusace. - Independenta Texasului, care se rupe de Mexic. 29/30 oct. - ncercarea lui Ludovic Napoleon de a prelua puterea n Franta.

;apata statutul de porto-franco. ecunoaste vaselor muntene si dreptul de a naviga pe Marea


nceputul domniei reginei Victoria n Anglia.

unctiune, la Zlatna, prima masina n Transilvania. Sub presiunea Portii, Adunarea i a Ţarii Rom nesti voteaza Aditional, conform caruia orice constitutionala se putea realiza :ordul Rusiei si al Portii.


12 febr. - Tratat ntre Franta si Haiti. - Depunerea unei petitii de catre lucratorii din Birmingham (Anglia) n care se solicitau drepturi sociale si politice.

ia Confederativa din Moldova e comisul Leonte Radu. - Constituirea de catre studentii ati la studii la Paris a Societatii atatura poporului rom n".


- Olanda recunoaste independenta Belgiei - Agitatii republicane la Paris. 1839-1842-Razboi ntre India si Afganistan. 1839-1851-Razboi ntre Argentina si Uruguay.

istituirea, n ara Rom neasca, a stati secrete condusa de boierul Mica) Filipescu. Conducatorii sai a un program politic, dar sunt i condamnati la pedepse grele


4 apr. - Anglia declara razboi Chinei, ncepe primul razboi al opiului". 15 iul. - Anglia, Austria, Prusia si Rusia se decid sa sprijine Poarta contra Egiptului - Anglia ocupa Noua Zeelanda -Prin tratatul de la Londra Mehmet Aii controleaza Egiptul si Sudanul. 18 oct.-14 dec. - Aducerea de per insula Sf nta Elena si depunerea la Paris a ramastelor pam ntesti ale lui Napoleon Bonaparte.

bazele unor noi stabilimente n Principate.


13 iul. - Conventia de la Londra stabileste regimul navigatiei prin str mtoriie Bosfor si Dardanele. - Sultanul otoman recunoaste lui Mehmed Ah guvernarea ereditara n Egipt.




- Dieta maghiara voteaza un proiect de lege prin care urma sa se introduca n mod progresiv, limba maghiara n locul celei latine, n justitie si administratie, si a celei rom ne, n scoala si biserica 7 oct.- Poarta l revoca pe Alexandru Ghica ca domn al Ţarii Rom nesti. 20 dec. - Gheorghe Bibescu (1805-1873) este ales domn al Ţarii Rom nesti.


- Esecul patrunderii englezilor n Afga­nistan. 29 apr. - Tratatul de la Nankin pune capat razboiului opiului".

- La Tunari functioneaza prima tesatone mecanica din ara Rom neasca 15 febr. - Consistonul de la Blaj cere Episcopului loan Lemeny (1780-1861) sa faca demersuri Ja Viena pentru neaplicarea legii cu privire la folosirea limbii maghiare votata de dieta de la Pressburg. - Se nfiinteaza societatea secreta Fratia".


- Anglia anexeaza noi teritorii n India. 27 iul. - Acord prin care piata Chinei este deschisa comertului european. - Intensificarea luptei pentru unitatea nationala a Italiei.

-Gheorghe Bibescu decreteaza eman­ciparea tiganilor statului, autoritatilor publice si ai manastirilor nchinate. Un decret asemanator este dat n Moldova de catre Mihail Sturdza (1795-1884). - Se desfasoara miscarea nationala din Banat condusa de Eftimie Murgu.


12 sept. - nt lnirea de la castelul Windsor ntre regina Victoria, a Angliei si Louis Philippe, regele Frantei. 24 oct. - Tratat comercial ntre Franta si China.

-Se introduce, n ara Rom neasca cultivarea rapitei pentru fabricarea uleiului. 14 febr. - Fondarea la Bucuresti a .Asociatiei literare a Rom niei". 2/14 dec. - Se pun bazele, la Paris, ale Societatii studentilor rom ni".


- Mare foamete n Irlanda. -Texasul este reunit cu Statele Unite ale Americii.

- Intra n functiune, la Resita, primele laminoare actionate de masini cu aburi, n ara Rom neasca ncepe construirea unui important sistem de drumuri, nov. 1847 - Sesiune a Dietei Transilvaniei care voteaza un nou urbariu (lege agrara defavorabil taranilor iobagi, nfiintarea Asociatiei patriotice" din Moldova.


- Marea Britanie adopta politica economica a liberului schimb, nceputul razboiului ntre S.U.A. si Mexic n legatura cu stap nirea Texasului. 11 nov. - Cracovia este anexata Imperiului Habsburgic.

ian. - Arestarea Ecaterinei Varga, con­ducatoarea actiunilor de protest a motilor de pe domeniul Zlatnei.


- Independenta Liberiei. - Se descopera aur n California, nov. - Conflict, n Elvetia, ntre cantoanele catolice si cele protestante.


ttra n vigoare o conventie ntre

si Moldova cu privire la

a vamii ntre cele doua tari, cu

arii.

t. - Nobilimea maghiara cere Transilvaniei la Ungaria, rt. - Proclamatia lui Simion jrin care rom nii din Transilvania nati sa se ridice la lupta pentru drepturilor lor.

3 apr. - Adunarea de la lasi. Se etitiunea-proclamatiune". revolutionara n ara Rom

>r - Prima adunare politica a

de la Blaj.

i mai - Marea Adunare Nationala C mpia Libertatii de la Blaj. Se 'etitia nationala", ■i ale rom nilor din Banat, nai - Revolutionarii moldoveni la Brasov redacteaza Printipiile Dentru reformarea patriei", tai - Dieta de la Cluj voteaza

vointei rom nilor, anexarea aniei la Ungaria.

. - Adunarea de la Islaz. Se adopta natia de la Islaz".

iun. - Formarea unui guvern iu la Bucuresti.

te ale puterii rev lutionare n ara sasca /"IO iul. - Trupele tariste ocupa

ui. - Nota a guvernului tarist prin au dezavuate tendintele de unitate la ale rom nilor. )rp militar otoman trece Dunarea la

'9 aug. - Formarea Locotenentei

sti n ara Rom neasca

ilegatie munteana duce tratative la

Se publica la Cernauti Dorintele ii Nationale din Moldova", icre asupra populatiei rom nesti din vania.

6/28 sept. - A treia Adunare ala de la Blaj.


12 ian. - Revolutie la Palermo. 2 febr. - Tratatul de la Guadelupa Hidalgo pune capat razboiului dintre Mexic si S.U.A. - Constitutii noi n statele italiene. 22-24 febr. - Lupte pe baricade la Paris, nlaturarea Monarhiei din iulie".

febr. - Piemontul declara razboi
Imperiului Habsburgic.

febr. - Proclamarea republicii n Franta.
27 febr. - Crearea atelierelor nationale n
Franta.

5 mart - Introducerea votului universal n

Franta.

mart. - Revolutii la Viena, Venetia, Berlin,

Milano, Miinchen.

apr. - Stabilirea de guverne revolutionare

n Italia.

4 mai - Se reuneste la Paris Adunarea

Nationala a Frantei.

mai - Deschiderea lucrarilor

Parlamentului de la Frankfurt.

29 mai - Instaurarea unui guvern provizoriu

n Cehia.

22-28 iun. - Lupte de baricada la Paris.

Generalul Cavaignac devine sef al puterii

executive.

25 iul. - Habsburgii nfr ng la Custozza

(Italia) pe Carol Albert, regele Piemontului.

2 dec. - mparatul habsburg Ferdinand I

abdica i succede Franz losef (Francisc

losif) (1848-1916).

7 dec. - nceputul ostilitatilor militare ntre

Habsburgi si trupele revolutionare

maghiare.

10 dec. - Ludovic Bonaparte (viitorul

mparat Napoleon al lII - 1852-1870)

este ales presedinte al Frantei.

ii




13/25 sept. - Otomanii forteaza intrarea n Bucuresti n ciuda rezistentei populare. 25 sept./7 oct. - Exilarea conducatorilor revolutiei din ara Rom neasca dec. - ncepe ofensiva maghiara n Tran­silvania, care este ocupata, cu exceptia zo­nei Muntilor Apuseni, p na n martie 1849. - Rezistenta motilor din Apuseni, condusa de Avram lancu.



20 febr./4 mart. - Constitutia imperiala din 1849 recunoaste o autonomie limitata Transilvaniei. 22 apr.-4 mai - 24 apr.-6 mai - Tratative ntre Avram lancu si loan Dragos






loading...








Document Info


Accesari: 2063
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )