Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























EXTINDEREA GRANITELOR „NOII SPANII'

istorie




EXTINDEREA GRANIŢELOR „NOII SPĀNII"

EXPEDIŢIILE LUI GARAY sI NARVAEZ




Dupa caderea capitalei aztecilor, Cortez a trimis īn toate directiile detasamente armate pentru a extinde granitele Noii Spānii (astfel au denumit conchistadorii tara cucerita de ei). Cortez īnsusi s-a īndreptat spre nord-est, a cucerit definitiv regiunea situata īn bazinul rīului Panuco si a construit acolo o fortareata, unde a lasat o garnizoana puternica.

Asupra acestei regiuni avea pretentii Francisco Garay, guvernatorul

wisulei Jamaica, bazīndu-se pe dreptul prim 24124h76y ei descoperiri (expeditia lui

ineda). Cu toate esecurile pe care le suferise, Garay a hotarīt sa-si

tficerce din nou norocul. El a plecat īn regiunea fluviului Panuco, cu

detasament; alcatuit din 1 000 de oameni īmbarcati pe treisprezece 523). Dar furtuna a aruncat īntreaga flotila departe spre nord, pīna la paralela de 25° latitudine nordica. Detasamentul a fost s~a Darft de':>arce ^ tarmul unei lagune īntinse unde „multora tara li īn 3p ;.Prea.sal*aca si neospitaliera". Garay a hotarīt sa nu se opreasca sud, catr3/6^116 pustie si mlastinoasa, ci sa porneasca pe uscat spre ** '' urm     uviul Panuco (22° latitudine nordica), iar flota a primit ordin

ca ™.de~a lungul tarmului. Ghinionul continua īnsa sa-1 urma-

iioaine ?j?riduse legatura cu flota si soldatii sai au īnceput sa sufere
au īnceput atunci sa se dedea la pradaciuni, ceea ce i-a

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

terminat pe indienii localnici sa^si paraseasca satele de īndat" zeau ca se apropie spaniolii. Oastea lui Garay se topea repede    -^ Ldatii dezertau īn grupuri mari, cautānd sa ajunga c't mai repede ■gatul Mexic. īntre timp flotila lui Garay a ajuns la fluviul ""

a trecut de buna voie de partea lui Cortez. Atunci Garay s-a 'iindu-i mila" de acest om urmarit de nenoroc, Cortez 1-a invitat primindu-1 cu mari onoruri. La Mexic, Garay s-a īntālnit cu un alt onist, cu Narvaez. La cererea lui Garay, Cortez i-a āngaduit lui Narva" z sa se intoarca īn Cuba dīndu-i si bani de drum, pentru care acesta" nilit, a multumit „marinimosului" īnvingator. īn acelasi an (I523V aray a murit subit la Mexic. Dar īnca multa vreme pe hartile spaniole n secolul al XVMea tot tarmul nordic al golfului Mexic si-a pastrat unele de Ţara lui Garay.

Mai tīrziu, Panfilo de Narvaez a izbutit sa termine actiunea īntre-•insa de Garay. El a debarcat cu un detasament pe tarmul Floridei, īn ■eptul golfului Tāmpa (28° latitudine nordica), a īnaintat luptīnd pīna

golful Apalasian (30° latitudine nordica), a urmat unul dintre itine-iriile lui Pineda si a ajuns pīna la gura „rāului Sfīntului Duh", care data aceasta 4era fara īndoiala gura fluviului Misisipi, unde s-a si tecat (1528). Oamenii lui au fost macelariti de indieni, iar putinii care 1 ramas īn viata au fost luati prizonieri.

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR MEXICULUI DINSPRE OCEANUL PACIFIC sI EXPEDIŢIA LUI ALVARADO ĪN GUATEMALA

Spre sud de orasul Mexico, Cortez 1-a trimis pe ajutorul sau cre-

incios Gonzalo Sandoval. Acesta a descoperit o regiune muntoasa

cuita de indieni sapoted si a ajuns la tarmul Marii de sud (oceanul

acific), īn regiunea situata la vest de golful Tehuantepec. El a cucerit

jor regiunea de litoral,-dar sapotecii au opus spaniolilor o rezistenta

udīrjita. Ei traiau īn munti greu accesibili, unde cavaleria nu putea

junge, iar pedestrasii trebuiau sa mearga unul cāte unul pe carari īn-

iiste si alunecoase, pe margini de prapastie. Sapotecii, bine īnarmati,

igurosi si neobisnuit de agili, se deplasau de-a lungul prapastiilor cu

bīta siguranta si repeziciune, īncīt spaniolii nu-i puteau ajunge. Alte

etasamente spaniole au īnaintat īn acelasi timp spre vest de orasul

lexic si au ajuns de asemenea pe tarmurile oceanului Pacific, ān regiu-

ea Colima. īn cāteva luni a fost descoperit tarmul sudic al Noii Spān»,

proximativ de la paralela de 20°     pīna la golful Tehuantepec, pe °

istanta de circa 1 000 km.

Istmul Tehuantepec erica centrala. Detasamentele lui au explorat coasta Pacifi- ^it ^€ īnca 1 000 km, de la extremitatea vestica a gol- Pīna la golful Fonseca; acesta din urma fusese des- īnainte de expeditia lui Gil Gonzales Avila, care directia opusa, de la nord-vest, dinspre istmul Pa- Nicaragua (1522). Cu ipatru ani īnainte de aceasta

i

g () p

un detasament de spanioli, comandat de un conchistador

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

iroce — īnvatatul  Gaspar Espinosa — dupa ce a exterminat cea īare parte a populatiei indiene care si asa nu era prea

i īt di

p eroas

xplorat si pustiit īntreaga coasta dinspre oceanul Pacific a regin *'i 9
anama si Costa Rica. Dupa toate aceste expeditii, spre sfīrsitul an i .
524, spaniolii au ajuns sa cunoasca tarmul dinspre oceanul Pacifi
mericii centrale pe o distanta de circa 4 000 km. c aI

EXPEDIŢIA LUI CORTEZ ĪN HONDURAS

Pīna la sfīrsitul anului 1524, conchistadorii nu gasisera pe tarmuri inspre oceanul Pacific ale Americii centrale nici urma de strīmtoar6 Dre oceanul Atlantic. Dar īnainte ca acest lucru sa devina cunoscut s^ nume īn 1523, Cortez a hotarāt sa mai faca o īncercare pentru gasire xīmtorii dinspre marea Caraibilor, explorīnd īn acest scop tarmul iondurasului, cel mai putin cunoscut si aproape necercetat de nimeni ī afara de aceasta, el auzise de mult ca Hondurasul ar fi exceptional e bogat īn aur si argint. „Uneori marinarii care fusesera pe acolo p0-esteau adevarate minuni; ei spuneau de pilda ca indienii din acesta icuri folosesc la pescuit greutati facute din aur curat".

Cortez a numit īn fruntea noii expeditii pe favoritul sau Cristobal lid si a trimis cinci corabii pe itinerariul Veracruz-Cuba-golful Hondu-is, bizuindu-se pe lipsa de vigilenta a lui Velasquez. Dupa mai bine 5 sase luni, Cortez a īnceput sa primeasca stiri ca la instigarea lui elasquez Olid l-ar fi parasit si ar fi cucerit Hondurasul pentru sine. tunci Cortez a trimis direct spre Honduras, fara sa mai treaca prin uba, o a doua escadra, cu ordinul de a pune mīna cu orice pret pe lid. Au trecut iar cāteva luni, fara sa soseasca vreo veste de la aceasta icpeditie. Pricina acestei taceri a fost ca toate corabiile din noua flotila lui Cortez s-au scufundat īn golful Honduras īn timpul unei furtuni.

parte din echipaj a -pierit, iaf supravietuitorii au fost nevoiti sa se redea. īn mīinile iui Olid a cazut si comandantul escadrei, Francisco as Casas. īn captivitate el s-a īmprietenit cu Gil Gonzalez Avila, cuce-torul regiunii Nicaragua, care nimerise si el īn mīinile lui Olid īn mpul unei incursiuni īn Hondurasul „cel fara stapīn". Ei au pus la ue un complot īn care au atras si o iparte dintre soldatii lui Olid. In mpul unei expeditii īmpotriva indienilor din Honduras, la un ospat -ietenesc, complotistii s-au aruncat pe neasteptate asupra lui Olid, l-au init grav, apoi au organizat o judecata si īn ziua urmatoare 1-^au deca-itat. Oamenii lui Olid au declarat ca „se caiesc" si recunosc autoritatea ii Cortez. Cortez īnsa se afla departe si nu stia nimic despre toate ;estea; el a hotarāt sa nu se mai īncreada īn nimeni, nici chiar in 'iterii sai, si sa plece el īnsusi, pe uscat, spre Honduras.

Cortez a pornit din Mexic īn octombrie 1524 cu un detasament de )0 de soldati veterani (fara a mai socoti pe soldatii tineri abia veni? n Spania) si cu cīteva mii de indieni. La īnceput, el a īnaintat oe" .ngul tarmului golfului Mexic, iar apoi detasamentul a patruns ^ idurile tropicale mlastinoase, īntrucīt Cortez a hotarīt sa mearga P111,

tarmul golfului Honduras, pe drumul cel mai scurt, lasīnd la n°r

EXTINDEREA GRANIŢELOR „NOII SPĀNII"


■„«da Yucatan. Dar pentru
^ffiate acest drum scurt
a straoaoc Cortez a avut

detantmdefpeste sase luni. Pro-nevqie     __ terminat si con-i trebuit sa se hra-~cu radacini. Nu numai • A^nii    dar si toti spaniolii

Asmutirea dinilor asupra indienilor (desen din secolul al XVI-iea).

- rmunoeasca cu cea mai Smare īncordare, stīnd aproape tot timpul īn apa, pīna la brīu, doborīnd copaci, batīnd piloni si construind poduri. Spaniolii si aliatii lor indieni, obisnuiti cu clima destul de temperata sl uscata de pe podisul Mexicu­lui, sufereau crunt de pe urma ploilor torentiale si a caldurii tropicale. Zeci de soldati spa­nioli si sute de mexicani au pierit īn timpul trecerii prin tara Peten. La īnceputul lunii mai 1525, detasamentul lui Cortez, care pierduse foarte multi oameni, a ajuns ''a tar­mul golfului Honduras. īn sase luni el a strabatut, printr-o regiune pīna atunci neexplora­ta, cel mult 500 km, socotiti īn linie dreapta, dar, de fapt, distanta a fost mult mai mare, caci spaniolii schimbau adeseori directia la īntīmplare, iar uneori se īnvīrteau pur si simplu pe loc. A mai fost nevoie de alte cāteva saptamīni ca detasamentul sa ajunga īn orasul Trujillo īntemeiat de



rancisco Las Casas, pe tarmul de sud-est al golfului Honduras (īn drep­ti paralelei de 18° latitudine nordica). Cortez a sosit acolo abia tinīndu-

P? picioare din pricina acceselor de malarie tropicala. 5i a rit timp' īn Mexic se raspīndise zvonul despre pieirea lui Cortez dut l y ?an^entului sau. Avutul participantilor la expeditie a fost vīn-sotiilo ^ ^e' indienii care le apartineau au fost īmpartiti altor oameni, Puterea rf^pretinse^or vaduve) li s-a permis sa se recasatoreasca, iar a fost acaparata de lingusitorul Salazar, care īn trecut fusese apropiatii lui Cortez. Aflīnd despre aceasta. Cortez a trimis īn loia ^e īncredere. Acesta a patruns īn taina īn capitala si i-a arunca~» "c°nchistadorii veterani" pe care Salazar īi prigonea, īi r traiest er?n^.' u deporta, ba chiar īi si spīnzura, ca conducatorul li 6' . 'diraineata zilei urmatoare, numerosii partizani ai lui i-an ^ j Pnns pe Salazar, l-au īnchis īntr-o cusca, iar pe complicii ******" fara crutare.


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

EXPEDIŢIA LUI NUNO GUZMAN

Autoritatea lui Cortez asupra Noii Spānii a fost restabilita, dar ra īnca grav bolnav si nu s-a īntors la Mexic decīt īn iunie 1525 f* impui expeditiei din Honduras au fost trimise īn Spania sute de deri uri īmpotriva lui. Din ordinul regelui a fost numit un nou guvernat^ stfel īncīt, oficial, cuceritorul Mexicului nu mai detinea puterea ī' fara de aceasta, īn provincia Panuoo a fost numit guvernator JV

bili

gator JVU

luzman, care provenea din rīndurile marii nobilimi. De numele aeest'° iuzman sīnt legate paginile cele mai īntunecate si mai sīngeroase d^1 jtoria conchistei spaniole. Victimile incursiunilor lui pustiitoare se ridi1 au la zeci de mii, iar dupa unele izvoare chiar la sute de mii. El stig~ īatiza cu miile pe indienii localnici si īi vindea negustorilor de sclavi e pe insulele Antile. „Devenea din zi īn zi mai impertinent si ajunsese īna acolo, īncīt īncepuse sa calce granitele Mexicului, sa se amestece īn reburile interne ale acestuia, sa faca uz de violenta si chiar sa execute ameni".

La un an dupa īntoarcerea lui Cortez, guvernatorul Noii Spānii, te-īīndunse ca el sa nu acapareze puterea, 1-a expulzat īn Spania (1527). ,egele a poruncit ca vestitul conchistador sa fie īntāmpinat cu toate norurile si s-a purtat curtenitor cu el. Regele i-a iertat lui Cortez toate acatele, daruindu-i mosii mari īn cea mai bogata regiune din Mexic si Drtferindu-i titlurile de marchiz si „capitan general al Noii Spānii si al tarii de sud". Dar aceste titluri nu erau decīt vorbe goale. Pentru admi-istrarea Noii Spānii regele a numit o „audiencia" (colegiu judecatoresc administrativ) īn frunte cu Nuno Guzman. „Actele arbitrare se īnmul->au mereu; printre altele, stigmatizarea sclavilor a ajuns la astfel de

Itinerariile detasamentelor terestre ale iui Cortez īn anii 1524—1539.

: • -1524. ■ ■ ■ .MeīT^e'- '>^

0 520km


EXTINDEREA GRANIŢELOR „NOII SPĀNII"

•• * cīt īntreaga provincie Panuco a ramas depopulata". Abia proportii * a pOruncit ca „audencia" sa fie dizolvata. Dar Nuno Guz-atunci reg tinu^ neiegiuirile. Pentru a se despagubi de pierderea puterii, naan Īs1 c0. Q eXpeditie īn regiunea Jalisco (19—21° latitudine nordica), el a īntrep ^^j oceanului Pacific. īn drum, el a cucerit si a pustiit situata pe ^ tinuturile situate la vest de provincia Panuco si „a pus ps rina      muitime de aur, folosindu-se de siretlicuri mīrsave si savīr-

mīrf !fpHPo violenta nemaivazuta", cjnu ac^" uc

PATRU EXPEDIŢII ĪN MAREA DE SUD sI DESCOPERIREA PENINSULEI CALIFORNIA

īnca īnainte de expulzare, Cortez echipase trei corabii mici īntr-unui H" porturile de pe tarmul Mexicului (la oceanul Pacific). īn fruntea "stei prime expeditii īn Marea de sud el 1-a numit pe varul sau Alvaro Saavedra. Misiunea acestuia era: „de a merge spre insulele Moluce sau īn China pentru a descoperi drumul drept spre tara de obīrsie a cuisoa-relor si altor mirodenii". Saavedra a plecat la sfārsitul lunii octombrie 1527. El nu s-a mai īntors īn Mexic si Cortez n-a mai aflat nimic despre

soarta lui.

īn 1532, dupa ce s-a īnapoiat īn Noua Spanie, Cortez a organizat o a doua expeditie īn Marea de sud, alcatuita din doua corabii. Aceasta expeditie s-a terminat cu un esec total: o corabie s-a isfarīmat de stīnci īn dreptul tarmurilor Mexicului, iar cealalta a disparut fara urme. īn acelasi an, Cortez a trimis din Jalisco o a treia expeditie, formata din doua corabii, ca sa caute vasul disparut. Furtuna le-a despartit chiar īn prima noapte. O corabie a fost aruncata de valuri spre vest si a desco­perit „o insula nelocuita la o distanta de o suta de ore de drum"; pro­babil una din insulele arhipelagului Revilla Gigedo, situat cam la 600 km la vest de Mexic īn dreptul paralelei de 19° latitudine nordica. Cealalta corabie, azvīrlita de furtuna spre nord-vest, a descoperit „insula" Santa Cruz („Sfīnta Cruce"). Pe drum, pe corabie a izbucnit o rascoala. Rebelii l-au ucis pe capitan, au debarcat pe „insula" si cei mai multi au fost macelariti de indienii bastinasi. Putinii spanioli care au scapat au ajuns la Jalisco. Pentru a li se ierta asasinarea capitanului, ei au raspīndit zvonul ca „insula" este bogata īn perle si īn general „au laudat peste masura avutiile noului pamīnt descoperit". Aceasta „insula a Sfintei ruci" era īn realitate peninsula California. Dar legatura dintre acest Pamint si continentul american a fost dovedita definitiv abia cu multi «ii mai tīrziu.

^ fe ^aZa stirilor false despre bogatiile noii „insule", Cortez a echipat de oa ° Vatm exPeditie, alcatuita din trei corabii, si a recrutat peste 300 exped>^m pen.^ru a īntemeia acolo o colonie. El īnsusi a condus aceasta c°lonisr -a a-iuns ^n California īn 1533 si a trimis corabiile sa aduca de nis] * s1 Provizii1. La īnapoiere doua vase au naufragiat pe un banc frisusi ī^ ^fv*^ c^ *n California s-a īntors numai unul. Cortez a plecat el celor doua corabii disparute. Ele au fost gasite īntr-o

enu bastinasi traiau din pescuit si din culesul plantelor salbatice.


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

orasul Sibola"

TI TI TEC

TE­TE IE IZ

IE

portul Santa Cruz (Sfinte Cruci)         fr

r

J

TE

California si Sibola pe harta lui D. Castillo din 1541.

ituatie desperata. Cortez a reusit sa le scoata de pe bancul de nisip si a le aduca īn California, cu toata īncarcatura. Regiunea descoperita era ;na dintre cele mai calduroase de pe glob. Se zice ca el i-ar fi dat numele e „Cdlida Fornax" (expresie latineasca īnsemnīnd „cuptor fierbinte"), e unde a derivat numele de California. Cei mai multi colonisti s-au īm-olnavit din pricina caldurii si a lipsurilor; mortalitatea devenea din ce v ce mai mare. Cortez era si el bolnav, dar a refuzat sa se īntoarca īn lexic, „deoarece se temea de ironiile si batjocurile pe care le-a.r ^fi ārnit expeditia sa neizbutita". A trebuit sa intervina sotia sa ca sa-1 leasca sa paraseasca noua colonie (1536).

Cortez a numit comandant al „insulei" pe Francisco Ulloa. Acesta &
laintat īn 1539 mai departe spre nord, patrunzīnd īn lungul golf a^
aliforniei
pe care 1-a denumit „marea lui Cortez"; mai frecvent īnsa
)lful era denumit marea Purpurie „din pricina algelor rosii care coloreaza
>a cītorva bai sau mai curīnd. . . din cauza nisipului de culoare rosu-
chis de pe tarmurile lui" (Redus). Spre nord, Ulloa n-a gasit nicaieri
sirea din marea Purpurie, desi a explorat coasta vestica a golfului Pe
distanta de aproape 1 000 km. .

In anul urmator (1540), Cortez a parasit pentru totdeauna Mexicu • a murit īn 1547, la vīrsta de 60 de ani, lasīnd o mare avere.











Document Info


Accesari: 1174
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )