Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DREGATORIILE ROMANESTI IN VEACURILE AL XIV-LEA PINA IN AL XVI-LEA

istorie




DREGĂTORIILE ROMĀNEsTI ĪN VEACURILE AL XIV-LEA PĪNĂ ĪN AL XVI-LEA

Calatorul care ar fi venit īn veacul al XV-lea īn terile noastre, īn epoci lui stefan cel Mare si chiar īnainte de aceasta epoca, īn domnia lui Ale xandru cel Bun, ar fi gasit īnceputul unei orīnduieli de curte. N-as zice si orīnduire a functiunilor, caci pe vremea aceia, daca o curte exista si avei proportii impunatoare, nu exista o ierarhie a dregatorilor: functiile nu erai permanente, ci īntīmplatoare si fara plata; erau delegatii care se acordai unor anumite persoane īn legatura cu anume servicii, si, dupa ce īndepli neau acest serviciu, ele se īntorceau īnapoi, la rosturile lor de la curte la situatia lor īntre demnitarii statului.




īnainte de epoca lui Alexandru cel Bun domnia moldoveneasca ave; un caracter nefixat, anumite influente occidentale luptīnd cu influenti orientale; de o parte era un curent care venea din Ungaria, adus de des calecatorii maramuraseni, de alta parte era un curent care venea din Polonia ceva mai nou decīt celalt. Cercetīnd lista boierilor cari īntovarasau pe domn cari garantau de multe ori juramīntul si prin urmare puneau valoarea loi politica personala īn sprijinul valorii politice schimbatoare, dupa tempera ment si īmprejurari, a domnului, o sa se gaseasca un numar destul dt important de nume; dar efectul pe care-1 produce lista aceasta, cam ames tecatā, foarte nestabila, nu este al unei ordini politice stabilite. Boierii acestif din secolul al XlV-lea, din vremea lui Petru al Musatei si a lui Romai al Musatei, a urmasilor lor pīna la Alexandru - fiindca de la Bogdan s Latcu n-avem documente cu boieri, ci numai din a doua jumatate a veacu lui al XlV-lea -, purtau foarte probabil numele supt care clasa noastra aristo craticā e cunoscuta.

El vine de dincolo de Dunare. La sīrbi el nu se īntīlneste. E bulgaresc uralo-altaic. Am emis undeva ipoteza ca, deoarece "ar" e un sufix de piu ral in limbile turanice si, prin urmare, scotīnd sufixul, ramīne radacina "bol' sau "bul", s-ar putea foarte bine ca īntre numele chiar de "bulgar" si acest* de "boiar", care īn izvoarele bizantine se īnfatiseaza ca bolās, bolādes, fie o legatura, si, precum francii se numesc "cei liberi", precum aleniani


Pīna la jumatatea veacului al XVII-lea

iese ,obstea", "toata lumea", tot asa acestia ar fi] īnsemnat "alesii",

sii"."

istul acesta al boierilor trece de dincolo de Dunare īn Ţara Romā-

īn principatul muntean.

neīnteles, cīnd zicem ca numele trece de la bulgari dincoace de Du-ceasta n'u īnseamna ca bulgarii singuri īn Peninsula Balcanica ar fi clasa dominanta cu atributii functionaresti si cu situatie privilegiata, rost deosebit īn viata sociala a timpului, ci numai ca singur numele 454f51e t de pe malul drept al Dunarii. In ce priveste demnitatea, aceasta neste si la romani, la bizantini, de unde, confundīndu-se cu vechea tie' urālo-altaica a bulgarilor, s-a alcatuit clasa boierilor la acestia. i trebuie uitat ca Moldova n-a fost ea la īnceput supt influenta celor }olo de Dunare. Ea a fost īntemeiata de curentul de initiativa politica lin nord-vest: a plecat din acel punct unde se reuneste regiunea de Ardealului cu Maramurasul, Bucovina si Ardealul. O influenta, prin ī, a vietii slavo-bizantine īn īnsusi cuibul de unde pleaca viitorii voe-oldoveni este absolut neadmisibila: numai dupa descalecarea Moldovei ■is actul slavon de-acasa care s-a descoperit mai acum īn urma1. Ei it cu idei politice unguresti. Aceste idei s-au amestecat pe urma cu dei patriarhale care veneau din obiceiul pamīntului de la noi, de la tia romāneasca gasita aici, si, ceva mai tīrziu, cu o influenta politica i din lumea ruso-lituaniana.

:easta lume ruso-lituaniana era īnsa continuarea lumii rusesti din Chiev; anii erau numai clasa diriguitoare, militara si politica, iar supusii

mai mare parte rusi din Galitia, cari continuau viata rusilor din Acolo, la Chiev, de pe urma legaturilor pe care natia ruseasca le avea jarii, īn veacul al X-lea, cīnd bizantinii chiama pe rusul Sviatoslav raga statul bulgaresc, institutia boierilor a putut patrunde, a īncīt ea s-a introdus prin doua cai: īn Muntenia, de-a dreptul de de Dunare, iar īn Moldova, īntrucīt nu s-a īntins o influenta mun-care īnca e posibil sa fi patruns chiar de la īntemeierea principatului, nea ruso-litvana.

ialminteri si īn ce priveste cancelaria este o deosebire īntre Muntenia Iova, de la īnceput. Limba latina a fost foarte rapede īnlaturata, - īntre altele si fiindca mai greu se gaseau scriitori slavonesti. Lumea asca si polona avea nevoie ea īnsasi de carturari, continuīnd viata ei i, pe cīnd īn Balcani viata politica a bulgarilor era īn complecta des-prin venirea turcilor. si, īn felul acesta, distrugīndu-se viata politica lor din Balcani, elementele carturaresti de acolo veneau la noi. Insa slavona adusa de dīnsii, slavona de biserica, nu era cea vorbita , ci limba din partile Salonicului īn epoca lui Chirii si Metodiu. īn a i se adaugira apoi slavonisme rusesti. Chiar īn ce priveste formu-t deosebiri "diplomatice", de cancelarie. Astfel la munteni, cancelaria ilgara a servit de model si apoi s-a stramutat cu totul la noi; īn a e cancelaria acelor stapīnitori lituano-msi cari mostenisera tipicul

nemoriul mieu despre el īn An. Ac. Rom. pe 1925. ..


Dregatoriile romānesti īn veacurile al XlV-lea pīna īn al XYI-lea

cancelariilor din Chiev, cu forme bine determinate, putīnd trece apoi si aiurea.

Pentru a da un exemplu: domnii nostri pun, pīna īn epoca fanario­tilor, īn documente, īnaintea numelui lor "Io", cu un semn deasupra lui o, care īnseamna prescurtare. "Io" e "Ioan", numele īmparatului, tarului bal­canic Ionita, pe care urmasii l-au adaus la numele lor propriu, precum īmparatii din Roma īsi ziceau cu totii cezari, dupa numele lui Iuliu Cesar, ori precum craii slavi nu fac decīt sa poarte īn īnsusi titlul lor numele lui Carol cel Mare. Dar, īn Moldova, numele premergator de Ioan sau "Io" nu se īntīlneste decīt de la o bucata de vreme; la īnceput se zicea: "mi", adeca "eu".

Moldova avea, deci, fara īndoiala si īn a doua jumatate a veaculu al XlV-lea boieri. Boierii acestia erau de origine deosebita si de caracte deosebit. Unii veneau din vechii maramuraseni, rude ale domnilor. Se s pot recunoaste foarte usor dupa numele de botez. Cutare nume se īntre buinteaza īn Ungaria mult mai mult decīt aiurea: Petru si stefan. Regatu unguresc fiind un regat apostolic, numele Sfīntului Petru e un nume favorit iar numele de stefan e al sfīntului rege. Printre domnii nostri cei dintī īnsa īntīlnim pe Petru al Musatei, pe fratele sau stefan, pīna la stefan ce Mare īnsusi. Tot asa la sīrbi, numele lui stefan Dusan si al lui stefan Ne mania, īntemeietorul dinastiei.

Numele de Iuga, caruia-i corespunde cel rusesc de Iurg, Gheorghe, pari sa nu fi venit din lumea ruseasca direct, de unde era si Iurg Coriatovic despre care se credea ca s-a intercalat īntre domnii de dinastie nationali moldoveneasca1, ci sa fi trecut prin Maramuras, unde era o influenta ruteana Dar numele de Roman, pe care-1 poarta fratele lui Petru si stefan e carac teristic rusesc, venit din Bizant. Bizantul a avut īmparati cu acest nume care nu īnseamna decīt Romān: Rhomanos, Romanus. Din Chiev el a trecu apoi īn Galitia, si de acolo la domnul Moldovei din veacul al XlV-lea, d< unde si numele orasului care exista pīna īn momentul de fata: Roman. Ro man e un nume favorit si acuma la rusii apuseni, si chiar la poloni.



Pe līnga aceste influente este si influenta locala, bastinasa, a fondulu primitiv romānesc din partile acestea. Sīnt astfel boieri din clasa conduca­toare care a fost gasita de maramuraseni la descalecarea lor, si altii din lumea cnejilor si a voevozilor traditionali.

S-ar putea crede ca aceia dintre boieri cari īn documente īnseamn satul de unde vin si unde īsi au drepturile lor, nu sīnt proprietari īn sensu īn care putem admite proprietatea īn secolul al XV-lea si al XVI-lea, c mult mai mult īn legatura cu vechile institutii de stat populare ale romā­nilor. Cutare zice ca e pe somuz, īn nordul Moldovei; cutare altul se arat£ ca "boier" de Dorohoi.

Acum, īn ceea ce priveste titlurile, deosebit de origine, deosebit de na tionalitate, de demnitate si atributiuni, desigur ca īn cele dintīi timpuri s-s

IV. Revista istorica pe 1928, p. 320.


Pīna la Jumatatea veacului al XVII-lea

1 fara plan, prin īnsasi desfasurarea lucrurilor, a se atribui boierilor

' din Moldova acelasi caracter pe care-1 avea nobilimea īn terile de

latina, supt influentele germanice din vecinatatea noastra.    Astfel

ml dintr-insii apare cu titlul de conte, de comes. Titluri slavo-bizan-

orice caz,' nu se gasesc alipite pe līnga numele boierilor moldoveni

iua iumatate a veacului al XlV-lea, dar titlurile acestea sīnt atribuite

in vremea lui Alexandru cel Bun.

cronica romāneasca tīrzie, a lui Ureche, spune ca Mircea cel Batrīn

la sine" pe domnul Moldovei care a precedat pe Alexandru, deci ca

ar fi fost impus de munteni. Textul e ambiguu īn aceasta forma

>asea iar textul slavon nu-1 avem la īndemīna. Cu toate acestea nu

sa nu ne sīndim la faptul ca numele lui Alexandru e unul care era

raspīndit īn Peninsula Balcanica, īn legatura cu ispravile lui Ale-

l Machedon, ca un īmparat bizantin s-a chemat Alexandru, ca tarul

irnova, īn momentul cīnd s-a consolidat principatul muntean, era

idru, ca domnul muntean de pe la 1360 se chema tot Alexandru.

e nu erau. atunci, īntīmplatoare; deci nu sīnt excluse cine stie ce

"i de familie īntre dinastia īncepatoare a Moldovei si dinastia, mai

a Terii Romānesti: o Anastasie a fost sotia lui Roman, si fiul lor

Alexandru; aceasta Anastasie se poate sa fi avut legaturi cu mai

dinastie romāneasca, munteana.

ricum, la īnceputul domniei lui Alexandru influenta munteana, cu

adauga din lumea balcanica, este incontestabila: Moldova ajunge sa

ce īn ce mai mult supt influenta Terii Romānesti a lui Mircea. Le-

e supt raportul politic sīnt foarte strīnse. Cīnd moare regele Ludovic

ariei, mostenirea lui e disputata īntre cele doua fete ale lui: Hedviga,

ta cu Jagello, si Maria, care a luat pe Sigismund de Luxemburg. Se

domnii nostri au oscilat, īn ce priveste īndreptarea lor politica, si a

i timp cind contra Ungariei s-au stabilit legaturi cu Polonia. si Mircea

eiat legaturile sale cu Polonia, cu Vladislav Jagello, servindu-se de

?ia vecinului moldovean. Solii munteni au trecut prin Moldova de

us la curtea lui Vladislav. Alexandru, care a pastrat legaturi foarte

cu Polonia, fusese precedat īntru aceasta de īnaintasul sau Petru, iar

al Musatei a fost introducatorul lui Mircea īn alianta cu Polonia.

ipt influenta munteana, care aduce cu dīnsa normele acestea balcanice, nea moldoveneasca se organizeaza, parasind īndreptarea apuseana, īnd la tot ce putea sa vie, ca titlu sau atributiuni, din aceasta lume germana, si accepta normele celelalte, bizantine si slave. Atunci apar tea lui Alexandru, īntīi fara nici un fel de rīnduiala, fara sa se cu-i rangul fiecaruia īn īnsirarea lor ca martori prin documente, dar pe ntr-o ordine care se fixeaza tot mai mult, logofatul, vistierul, comisul, .or rosturi mai mult sau mai putin sīnt cunoscute. Logofatul se Sngri-caneelaria domnului; vistierul pazea averea lui; comisul avea sama a cailor, si asa mai departe. Cīteva dregatorii, nu multe, se īntīlnesc cui al XV-lea si īn Muntenia lui Mircea si īn Moldova lui Alexandru »n, - cea dintīi avīnd doar mai mult pe ban si pe stratornic.




Dregatoriile romānesti īn veacurile al XlV-Iea pīna īn al XVI-lca

In schimb, corespunzīnd Banului de margene muntean īn Moldova sd īntīlneste starostele, īn regiunea Sepenicului, a sipintului, pe care Petru al Musatei a izbutit s-o capete printr-un īmprumut facut regelui polon, re^ giune care cuprindea Ţetina de līnga Cernauti, Hotinul si Hmilovul. Re­giunea aceasta a fost luata de la poloni īmpreuna cu organizatia ei si cu titlul dregatorului care statea īn fruntea acestui tinut, īntocmai cum partile Severinului au fost luate de domnii munteni īmpreuna cu organizatia loi de supt unguri, cu demnitarul special acestui district. Starostele acesta s-« pastrat pīna tīrziu īn secolul al XVIII-lea, cīnd nu mai putea fi vorba de ' legatura strīnsa cu polonii sau de o influenta puternica plecīnd de acolo ispravnicii de Cernauti se chemau starosti.

In ce priveste comanda cetatilor, aceasta era, cum am vazut, īn min pīrcalabilor. Se pare ca pīrcalabi existau si īn Muntenia. īn veacul al XlV-lea de exemplu, īn navalirea voevodului Ardealului pe vremea lui Vlaicu, cast* lanul din cetatea Dīmbovitei a stat īmpotriva ostilor venite de dincolo d munte. Dar poate fi īntrebarea daca acest aparator al cetatii purta titlul d pīrcalab, care se īntīlneste curent īn Moldova. Un lucru e sigur: ca pīrca labii acestia, asezati cīte doi, īntr-o anume ordine, constituie un caract* deosebit al ordinii boieresti īn Moldova, pe cīnd īn Muntenia niciodata m īntīlnim doi pīrcalabi īn aceeasi cetate, - si e īntrebarea daca ei se īntīl neau īn toate cetatile. Se poate pune chiar īntrebarea daca Muntenia a avu vreodata organizarea cetatilor asa de solida cum a fost īn Moldova; de altfel principatul muntean a fost rapede silit de turci sa-si paraseasc rosturile de independenta, pe cīnd Moldova s-a mentinut, si organizati ei militara defensiva a putut sa ia amploare, sa capete soliditate. Astfel ī Ţara Romāneasca era doar un pīrcalab la Bucuresti, unul la Tīrgoviste apoi la Gherghita, Ia cetatea Teleajinului, care se pare a fi fost Valeni de Munte, la Arges, la Poienari, - pīrcalabi cari se constata pīna foart tīrziu -, pe cīnd Moldova numara pīrcalabi īndoiti, daca nu la Suceava unde era numai un portar, hatmanul de mai tīrziu, dar la Soroca, la Hotin la Roman, la Orhei, la Chilia si Cetatea Alba. In Tighina nu se īnseamna pentru ca cetatea a fost īntemeiata numai de turci, si acel care avea adni' nistratia īntregii asezari mai vechi era vamesHl. Supt stefan cel Mar< pīrcalabia a trebuit sa se dezvolte mai mult. Pīrcalabii din Craciuna, īn mar genea hotarului Terii Romānesti, sīnt din epoca lui.

Fara īndoiala curtea lui stefan cel Mare era impunatoare si bogata. \ dovedesc chipurile care se vad pe fresce īn miniaturi, pe perdelele care ao pereau mormintele domnesti si care arata un foarte mare lux īn īmbraca minte.

Legaturile lui de familie au fost importante, macar doua dintr-īnsele caci cea de-a treia, mai durabila, cu femeia care i-a īnchis ochii si care hotarīt īn ce priveste mostenirea tronului, este cu o principesa din Muntenia Maria fiica lui Radu cel Frumos, care īn traditia populara poarta numel de Voichita1. Au fost īnsa doua īnrudiri imperiale: una cu Evdochia de 1 Chiev si cealalta cu Maria din Mangup.

1 Numele de Voichita se mai pastra prin Moldova de sus īn copilaria mea.


Pīna Ia jumatatea veacului al XVU-lea

cea din urma am vorbit mai sus. Īnaintasa ei, Evdochia, a fost Fetei lui stefan, Elena - si Elena e un nume īmparatesc, numele ui Constantin cel Mare, - care a fost maritata cu mostenitorul tro­sc g- era sa poarte coroana tarilor, ca mama a unui fiu menit dom-venise din Chiev, si acolo, cu toate ca, de fapt, erau īmprejurari ^strīnse cu simpli cneji, total la dispozitia regelui Poloniei, ramasese ordine 'ruseasca, si pīna īn a doua jumatate a veacului al XV-lea acestia de Chiev īsi ziceau "tari", cel putin īn cronicile relative la cronica noastra īnsasi o spune. Chievul īn vremea aceasta era, de-in ce īn ce mai mult stapīnit de influente occidentale si nu se putea duca un mare aport de cultura, īn Moldova, pa moartea lui stefan, fiul sau, Bogdan, a gasit cu greu o nevasta.

sa ieie pe o fata a regelui Cazimir al Poloniei, pe sora lui Ioan īare navalise īn Moldova si fusese batut de domnul romān, pe sora ■andru, cneazul lituanian, a lui Sigismund, menit odata sa fie insta-iloldova, pe sora lui Vladislav care a stapīnit la īnceputul veacului lea īn Ungaria, pe sora cardinalului polon. Bogdan era un om urīt: is Orbul, ceea ce īnseamna Chiorul, caci fusese ranit la un ochi. i, cum se vede pe fresca, īl īnfatiseaza īntr-adevar cu un ochi īnchis, rumos nu era, si aceasta alianta nu reprezinta ce putea fi mai stra-sntru o principesa crescuta īn mediul polon, orientat tot mai mult jstul si luxul Renasterii, asa īncīt principesa n-a fost bucuroasa sa eie o asemenea casatorie; apoi, oricīte garantii daduse Alexandru

sotiei sale catolice, Rāngala, cu toate acestea si catolicismul a con-sa se sfarīme aceasta socoteala. De aici a urmat intrarea lui Bog-

Polonia si jafuirea terii pīna la Liov, iar apoi navalirea polonilor Botosani. Principesa s-a maritat cu altcineva, iar Bogdan a īncheiat >rie īn tara cu o fata de boier, al carii mormīnt se vede la Dobrovat. ce priveste pe stefanita, fiul lui Bogdan, el a luat o principesa mun-pe una din fetele lui Neagoe Basarab. Erau doua: una mai fru-si alta mai urīta, si domnul muntean ca si al Moldovei voia sa

cea mai tīnara si mai frumoasa. De aici lupta īntre dīnsii, care ninat cu singura casatorie posibila pentru moldovean. Ea a fost Fara īndoiala īnsa ca, daca ar fi durat mai multa vreme, fata lui ar fi introdus o civilizatie slavo-bizantina mai perfecta īn Moldova motivele ce se vor vedea pe urma.

;ru Rares, cīnd a luat Moldova, putem zice: pe neasteptate, era ca-

cu o romānca, se pare, Maria, care este īngropata la Putna, pe

■«1 ei au apucase a ridica noua si splendida manastire de la Pobrata.

casatorie a lui Petru Rares a fost cu o femeie din neamul sīrbesc coyicestilor, īnrudit si cu Cantacuzinii imperiali. Aceasta femeie este mea despotului Ion, si ea nu uita, cīnd īntemeiaza o biserica,



e a Uspeniei īn Botosani, sa īnsemneze īn inscriptia slavona a cui

ie. Ţinea foarte mult la descendenta si-si atribuia īn puterea ei un

f aristocratic superior aceluia pe care putea sa-1 aiba Petru Rares

D°a!nnJa aducea) §i din amintirile sīrbesti ale familiei sale, īn legatura

strīnsa cu Bizantul si din Ungaria, unde statuse familia o bucata

Ut

Dregatoriile romānesti īn Teacurile al XlV-lea pīna īn al XVI-Iea

de vreme, deosebite elemente de civilizatie; aducea un complex de influent culturale de cea mai mare importanta pentru dezvoltarea Moldovei.

Ce lucruri frumoase se faceau pe vremea aceea īn lumea slavo-bizantirt arata si stofa cusuta cu aur aflatoare si acum la manastirea Putna, pe car sīnt īnsemnate numele a doua principese sīrbesti, una din veacul al XlV-le si alta din veacul al XV-lea, care au avut legaturi, nelamurite īnca destul cu curtea lui stefan cel Mare. Doamna Elena a dat si ea dezvoltare art( tesatoriei, pe care o īntilnim, dealminteri, si īnainte de epoca lui Stefar Tot asa īn ceea ce priveste cladirea, pictura, influenta ei se poate presupun<

īn acelasi timp se exercita pe aceasta cale si o influenta literara asupr Moldovei. Calatorul care ar fi venit pe vremea lui stefan n-ar fi īntīlni īn partile acestea oameni īnvatati. Ispravile asa de mari ale acestui straluci domn, biruintile lui, asa de stralucite, caracterul īmparatesc al domniei lui legaturile pe care le avea īn toate partile si care-1 faceau sa fie considera ca aparator al crestinatatii amenintate de Islam, toate acestea ar fi fos vrednice fara īndoiala de cīntece sau de povestiri īn proza.

Nu stim daca, pentru epoca lui stefan, cīntaretii de curte erau pre< numerosi, dar de unde veneau si īn ce limba au cīntat īntīi, se stie: erai acei aezi din Peninsula Balcanica, din Serbia, cari si ei īnvatasera de 1. cīntaretii de pe termul marii Adriatice, supt influenta lumii normande L care pentru īntīia oara s-a introdus obiceiul de a celebra, prin menestreli, s lucruri de dragoste si lucruri de razboi. Au venit deci cīntaretii din Balcan si au cīntat īn slavoneste, iar pe urma si īn romāneste. Desigur ca au fos cīntece despre stefan cel Mare, pe care nu le mai avem īn forma de li īnceput. Ele au continuat pe vremea lui Petru Rares, si neaparat ca atunc se cīntau mult mai des si mai frumos la masa domneasca ispravile domnulu īn scaun sau ale īnaintasilor sai. Iarasi e foarte greu de deosebit īn poezi; populara actuala, care a suferit atītea transformari, textul primitiv, ca si zicem asa, al cīntarilor privitoare la domnii din acea vreme.

Cīnd īnsa era vorba sa se scrie īn proza ispravile lui stefan, calugari din Putna puneau īn zece rīnduri istorisirea celor mai importante batalii si e pacat. Luptele acelea le cunoastem astfel, nu prin īnsemnarile cronica rilor nostri, ci prin marturii straine: prin scrisori contimporane, prin croni­cile popoarelor vecine. Tot asa a fost si dupa moartea lui stefan.

Cīnd īnsa Petru Rares a stat pe tron, avīnd līnga dīnsul pe sīrboaics Elena, capabila de a scrie īnsasi, īn ceasuri grele, rapoarte slavone catre sultan, pentru sotul ei, lucrurile n-au mai fost asa; la influenta cea veche a curentului slavonesc din manastiri s-a adaus, pentru a desavīrsi cultura moldoveneasca, influenta noua adusa de mīndria acestei doamne.

In ceea ce priveste vechea viata culturala a manastirilor, manastirea Neamtului a dat īn tot veacul al XV-lea manuscripte admirabile, care pe urma au servit de model pentru cei cari scriau in manastirile vecine. Pīna īn secolul al XVI-lea īn bisericile din Maramuras se īntīlnesc carti de format mare, cu literele foarte frumos rīnduite, care sīnt adevarate dovezi de civi­lizatie pentru noi.



Pīna la jumatatea veacului al XVII-lea

u numai ca se scria foarte frumos, dar se deprinsese mestesugul de ura care e principala arta de pictura a evului mediu. Un manuscript ?ine moldoveneasca se gaseste azi īn biblioteca publica din Miinchen, dfatiseaza pe pagini īntregi chipuri de sfinti de toata frumuseta. Putem ī mi'niaturistica moldoveneasca era pe deplin stabilita la 1450. Erau trete īn aceste miniaturi, cum sīnt ale lui stefan, ca acela, foarte ;ut de la Humor, care-1 reprezinta īn genunchi īnaintea Maicii Dom-

egatura manuscriptelor acestora, din argint batut cu ciocanul, este foarte frumoasa. Avem multe din legaturile acestea din veacul al a īn tezaurul de la Neamt. Cīte unele s-au raspīndit pīna īn Ardeal, de ilu la Feleac, līnga Cluj, unde īn biserica din acest secol locuia vladica iese, o splendida legatura daruita de un vistier moldovean pe la 1490. oata aceasta literatura, toata aceasta miniaturistica, toata aceasta ifie, tot acest mestesug de legare a cartilor nu s-au tinut numai la Neamt, icolo au trecut īn toate manastirile, si vladicii mari, cum a fost mitropo-Peoctist, au ocrotit aceasta miscare. Venind acuma doamna lui Rares, ibitia ei īmparateasca, īn legatura cu aceasta traditie indigena, s-a ajuns, ga'stralucita dezvoltare culturala bisericeasca, si la o cultura de carac-ofan, pe care terile noastre nu o cunoscusera pīna atunci. Intīlnim astfel lunere a faptelor domnului, nu īn stilul scurt, scump si sarac al ana-r manastiresti, ci o prezintare īmpodobita cu perioade retorice, cum i istoriografia bizantina. Macarie, episcop de Roman, scrie viata lui Voda, cu elemente de stil īmprumutate din vestita cronica balcanica, a cronicarului Mānase, care a servit de model veacuri īntregi pentru de lucrari.

Astfel calatorul care ar fi venit la curtea lui Petru Rares ar fi īntīlnit, ;lasi timp cu o tara consolidata, cu o ordine ierarhica pe deplin stabi-cu o deosebita mīndrie īmparateasca din partea domnului ca si din a doamnei, īn legatura cu stapīnirea īmparateasca a lui stefan cel Mare traditia lui Alexandru cel Bun īnsusi, o civilizatie nationala, care, daca, s priveste forma, nu īntrebuinta īnca limba terii, nu era mai putin nomen din cele mai importante ale culturii generale īn rasaritul Europei ita fiind situatia tuturor celorlalte provincii crestine din Orient, facea oi, pe la jumatatea veacului al XVI-lea, mostenitorii civilizatiei bizan-;i continuatorii acestei civilizatii, de multe ori pe drumuri pe care īnsasi zatia bizantina, neinfluentata de Apus, nu le cunoscuse.












Document Info


Accesari: 2044
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )