Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























EPOCA MOVILESTILOR IN PAGINILE DE CALATORI

istorie




EPOCA MOVILEsTILOR ĪN PAGINILE DE CĂLĂTORI


Cītiva ani dupa Dousa, un anonim, care era īn legatura cu biserica ci lica, un misionar, foarte probabil, a fost la 1606, īn Moldova1, si iate spune despre dīnsa:

La Suceava este biserica Sfīntului Ioan, cu o urna de argint. Iere: Voda refacuse lacasurile de acolo, īntre altele unul care dupa picturi p a fi fost o biserica dominicana; este si o biserica polona, deosebi de cea seasca. La Siretiu se mai observa ramasitele lacasului dominicanilor din cui al XlV-lea. Vorbind de Iasi, se īnseamna ca erau vreo saisprezece bise pe vremea aceasta. Cotnarii aratau pe atunci patru biserici romānesti, catolice de zid si doua de lemn. La Baia se noteaza ca populatia roi neasca ortodoxa era restrīnsa, si, īn legatura cu biserica latina de acolo mai spune ca sotia unui domn, care era catolica si care e īngropata ac - legenda Margaretei de Losoncz - a ridicat cladirea sfīnta. Acee biserica fusese mai bogata decīt celelalte, dar "Mihai (Viteazul) a despoiī de odajdiile scumpe si de mult argint ce avea". Caci se pare īn ad si dupa alte stiri, ca, īn nevoia extraordinara de bani ce simtea Mi pentru plata soldatimii mercenare, care altfel n-ar fi luptat, el aluat de unde si, deci, si din odajdiile unei biserici ca aceasta.




īn ce priveste alte localitati, de la Cotnari īncolo, stirile, de nat statistica, au fost date, dupa acelasi izvor, īn capitolul precedent.

Trecem la informatiile unui raguzan care strabate Moldova la 16 Grigore al lui Nicolae Raguzanul.

Am vazut rolul pe care l-au jucat acesti raguzani: am spus ca vam si īntr-o tara si īn alta, erau īn mīinile lor, ca aveau case de banca Adrianopol, la Silistra si o colonie importanta la Timisoara. Acest negu!

1 Hurmuzaki, VIII, p. 307 si urm.


vme catre sfīrsitul domniei lui Constantin Movila, fiul menit sa ispraveasca Foarte nenorocit, al lui Ieremia1.

El trece prin Camenita, si aici īntīlneste pe unul dintre candidatii la ronul Ardealului, stefan Kendi, romān de origine, care strīngea oaste īn ederea schimbarilor ce se petreceau īn aceste parti ardelene si unguresti. )e la Camenita merge la Iasi. Este primit de domn si de doamna: nu de 3tia lui Constantin Movila, ci de mama lui, de doamna Elisaveta, care, e fapt, conducea toate lucrurile. Constantin avea si un epitrop, pe care-ī om vedea imediat, si care este boierul Nistor Ureche, tatal cronicarului, ire īnsusi a lasat īnsemnari de cronica.

īn Moldova, pe vremea aceasta, tatarii roiau, pradīnd Ţara-de-jos, re se afla īn cea mai mizerabila stare, din cauza necontenitelor jafuri, ilea era asa de greu de facut, īncīt a trebuit ca drumetul sa stea o sapta-ina asteptīnd posibilitatea de a continua calatoria. Ceruse sa i se dea soi­ti pentru paza.

Raguzanul face cunostinta la Iasi cu Nistor Ureche si cere de la dīnsul

.i īngaduie a merge la aier curat, la o manastire. Manastirea pe care

rea sa o viziteze era, desigur, aceea pe care a facut-o īnsusi Ureche, cu

ia lui, Mitrofana, dupa datina din Athos, si purtīnd numele unei manas-

de acolo, manastirea Xeropotamului, a "rīului uscat", "sec", īn codrii

amtului, dar īn tot cazul numele a fost dat dupa acela al manastirii din

itul Munte, precum, cīnd Petru schiopul si-a facut manastirea de līnga

i, el a numit-o Galata dupa suburbia constantinopolitana care pīna īn

īientul acesta poarta acest nume.

Peste cītva timp calatorul pleaca, īntīlnind pretutindeni urmele prezen-

tatarilor. La īntors merge cu īnsotitori poloni si cu o caravana de cin-

de cai, cu toate ca Ureche-i dase sfatul sa nu plece. A fost rechemat

-adevar de tutorul lui Constantin si a pornit definitiv dupa alte cīteva


Cam pe vremea aceasta, un german, Ioan Wilden, face o calatorie prin [ova, la 1613, desi la 1623 numai apare cartea care zugraveste aceasta orie: Nene Reysbeschreibung. El pleaca din Constantinopol cu un ita-Bernardo, caruia moldovenii i-au zis "Branat", Bernardo Borisi, levan-are a jucat un rol important pe urma. Venind la Iasi, Wilden gaseste

adunate īmpotriva tatarilor. Palatul domnesc, ca o urmare a atītor ■ociri cazute asupra terii, era īntr-o stare foarte rea, iar casele ce-1 īn-rau aveau aspectul umil. Lumea statea gata de fuga din cauza groazei tarii pot aparea la fiecare moment. i pradaciunile lor au tinut pīna la 1630, ba chiar supt Vasile Lupu tara

pradata cumplit, la 1650, de cazaci si tatari, reuniti.

[zgonit de turci, s-a īntors cu ajutor polon si i-a biruit, dar, dupa īnfrīn-ceasta, turcii s-au īntors din nou, si Constantin a trebuit sa fuga. Prins de tatari, ( sa-1 duca īn tara lor spre a obtinea un pref mare de rascumparare, dar, cum tre-strul, tīnarul domn a cazut īn valuri, de unde n-a mai rasarit, si nenorocita doamna :a, al carii fiu era, 1-a asteptat multa vreme, pīna sa ajunga a capata siguranta mor-Descrierea calatoriei īn Hurmuzaki, V. p. 455-7.


Epoca Movilestilor īn paginile de calatori

Acum, dupa calatorii acestia de mica importanta, venim Ja Alberti, negustor italian care de multe ori facuse drumul prin r

El trece prin Dobrogea, vorbeste de Macin, satul unde era va; lor. Venise pīna acolo, cu cara turcesti si cu carausi turci. Obiceiul descarce aici, sa se plateasca vama si sa se deie drumul acelor carai pe urma īn barci se trecea Dunarea.



Cea dintīi descriere a Galatilor o avem de la acest calator. A asistat la slujba bisericeasca. ,,messa alia valacha". Tīrgul nu era ma tant ca schela pentru corabii, decīt ca nou centru pentru pescal pescarii pe cari i-am vazut Ja Chilia aveau si aici asezarile lor. Se morunul proaspat, de doua categorii, sturioni e luzzi, aproape p< Din cauza pradaciunilor tatarilor In timpul din urma, aproviziona mult mai grea; iepurele costa cinci solizi unul, gainile si puii īnsj mai vindeau.

Drumul se facea īn novembre, popasurile fiind noaptea: satd cauza acelor pradaciuni de pe vremea lui Constantin Movila, erau rari, si cuprinsul s-a parut pustiu pīna la Bīrlad. Acesta era un ora plect ruinat. Alberti apuca sleaul vechi, pe unde au īntrat si turcii īui stefan cel Mare, si merge catre Vaslui. Aici vede "multe case", o h si palatul domnesc, ale carui ruine se deosebesc īnca īn curtea casele prietatii. Dupa aceasta se īntra īn codrul imens din care a ramas pi Dobrovatului, īntre Vaslui si Iasi.

Drumurile erau foarte rele: "sase perechi de boi nu pot sa tra car". "Noaptea se petrecea in padure, fara hrana, si era frica mare de cari urlau grozav."

Alberti ajunge la Iasi. Constata ca orasul, cum se stie, n-avea īncunjuratoare. Populatia o socoate la vreo 8 000 de case, prin urmar 40 000 de locuitori. Casele acestea erau de lemn. Bisericile apar rui] Palatul e de piatra, īnsa īmprejmuit cu gard de lemn.

Vede pe domn, care nu mai era Constantin Movila, ci stefan Te un batrīn, venit din Constantinopol, care servise īn armata lui Henr IV-lea, regele Franciei, luptīnd īn Pirinei, la cucerirea cetatii "Jaca". Fc crud, el statea cu calaul tigan līnga dīnsul, rīzīnd de boieri pe cari cu o de ironie-i arata gīdei, spuindu-i ca s-au īngrasat berbecii, si-ar fi de si īntr-adevar el a taiat cea mai mare parte din nobilimea tīnara, toata era cu Movilestii, pentru politica lor razboinica. El vede deci pe Toi īmbracat īn rosu, cu buzduganul īn mīna, 500 de archebusieri dupa dīr strabatīnd strazile lasului.

"Orasul era foarte murdar, cu mult noroi"; nu īncepuse īnca podi 6trazilor cu bīrnele de lemn supt care se īngramadea apa noroioasa, tīsnj la fiecare scuturaturā a "podului". Orasul, se mai spune, e proprietatea de nului.

Daca vine un calator, voda are dreptul sa-J trimeata īn gazda īn or] casa, si oamenii primesc pe strain foarte bucuros, fiind foarte ospitalic

1 Buletinul societatii geografice pe 1898 (tiraj aparte supt titlul Calatori, ambasad\ ti misionari etc).

* V. iorga, Studii ti documente, XVI, p. 223 si urni.


Pīna la jumatatea veacului al XVH-lea

sīnt foarte gospodine, "fac toata gospodaria casei"; ele "vorbesc arietenos cu barbatii, de fata cu lumea si singure, caci nu e nici o nd aduc de baut, ori de mīncare, gusta ele īntīi"1. "Cīnd īi moare tia ca sa se stie ca e vaduv, merge cīteva zile prin oras cu capul

jrtatea femeilor la noi mira, fireste, pe cei cari veneau din Tur-3 si grecii tineau femeile cu totul departe de orice relatii cu barbatii, arata apoi cum sīnt alcatuite casele īnauntru, cu sobe cum nu mai enetianul, deprins cu caminurile din terile calde, e socoteala ca sīnt 24 000 (!) de sate īn Moldova si tot atītea (!) enia. In ce priveste tributul, Moldova platea 60 000 de taleri, iar a 100 000.

tinuīndu-si drumul, negustorul trece Jijia cu carale pe gheata, ajunge nesti, tīrgusorul de pe Prut, care avea oarecare importanta, cu-2 000 de case; era si o biserica de piatra. Aici, de frica polonilor, au cu Constantin Movila, stateau 1 000 de soldati, de faceau straja, aa aceasta se trece Prutul. Calea e foarte grea pe timp rece: lipsea emnele. Pretutindeni lacuste moarte de frig: erau pline puturile si sie de dīnsele. Ajunul de Craciun se petrece supt lumina stelelor, la iul era foarte mare, si un vīnt strasnic taia la fata. Alberti n-a gasit icare, nici vin. Calatoria se facea adeseaori si noaptea, ca sa scape mai ie regiunile acestea. Tot noaptea se ajunge la Hotin, pradat de po-tatea pare frumoasa; polonii aveau garnizoana īnauntru pentru o atorie a Moldovei, de 100 000 de florini. Se trece Nistrul la vadul si se ajunge la Camenita. Aceasta la 1612.

urma, la īntoarcere, īn 1613, primavara, negustorul e cu seizeci de j-i de cīte sase cai si tot felul de marfuri īntr-īnsele: blanuri de sobol, tai ieftine, piei de iepure de casa, pe urma postav, cutite de fabrica-aana, care se vindeau mai ales īn īmparatia turceasca. si omul se -i dea Dumnezeu "drum bun, fara ucigasi". Ajunge la Hotin, trece rfanesti, Iasi, Bīrlad, Galati, Macin, refacīnd drumul descris mai sus. sfīrsit el va īntreprinde o noua calatorie, pornind īn iunie pentru ca ilie sa ajunga la Liov.

īasta calatorie este una din cele mai importante, si ea ne lamu-trect asupra rosturilor comerciale care se faceau prin Moldova pe aceea.

Jno le prime a far la credenza.












Document Info


Accesari: 1356
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )