ECONOMIA DACICA

ECONOMIA DACICA

        Economia dacica este caraterizata in primul rand de agricultura. Dacii cultivau cereale in speta grau, pe arii intinse. Este celebru exemplul lanurilor de grau care au ingreunat avansarea armatei lui Alexandru Macedon in teritoriul getic. Cantitatile mari de cereale cultivate sunt atestate si de gropile pentru provizii descoperite de arheologi si care contin grau carbonizat in cantitati impresionante. Ca plante mai cultivau canepa sau inul pentru confectionarea hain elor. O importanta ramura a economiei dacilor era cresterea animalelor. Pastoritul era practicat pe scara larga. Oile oferind dacilor atat carne pentru hrana cat si lana pentru haine. Apicultura era o ocupatie aflata la loc de cinste in societatea dacica. De la albine dacii obtineau mierea si ceara in cantitati destul de mari pentru un export masiv. Acele de pescuit descoperite pe tot cuprinsul tarii atesta o activitate piscicola intensa.

         Mineritul se prezinta la daci ca foarte dezvoltat atat prin minele de aur de la Rosia Montana cat prin saline sau exploatarile de suprafata de petrol si pacura.

         Comertul practicat de daci este practicat pe directia Dacia-Imperiul Roman si Dacia-Litoralul Pontic si atat in sensul exportului cat si in cel al importului. Dacii exportau cereale, produse apicole, sare si aur si importau uleiuri mirodenii, vinuri grecesti si mai rar obiecte pretioase. Acest comert cu un flux ridicat cerea o mare cantitate monetara. Monezi romane si grecesti existau pe teritoriul Daciei dar marea majoritate o reprezentau imitatiile dupa denari si tetradrahme batute pe teritoriul dacic. O cateogrie aparte de monezi o constituie kosonii din aur originari din Dacia, descoperiti in cantitati destul de mari pentru a forma o imagine despre puterea financiara a Daciei dar nu indeajuns pentru a o declara moneda carateristica dacica.