Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























EXPEDITIA LUI DEJNEV SI POPOV; PRIMA CALATORIE DIN OCEANUL INGHETAT IN OCEANUL PACIFIC

istorie




EXPEDIŢIA LUI DEJNEV sI POPOV; PRIMA CĂLĂTORIE DIN OCEANUL ĪNGHEŢAT ĪN OCEANUL PACIFIC

DATE BIOGRAFICE DESPRE DEJNEV




Semion Ivanovici Dejnev s-a nascut īn jurul anului 1605. Locul naste-nu este cunoscut: presupunerea ca s-a nascut la Veliki Ustiug este con-:ata de unii istorici sovietici, caci se bazeaza numai pe afirmatia facuta Dejnev īntr-o jalba din 1665 ca nepotul sau "traieste īn Ustiug Veliki, re casa si umbla cu nevasta de la o gospodarie la alta. . ." Despre tine­ta lui Dejnev nu se stie nimic. Primele date despre el se refera la Pe" ida cīnd a īnceput sa-si faca serviciul de cazac īn Siberia, iar atunci ave^ oape 30 de ani. Din Tobolsk s-a mutat la Ieniseisk, iar de acolo a lis la Iakutsk, unde a sosit īn 1638. Dupa cīt se stie el a fost casator doua ori, cu femei iakute si vorbea probabil limba iakuta.

fi

EXPEDIŢIA LUI DEJNEV sI POPOV

■ rul anului 1640, Dejnev a participat la cīteva expeditii pe rīu-In ^ zmul Lenei pentru strīngerea iasakului: pe Tatta si Amga (aflu-rile din t> & ai jidanului) si pe cursul inferior al rīului Viliui, īn re-enti din ^ne_viliuisk. In iarna anului 1640-1641 el a fost pe lāna, giunea ^^ ^in detasamentul lui Dmitri (Eril) Mihailov Zīrian. Zīrian a facīnd P ^ detasamentul sau spre rīul īnvecinat dinspre est - Alazeia, pornit ap ^ ^ trimis cu iasakul la Iakutsk. Pe drum, īn timpul unei iar Pf .    -J evenii> Dejnev a fost ranit de o sageata. In iarna anului 1641- ciocniri ^ ^ plecat īn cadrul detasamentului lui Mihail Staduhin pe 1 superior al Indighirkai, la Oimiakon. Cu acest detasament, Dejnev CU+ cut pe Moma (afluent din dreapta al Indighirkai), iar la īnceputul a " anului 1643 a coborīt īntr-o corabie pe Indighirka pīnă 10210w224k ; la varsare. vprU cum am aratat mai sus, īn cursul toamnei Staduhin a trecut pe spre Alazeia; acolo el i s-a alaturat lui Zīrian pentru a continua itia pe mare spre Kolīma (1644). Dejnev a venit pe uscat de la Ala-la Nijne-Kolīmsk, care fusese īntemeiat de curīnd, si a ramas acolo timp de trei ani.

PRIMELE CĂLĂTORII PE MARE ALE RUsILOR LA RĂSĂRIT DE KOLlMA

Dinspre regiunea rīului Bolsoi Aniui patrundeau la Nijne-Kolīmsk zvonurile cele mai ademenitoare despre "riul de dincolo de muntii Po-gocia" (Anadīr?) bogat īn samuri, "iar pīna la el (pīna la gurile lui) daca vīntul e prielnic se poate ajunge de la Kolīma īn trei zile si trei nopti..." In vara anului 1646, din Nijne-Kolīmsk, a plecat pe mare īn cautarea "rīului samurilor" un grup de vīnatori pomori īn frunte cu pilotul Isai Ignatiev, poreclit Mezenet. Ignatiev a condus vasul spre rasarit. Timp de doua zile si doua nopti vīnatorii "au mers cu pīnzele īntinse pe marea cea mare" - pe fīsia libera de gheturi, de-a lungul unui tarm stīncos ("līnga Kamen") si au ajuns pīna la un golf, probabil estuarul Ciaun: īn acest caz ei au vazut insula Aion, situata la intrarea īn estuar. Aici au īn­tālnit ciukci si au facut tīrg mut cu ei, deoarece n-aveau tīlmaci si nu īndrazneau sa debarce pe tarm: " ... n-au avut curaj sa coboare de pe vas la ei pe tarm, ci au pus numai niste marfa pe mal, iar ceilalti au pus in loc dinti de peste [colti de morsa] putini si nu toti īntregi; ei fac din oase topoare si spun ca īn mare sīnt multe animale de acestea..."

Cīnd Isai Ignatiev si tovarasii lui s-au īntors cu aceste stiri, cei din ijne-Kolīmsk au fost cuprinsi de "friguri". E adevarat ca vīnatorii nu ac fSera niulti colti de morsa si cei adusi nu erau prea valorosi, dar tj]^ ^ se explica prin faptul ca micul grup era slab īnarmat si nu avea īntr-ad' V^^ilitati msa de a se face un tārg mare pareau a fi si erau, tase deo-fT' ^°^rte serioase. In afara de aceasta, Isai Ignatiev nu īnain-o zj sa doua zile cu pīnzele spre rasarit de Kolīmo, iar dupa īnca īn sarnu -«°Ua nadajduia sa gaseasca gurile "marelui rīu Pogocia, bogat

m°scovit tAflekseev Popou din Holmogorī, agent al bogatului negutator
leksei Usov, care se afla atunci la Nijne-Kolīmsk si avea ex-

esc°peririlor geografice I -n.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

perienta navigatiei pe marile oceanului īnghetat1, a īnceput sa org o mare expeditie. Scopul ei era sa gaseasca īn rasarit locurile unde       ^ morse si rīul Anadīr, cum era denumit corect din 1647, despre care Se ^ za ar fi bogat īn samuri. Din expeditie faceau parte 63 de vīnatori ^ fatori (printre care si Fedot Popov) si un cazac Dejn (l

p atori

fatori (printre care si Fedot Popov) si un cazac - Dejnev (la rugarni Y*6^11"" personala), care raspundea pentru strīngerea iasakului. El a faeari . ^ īduca "tarului ca venit de pe noul rīu Anadīr" 280 de blanuri de s      S*

In vara anului 1647, patru corabii, sub comanda lui Fedot p**1^-
au iesit din Kolīma īn mare. Nu se stie cit de departe au īnaint ^Kyv>
;pre rasarit, dar s-a dovedit ca au suferit un esec din cauza ghetu ■?
compacte. īn aceeasi vara expeditia s-a īntors fara nici un rezultat T
^ijne-Kolīmsk. la

Dar esecul nu 1-a facut nici pe Popov si nici pe Dejnev sa-si piard" rurajul. Primul s-a apucat sa organizeze o noua expeditie, iar al doi^ i cerut sa fie numit iarasi strīngator de iasak. De data aceasta, īnsa, el i īritīlnit un rival, si anume pe cazacul Gherasim Ankidinov din Iakutsk :are fagaduise sa predea vistieriei tot 280 de samuri si īn plus sa vina īn lujba tarului "cu mijloacele sale, cu un vas, arme, praf de pusca si altele", nfuriat, Dejnev a propus atunci sa predea 290 de samuri si īn aceeasi >līngere īl īnvinuia pe Ankidinov ca ar fi strīns "vreo 30 de -«hoti» si vrea ā-i ucida pe negutatorii si vīnatorii care vin cu mine pe noul rīu, sa-i efuiasca, iar pe strainii de la care am fagaduit sa iau venitul sa-i imoare". Reprezentantii autoritatilor din Kolīma l-au confirmat pe Dej-tev, dar, dupa cīt se pare, nu i-au interzis lui Ankidinov sa se alature xpeditiei cu corabia sa si cu "hotii" sai. La acest lucru nu s-a opus nici 'edot Popov, care echipase sase corabii si era tot atīt de interesat ca si )ejnev īn succesul expeditiei.

PRIMA CĂLĂTORIE DIN OCEANUL ĪNGHEŢAT IN OCEANUL PACIFIC PRIN STRIMTOAREA DINTRE ASIA sI AMERICA

In a doua jumatate a lunii iunie 1648 sapte corabii (kocia), au iesit in Kolīma īn mare si au cotit spre rasarit; sase dintre ele apartineau atronilor lui Fedot Alexeev Popov, iar a saptea, lui Gherasim Ankidinov. n total se aflau pe ele 90 de oamenL Dejnev si Popov calatoreau pe vase iferite. Doua corabii s-au sfarāmat izbindu-se de gheturi īn timpul unei artuni, īnainte de a ajunge la strīmtoare. Oamenii de pe ele au debarca e tarm; o parte au fost ucisi de koriaci, iar ceilalti au murit probat» e foame. In timpul aceleiasi furtuni sau a uneia care s-a dezlantuit nuu rziu au disparut fara urma īn marea Ciukotka alte doua corabii. ^ resupune ca ele au fost īmpinse de furtuna spre tarmul american, ca^ s teritoriul AlaSkai s-au gasit urme ale unor locuinte vechi (de apr°x ^ tativ 300 de ani) de tip rusesc, iar eschimosii si indienii localnici pov ;au īnca īn secolul al XVIII-lea despre niste oameni barbosi cu °° bastri, care au trait odinioara īn tara lor.

Popov mai calatorise īnainte īn scopuri comerciale de la Lena spre Olenio . acolo spre Kolīma.

EXPEDIŢIA LUI DEJNEV sI POPOV


ta

lf

septembrie, dupa cum a- īntr-un port din strīm- nZinS ciukcii l-au ranit īn unei ciocniri pe Fedot Popov, iDā cīteva zile - īn jurul datei Ttombrie - "corabia mea s-a de cea a lui Fedot, care a

d^pārut fara urme .

Dupa analiza pe care a facut-o

Ostean ciukci (desen din secolul af XVIII-lea).

o Berg īn cartea "Descoperirea Kamciatkai si expeditia lui Bering'' nu mai ramīne nici o īndoiala ca Dejnev a ocolit extremitatea de nord-est a Asiei si a descris-o īntr-o jalba catre tar denumind-o "Bolsoi Kamenīi Nos" (Marele cap de piatra - n. tr.). Acesta este tocmai capul care a fost denumit pe buna dreptate capul Dejnev (66°05' latitudine nordica si 189°40' longitudine vestica), iar nu vreun alt cap al peninsulei Ciukot-ka: " ... iar capul acela iese mult īn mare si pe el traiesc numerosi ciukci. īn fata aceluiasi cap pe insulele (Diomede) traiesc oameni carora li se spune coltosi [eschimosi], deoarece īsi īnfig īn buza cīte doi dinti mari de os Iar acel Cap mare, noi, Semeica si tovarasii nostri, īl cu­noastem, fiindca acolo s-a sfarīmat corabia osteanului Iarasim Onkudi-r"°y. [Gherasim Ankidinov] cu tova-"" "J^' ^ noi) Semeica si tovarasii

luat pe acesti sfarīmati [naufragiati] pe vasele noastre si de

Int ^i ^^Ut Pe msu^e oamenii aceia coltosi".

capul do° a ■'alba' De^nev rePeta si precizeaza indicatiile sale despre
Pe mare PSn* Ia nord-est: »Iar dnd n^rgi de Pe Kovīma [Kolīma]
fata ar-oī, Pre nul Anadīr. vezi un cap care iese mult īn mare iar īn
s?nt īnfm+4 j7_^. ua msule> Pe care traiesc ciukcii1; īn buzele lor

au P Partea
ai ° tabara

de peste [colti de morsa]. Iar capul acela se afla spre īnspre partea ruseasca a capului [la vest] se varsa un rīulet;

capul,

au ul, aiun ■ i ° tabara & xm t""1 ain oase de balena. Dupa ce ocolesti

mai mult.

Pīnzelo bl rīul Anadīr- De la caP Pīna acolo sīnt trei zile de mers *- ^.me, nu mai mult «

^ calatori> numeste "ciukci", atīt pe ciukcii propriu-zisi, cīt si pe -i pe acestia din urma cu numele de "coltosi".

iosi>

^D.ei»w.


itkk.


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Dupa naufragiu, Ankidinov o parte dintre īnsotitorii sai au cut pe corabia lui Fedot Popov Dejnev a luat pe corabia sa pe' lalti tovarasi ai lui.

n-

Dejnev povesteste īn chip
toresc ce s-a īntīmplat cu el
ce s-a despartit de Popov, cīnd
tru prima data īn istorie, a
din oceanul īnghetat de nord
oceanul Pacific: n



Femeie ciukce din secolul ai XVIII-lea),

(desen

"si m-a purtat pe mine, Seinei ca, pe mare dupa Pocroava [1 oc tombrie] si m-a zvīrlit pe tarm spre sud, dincolo de rīul Anadīr. Nu eram pe corabie decīt douazeci si cinci de oameni. si ne-am dus cu totii spre munte, fara sa cunoastem drumul, flamīnzi si īnghetati, goi si desculti. si am mers cu tovarasii pīna la rīul Anadīr zece saptamīni si am ajuns jos pe rīu, līnga mare, dar nu am putut prinde peste si nu era nici

dure. De foame, bietii de noi, am luat-o care īncotro. In sus pe Ana-: am pornit doisprezece oameni si am mers douazeci de zile fara sa ilnim oameni sau sanii trase de reni. Apoi, ne-am īntors īnapoi si id, dupa trei zile, mai aveam īnca o zi de drum pīna la tabara, ne-am rit si am īnceput sa sapam gropi īn zapada..."

Acesti doisprezece oameni au izbutit sa supravietuiasca pe Anadir iarna anului 1648-1649 si sa construiasca niste vase mici. Cīnd gheata pe rīu s-a topit, ei au urcat īn aceste vase īn sus pe Anadīr pīna la amenii din Anaul si au luat de la acestia iasak".

SOARTA LUI SEMION DEJNEV

Pe cursul superior al Anadīrului, Dejnev a īntemeiat o statie de ier-t pentru strīngerea iasakului. Nu-1 parasea gīndul la "dintii de morsa cautarile lui s-au īncheiat īn 1652 prin descoperirea unei regiuni ex~ m de bogate īn morse. Cazacul Iuri Seliverstov din Iakutsk, care a ■cut din regiunea Kolīmei pe uscat - peste "Kamenl" - īnspre Anadir. ata īn 1654 ca, īn urma cu doi ani, Dejnev si doi tovarasi ai sai "* ts pe mare si au strīns toti coltii de morsa [colti fosili] de pe tar"1 ;ed. Au adunat 102 puduri si chiar mai mult, cīte sapte colti la pu 3i vreo 80 de puduri de colti mici si sfarīmaturi". Potrivit datelor ^ le, Dejnev cu trei tovarasi de ai sai (printre care si Seliverstov; _(I īns pīna īn aprilie 1656 "la gura rīului Anadīr si pe tarmul n^ g puduri de colti de morsa. Seliverstov, desi se plīnge ca

EXPEDIŢIA LUI DEJNEV sI POPOV

ti coltii de morsa, a adunat si el 50 de puduri, dar regiunea era g tot ogata si multi ani ea a atras aventurieri dornici de īmbo-e*tremnf rīul Anadīr.

gātire P^.gQ Ya cererea sa, Dejnev a fost īnlocuit si, cu īncarcatura de
■a morsa, a ajuns pe uscat la Kolīma, iar de acolo a pornit pe mare,
colti de mferior al Lenei. El a iernat la Jigansk, īn 1661 a sosit la
spre curs^ ^ ^ plecat la Moscova. A sosit acolo īn 1664, iar īn luna
Iakutss s ti urmator s-a facut cu el socoteala: din 1641 pīna īn

s ^ anutui urmator sa facu cu pa

ianuarie ca atase soida nici īn bani si nici īn natura. "si maritul domn, 1660 e cneaz Aleksei Mihailovici a poruncit sa i se dea solda īn bani ^r-s1 natura pe anii trecuti... pentru cei 19 ani de serviciu cīt a fost S* lT\ j ^nadīr sa strānga iasakul pentru tar si sa caute pamīnturi noi si ?" d īn slujba tarului a strīns 289 puduri dinti de peste la pretul de fin de ruble pudul si a adunat iasak pentru maritul domn si a luat osta-t- ' Si pentru slujba si rīvna lui Senca, maritul domn a poruncit sa i (felea din pricazul Siberiei pentru anii trecuti o treime īn bani, iar doua parti... īn postavuri doua jumatati visiniu-īnchis si o jumatate verde-deschis,'īn masura de 97 arsini si un sfert la pretul de 87 ruble, 17 altīni, 3 denghi - cīte 30 de altīni pentru un arsin. In total īn postav si bani 126 de ruble, 6 altīni, 4 denghi..." Asadar, Semion Dejnev a adus pen­tru vistieria tarului 289 puduri de colti de morse īn valoare de 17 340 ruble argint (la pretul oficial de la Iakutsk, 60 de ruble de argint pudul), iar tarul i-a daruit, pentru 19 ani de serviciu, 126 de ruble si 20 de co­peici argint. In afara de aceasta, tarul a poruncit ca "sa i se dea pentru slujba sa, pentru strīngerea de dinti de peste si pentru ranile capatate, gradul de hatman".

Hatmanul de cazaci Semion Dejnev a mai slujit īn Siberia pe rīu-rile Oleniok, Viliui si Iana. In 1671 el s-a īntors la Moscova cu un trans­port de blanuri de samur si a murit acolo īn 1673.

SOARTA LUI FEDOT ALEKSEEV POPOV sI DESCOPERIREA KAMCIATKĂI

Dupa ce furtuna a despartit corabiile lui Fedot Popov de cele ale lui DeJnev, aceeasi furtuna, dupa 1 octombrie, "1-a aruncat pe tarm la spatul din fata", mult mai departe spre sud-vest decīt Dejnev, si anume pe tarmul ■peninsulei Kamciatka. Nu se stie īn ce punct de pe fui?1 aU debarcat oamenii lui Popov si Ankidinov ramasi īn viata dupa stieUI^a-^e-Oamn^ de Pe marea Bering, care a durat zile īn sir si nu se simiimei-m^ear Pe Ce tarm au debarcat. Potrivit unei ipoteze, mai vero-tarrv, ī e! au debarcat pe cel de rasarit, iar potrivit unei alte ipoteze, pe m^l de apus.

iai ' ^ra?eninn^ov> primul explorator al Kamciatkai, scria ca vasul

(kociai p p ,

si a u ^ care se afla Fedot Alekseev a ajuns la gurile rīului Kamciatka

t p p "

atorui ^astaz* Fedotovscina ..." si asa īi spun localnicii dupa condu-de catr^ °r eare a iernat acolo īnca īnainte de cucerirea Kamciatkai Atlasov. Fedot a iernat la gurile rīuletului, iar primavara a

se nUrr, ^e e^ PĪna la un rāulet care se varsa dinspre dreapta "care.. .


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Kamciadali facīnd focul (dupa S. Krasinennikov).

coborīt cu aceeasi corabie (kocia) spre mare si dupa ce a ocolit capul Lo-
patka a mers pe marea "Penjina" (Ohotsk) pīna la rīul Tighil, unde s-a
oprit a doua oara pentru iernat. Dupa legendele kamciadalilor, Fedot
"īn iarna aceea a fost īnjunghiat de un tovaras al sau din pricina unei
iasīrce, iar apoi koriacii i-au omorīt pe toti ceilalti". Kraseninnikov,
īnsa, referindu-se la marturiile lui Dejnev (vezi mai jos), presupune ca
"Fedot - corabierul" cu tovarasii sai au pierit, nu pe rīul Tighil, ci īntre
4.nadīr si golful Oliutorsk: prima data el a iernat pe rīul Kamciatka,
apoi, facīnd īnconjurul capului Lopatka, a ajuns pīna la rīul Tighil, iar
ie acolo a īncercat sa ajunga īnapoi pe Anadīr, pe mare sau pe uscat,
,pe coasta Oliutorsk" si pe drum a murit, iar tovarasii sai, fie ca au f°s
icisi, fie ca s-au īmprastiat si au disparut fara urma. ..

Cu un sfert de veac īnainte de Kraseninnikov, Ivan ^■0Z^rfv^o'i.
:are a descoperit insulele Kurile, a gasit resturile a doua statii de ""
3e rīul Fedotovscina, īntemeiate de oameni veniti acolo "acum
ini din orasul lakutsk cu corabiile pe mare". . e

O marturie mai veche despre soarta corabierilor disparuti ProVlrn :hiar de la Dejnev si dateaza din 1654: "Iar īn anul trecut (1652) īmbiat, eu Semeica, īn calatorie pe mare. si am luat de la kori&a

EXPEDIŢIA LUI DEJNEV sI POPOV




^mim^ Drumurile urmate de cercetatori (1638) Anul ntemeierii orasului 1648 Anu! descoperirii

0 520km

T3T


Harta completa.a descoperirilor facute de rusi īn Asia de nord-est.

muierea iakutā a lui Fedot Alekseev. si muierea aceea spunea ca Fedot
si osteanul Gherasim (Ankidinov) au murit de tinga (scorbut), iar alti
tovarasi ai lor au fost ucisi si putinii oameni ramasi au fugit cu Barcue
nu se stie īncotro..." . -

Compararea acestor trei stiri cu date diferite duce la concluzia ca Fedot Alekseev Popov si Gherasim Ankidinov cu tovarasii lor au tost aruncati de furtuna cu corabia ior pe Kamciatka, au petrecut acolo cei Putin o iarna si, prin urmare, ei sīnt cei care au descoperit Kamciatka, ««■ nu calatorii de mai tīrziu care au venit pe peninsula la sfīrsitul seco­lului al XVII-lea, īn frunte cu Vladimir Atlasov. Acestia n-au facut de-c^ sa desavirseasca descoperirea Kamciatkai si s-o cucereasca. . īnca īn 1667, adica cu 30 de ani īnainte de expeditia lui Atlasov, n^l Kamciatka este indicat pe "Harta Siberiei" ("Certioj Sibirskia Zem-u.) īntocmita din ordinul voievodului Piotr Godunov din Tobolsk; acest J*u se varsa īn mare īn rasaritul Siberiei, /īntre Lena si Amur, iar dru-lR7o - la §urile Lenei spre el (ca si spre Amur) este absolut liber In spun m "^Piicatiile" la cea de a doua editie a "Hartii" ("Certioj") _se e'f»--.iar īn fata varsarii rīului Kamciatka iese din mare un stilp tra īnalt fara masura, pe care n-a fost nimeni". Aici nu numai ca

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

este indicat rīul Kamciatka, dar se si arata foarte precis mica perf asezata drept īn fata gurilor lui, pe al carui tarm sudic, īn aproni ^ capul Kamciatka, se īnalta un munte ("stīlpul de piatra" - 1245 ^ iar capul nordic el acestei peninsule se cheama si astazi Stolbovoi

S-a pastrat de asemenea o sentinta judecatoreasca din 14 italie- ir a guvernatorului Zinoviev din Iakutsk, īn procesul unui complot n      ' cale de un grup de cazaci care "au vrut la Iakutsk sa jefuiasca H *a zitele de praf de pusca si gloante, pe stolnic, pe guvernator si pe j^P?" torii orasului sa-i ucida si sa le ia averile, iar īn piata sa jefuiasca Ul~ negutatori si vīnatori si sa fuga dincolo de Nos, pe Anadīr si pe ..P? Kamciatka..." Asadar, cazacii din Iakutsk au vrut sa puna la cale cītiva ani īnainte de expeditia lui Atlasov, o calatorie peste Anadīr s °U rīul Kamciatka considerat de pe atunci un rīu cunoscut si, dupa oft pare, au avut de gīnd sa fuga pe mare "dincolo de Nos", iar nu      " 6 de Kamen".











Document Info


Accesari: 3511
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )