Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























VASCO DA GAMA SI DESCOPERIREA CAII MARITIME

istorie




VASCO DA GAMA sI DESCOPERIREA CĂII MARITIME

SPRE INDIA

ORGANIZAREA PRIMEI EXPEDIŢII A LUI VASCO DA GAMA




Dupa descoperirea Indiilor de vest de catre expeditia spaniola a . Columfo, guvernul portughez a fost nevoit sa se grabeasca pentru a-si stra „drepturile" asupra Indiilor de est 14214u2016o . In 1497 a fost echipata o aadra pentru explorarea drumului pe mare din Portugalia — īn jurul ricii — spre India. Regii portughezi, banuitori, se temeau de navigatorii renume. De ace$a, īn fruntea noii expeditii n-a fost numit Bartolomeo az, ci un curtean tānar de origine nobila care nu se remarcase prin mc pīna atunci, pe nume Vasco da Gama. Nu se stie de ce tocmai pe 1-a ales regele Manuel cel Fericit.

La dispozitia lui Vasco da Gama s-au pus trei v&se: doua corabii sie cu o deplasare de 100—120 de tone fiecare — „Sāo Gabriel" pe re el a arborat pavilionul de amiral (capitan al corabiei a fost numit mgalo Alvares, un marinar experimentat) si „Sāo Raphael", pe care fost numit capitan, Ba rugamintea lui Vasoo, fratele sau mai mare colo da Gama, care de asemenea nu se remarcase pīna atunci pr^ mic. In afara de aceasta, din escadra mai facea parte un vas usor s1 pid „Berrio" cu o deplasare de 50 tone (capitan Nicolao Coelho)-'cadra era īnsotita si de un mare vas de transport, īncarcat ou provizii mandat de Gongalvo Nunes. Pilot principal era remarcabilul navigator

DESCOFERIHEA CĂII MARITIME SPRE INDIA


r, care calatorise īnain- Diaz, avīnd aceeasi te ^vSipaiul tuturor celor patru functie **£**' u0_l70 de oameni. vaSe Sstia se aflau 10-12 crimi-f     āīept comun condamnati la Gama īi obtinuse de la rege

Xua-i folosi dupa CUm Va        € g cuviinta Pentru misiunile cele

mai primejdioase.

DRUMUL DIN PORTUGALIA PĪNĂ ĪN AFRICA DE SUD

Vasco da Gama (desen din secolul ai XVI-lea)

La 8 iulie 1497 flotila a parasit portul Lisabona, īndreptīndu-se spre insulele Capului Verde, iar de acolo spre sud-est, probabil pīna la Sierra Leone.. Pe aceasta portiune a drumului tatori se affla persoane de vaza, el a oprit cīteva aflīnu c ^ ogtateci si 1-a īnstiintat pe samorin ca īi va elibera numai dintre e ^^ ^ readusi pe corabii portughezii ramasi pe tarm si marfu- Minute. īn sfārsit, la o saptamīna dupa ce Gama a amenintat ca-i omorī pe ostateci, portughezii au fost adusi pe corabii. Gama a eli- parte dintre ostateci, fagaduind ca le va da drumul si celorlalti d\ ce īi vor fi īnapoiate toate marfurile. īntrucīt agentii samorinului r aganau lucrurile, Gama a plecat din Oalieut (lla 21 aufust) cu ostatecu de" vaza pe bord. Se pare ca el īi pretuia mai mult pe acestia decīt marfurile parasite.

ĪNTOARCEREA ĪN PORTUGALIA

Corabiile īnaintau īncet spre nord, de-ia lungul tarmului indian, din cauza vāntului slab si schimbator. La 20 septembrie portughezii au aruncat ancora līnga insula Angediva (la 14° 45' latitudine nordica). De locul de ancorare s-au apropiat doua corabii, iar īn zare se mai vedeau sase vase. Vasco da Gama a crezut, fara prea mult temei, ca este urma­rit de corabii din Calicut, a deschis focul si a capturat un vas (echipajul a scapat fugind īntr-o barca). Pe vas portughezii au gasit provizii si o cantitate mica de arme.

La Angediva, portughezii si-au reparat corabiile. īn timpul lucrari­lor s-iau apropiat de insula pirati pe doua vase mari cu vāsle, dar Vasco da Gama i-a pus pe fuga, tragīnd cu tunul īn ei.

Flotila a parasit insula Angediva la īnceputul lunii octombrie. Cora­biile au navigat īn volte sau au stat pe loc īn marea Arabiei, timp de aproape trei luni, pīna cīnd, īn sfīrsit, a īnceput sa bata un vīnt prielnic. La īnceputul lunii ianuarie 1499, portughezii s-au apropiat de coasta v-omaliei līnga marele oras Mogadiscio, dar Vasco da Gama nu s-a ho-tarīt sa debarce acolo si a īnaintat spre sud, catre Malindi. seicul din Malindi a aprovizionat flotila cu alimente proaspete, iar la cererea sta­ruitoare a lui Vasco da Gama a trimis un dar regelui Portugaliei (un

X de elefant) si a asezat pe tarmul sau un „padrāo". sn        Pa oe s~<a odihnit cāteva zile la Malindi, Vasco da Gama a pornit deoa SUd" -īn drePtul Mombasei el a dat foc corabiei „Sao Raphael", ^a ^ &6airna c^ echipajul din oare nu mai ramasese nici

JurrTi

īn at ~ ^iar P™*1"6 acestia foarte putini oameni sanatosi — nu este iar d ^ S^ oon(^'uca trei corabii. La 1 februarie a ajuns la Mozambic, Sper ^a a<īeea a avut nevoie de īnca sapte saptamāni pāna la capul Bunei rhi ^ ^e a^te patru saptamīni pīna la Santiago — una din insulele aSului Capului Verde. Aici corabia lui Vasco da Gama, „Sāo



^oria descoperirilor geografice I.—II.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE


i-le Azore /

i—Ie Canare /, \ |sp)    

Me ra* Capului \./.7*l. Verde (port)

V.

Vasco da Gama




Drumurile urmate de Vasco da Gama si Cabrai.

abriel", s-a despartit de „Berrio" care, sub comanda lui Coelho, s-a tors prima la Lisabona (10 iulie 1499).

Paolo da Gama era grav bolnav. Vasco, care tinea foarte mult la el ingura trasatura umana de caracter care s^a observat la el), se grabea i se īntoarca īn Portugalia, pentru ca fratele sau sa moara īn patrie, i Santiago el a īncredintat comanda corabiei „Sāo Gabriel" notarului cpeditiei, a īnchiriat o caravela rapida si a plecat de^a dreptul spre >rd, catre insulele Azore. El a debarcat pe insula Terceira, unde Paolo murit chiar a doua zi. Dupa ce 1-a īnmormīntat, Vasco da Gama s-a tors la sfīrsitul lunii august la Lisabona, cīteva zile dupa sosirea cora-ei „Sāo Gabriel". Din cele patru vase ale expeditiei s-au īntors numai oua1, iar din echipajul lor, mai putin de jumatate (niotrivit unei versi-ni — 55 de oameni). „Cu toate ca la palat domnea un entuziasm nespus, ī casele modeste de pe tarm, unde locuisera multi dintre tinerii. • • are acum zaceau īn morminte pe tarmuri necunoscute sau pe fundul īarii, era multa jale si plīns. Acestor oameni nu li s-au īnaltat monu-īente; nici la palat si nici īn biserici nu s-au rostit laude īn cinstea >r ... desi ei au reprezentat baza expeditiei. . . Cu toate ca nu cunoas-

Nu se stie unde si īn ce conditii a fost parasit sau a pierit vasul de transpor nici ce soarta a avut echipajul lui.

EXPANSIUNEA PORTUGHEZA IN ASIA DE SUD

oa si Viasco da Gama — sīnt eroi ai desoo-

despre rezultatele financiare directe ale expeditiei sīnt detorii, dar e putin probabil ca ea sa fi fost deficitara pentru cont? por.tu gal iei, cu toate ca s-au pierdut doua vase. La Calicut portu-regele ^z]DUtit totusi sa adune mirodenii si obiecte pretioase īn schim-ghezn a .jQr ^ obiectelor personale ale marinarilor, chiar daica nu īn k^+M^ti atīt de mari cum visasera organizatorii expeditiei. Dupa cāt canti at actiunye pirateresti ale lui Vasco da Gama īn marea Arabiei se P^e^ .- e^e venituri īnsemnate. Fireste, nu rezultatele financiare aU *! de modeste ale expeditiei lui Vasco dia Gama au stārnit entuzias-1 cercurilor conducatoare din Lisabona, ci faptul ca ea a aratat ce m antaie uriase le poate aduce comertul direct pe mare cu India, īn aVzul cīnd se asigura organizarea economica, politica si militara cu-

ven Descoperirea caii maritime spre India de catre europeni a constituit unul dintre evenimentele cele mai de seama din istoria nu numai a comertului portughez, ci si a comertului mondial. Din acel moment si pīna la deschiderea canalului Suez (1869), comertul Europei cu tarile situate pe tarmurile oceanului Indian si cu China s-a desfasurat īn cea mai mare parte, nu prin marea Mediterana, ci prin oceanul Atlantic, ocolindu-se capul Bunei Sperante. Portugalia, care detinea „cheia navi­gatiei spre rasarit", a devenit īn secolul al XVIilea o mare putere mari­tima, acaparānd monopolul comertului cu Asia de sud si de est; ea a detinut acest monopol timip de 90 de ani, pīna la nimicirea „Invincibilei Armade" (1588).

Dar īn India propriu-zisa exipeditia lud Vasco da Gama, care a des­chis calea spre cucerirea si jefuirea de catre europeni a acestei mari tari, a trecut neobservata.











Document Info


Accesari: 2217
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )