Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























FASCISMUL ITALIAN

istorie











FASCISMUL ITALIAN







Ionica Alina Lidia


Introducere


Cauzele si conditiile aparitiei fascismului


Ideologia fascista


Ideologia fascista este alcatuita din respingeri: respingerea,democratiei,respingerea socialismului, respingerea luptei de clasa. Negatiile sunt sustinute cu putere, dar afirmatiile apartin unei retorici care,de cele mai adeseori,se reduce la cateva idei cu totul traditionale: cultul actiunii, al violentei, al virilitatii, cultul ducelui si al statului. Gentile, Rocco pun accentul pe tema statului,un stat totalitar : "Anti-individualista, conceptia fascista este faurita pentru stat.Totul exista in stat,nimic omenesc sau spiritual nu exista in afara statului. In acest sens, fascismul este totalitar"- scrie Mussolini. Ducele continua: "Statul este absolut.Nici o grupare, nici un individ in afara statului. Statul fascist este o vointa de putere si de dominatie. "Statul este,inainte de orice, un om in care trebuie sa crezi, caci credinta este esentiala. Pe zidurile albe ale satelor din Mezzogiorno, intre doua afise sau pe fatada unui mare imobil de la periferia Romei se poate citi: "Mussolini are intotdeauna dreptate" sau "Sa crezi, sa te supui, sa lupti". Fascismul are pretentia de a capata dimensiunile unei civilizatii.

Italia, in 1932 e profund fascista. Exista mai intai Partidul fascist, pretutindeni prezent si devenit partid de masa. Organizatii fasciste, institutii fasciste de cultura, tabere de vacanta pentru tineri dau posibilitatea sa se grupeze in jurul fascismului si al ducelui toate activitatile. Scoala constituie obiectul tuturor atentiilor. Cartile de scoala, trebuie sa scoata in evidenta "sufletul fascist", profesorii sunt controlati, scosi la pensie din oficiu, eliminati, daca au opinii contrare. In felul acesta, Italia, dupa veacuri de indiscipline si trandavie, va putea deveni din nou o mare natiune militara si razboinica.

Partidul este, in mod efectiv, armatura si sistemul nervos al fascismului. Fascismul pare sa puna o amprenta puternica asupra vietii cotidiene: prin parade ale tinerilor avangardisti, defilari, militare, copii in uniforme, preoti binecuvantandu-i pe balilli si chiar in trenuri, cei doi militieni fascisti care patruleza de la un cap la altul pe culoare. "Viata,asa cum o concepe fascismul ,este grava, austera, religioasa. Fascismul dispretuieste viata comoda. El crede si va crede in continuare in sfintenie si in eroism"- spune ducele.

La 11 februarie 1929 cardinalul Gasparri si cavalerul Mussolini semneaza actele care consacra suveranitatea papei asupra cetatii Vaticanului si caracterul oficial al religiei catolice in Italia. In stat - spune Mussolini-biserica nu este suverana, nu e nici macar libera. S-ar crede ca-l auzim pe Mussolini, polemizand cu Dumnezeu. Ducele adauga: "Noi n-am inviat puterea temporara a papilor, noi am ingropat-o". Si conchide: "Statul este catolic, dar e fascist, e fascist inainte de toate, in mod exclusiv si esential". Biserica trebuie sa tina seama de statul totalitar, care o sprijina pe multe planuri,iar fascismul trebuie sa aiba in vedere puterea pe care o reprezinta catolicismul.

Benito Mussolini


Benito Amilcare Andrea Mussolini (29 iulie, , Predappio lânga Forlě - 28 aprilie, , Giulino di Mezzegra lânga Como) a fost conducatorul Italiei între anii si . A creat un stat fascist u tilizând propaganda si teroarea de stat. Folosindu-si carisma, controlul total al mediei si intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa în cel de-al doilea razboi mondial alaturi de Germania lui Hitler a facut din Italia o tinta a atacurilor Aliate, ceea ce a dus în final la caderea si moartea sa. În noiembrie 2004 a fost votat al 34-lea mare italian într-un sondaj de opinie TV.



Scurta trecere în revista a dictaturii lui Benito Mussolini


Ca prim-ministru al Italiei pentru o perioada de aproape 21 de ani, si mai apoi presedinte al Republicii Sociale de la Salo, Benito Mussolini a încercat sa redea Italiei gloria Romei Antice si stralucirea Renasterii Italiene.

Economic, pe plan intern, a reusit sa reduca sensibil somajul si sa îmbunatateasca serviciile prestate de Caile Ferate Italiene, sa organizeze Politia Statului, sa înceapa lupta împotriva Mafiei din Sicilia si sudul Italiei.

Pretul acestor aparente realizari economice deosebite a fost denigrarea practic totala a poporului italian si a primului sau ministru în afara teritoriului tarii, în special la Liga Natiunilor Unite.

A invadat Etiopia în 1935 si a participat la Razboiul civil din Spania (1936 - 1938) de partea generalului Francisco Franco, fiind în acelasi timp criticat de Marea Britanie si Franta, ambele puteri coloniale.

Benito Mussolini nu a fost, în mod evident, nici religios si nici moral. Desi, la începutul anilor 1920 a interzis organizatiile catolice ale tineretului italian, mai târziu, în 1929, a îmbunatatit - într-un fel - relatiile cu Biserica Romano-Catolica prin semnarea Concordatului cu Papa Pius XI, la 11 februarie 1929. Conform documentului, papei i se recunostea suveranitatea asupra minusculului stat Vatican, iar catolicismul devine religie de stat în Italia. În schimb, papa recunostea statul italian. Astfel se încheia o disputa veche din 1871.

La sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial, armatele aliate au ocupat Italia manifestând semne de cruzime si brutalitate deseori mentionate în diferite surse. Astfel, armata americana a dat dovada de astfel de manifestari, fiind învinuita de crime contra umanitatii în Sicilia.


Biografie timpurie


Nascut la Dovia, în Italia, în 29 iulie 1883, ca fiu al unei învatatoare de tara si al unui fierar.

scola elementara o face în Dovia

Natura sa rebela si indisciplina sa "naturala" se vad înca din timpul frecventarii scolii secundare, la Predappio, pe care a terminat-o cu greu, la 14 ani, fiind de mai multe ori aproape de exmatriculare.

Trimis apoi la Faenza, la un liceu al Calugarilor Silezieni, se revolta din nou, contra ordinii si diciplinei impuse, fiind exmatriculat.

Trimis în cele din urma la un liceu public din Forli, îl termina cu dificultate datorata, din nou, naturii si comportamentului sau anarhice. Dupa terminarea liceului, pentru o scurta perioada de timp, a predat într-o scoala elementara.

1902, pleaca în Elvetia unde traieste pe apucate, prestând tot felul de munci necalificate.

În timpul sederii sale în Elvetia, a intrat deseori în conflicte cu politia locala pentru vagabondaj si încaiereri.

În 1904 se întoarce în Italia pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu. Preda, din nou, în scoli elementare, între 1907 - 1908. În 1909, se muta în Trent, Austria, astazi Trento, Italia, unde a lucrat pentru un ziar de orientare socialista, lucrând, în acelasi timp, la câteva din scrierile sale timpurii. Din nou, intra în conflict cu autoritatile locale, de data asta cu cele din Austria, pentru pozitia sa public revansarda fata de pretentile teritoriale ale Italiei la regiunea din jurul orasului Trent. Ca urmare, este expulzat din Austria.

Dupa reîntoarcerea în Italia, editeaza un ziar socialist în Forli, si, ulterior, devine editor la un alt ziar socialist, "Avanti", considerat la vremea respectiva cel mai important ziar socialist din Italia.


Conflicte cu Miscarea Socialista Italiana si anii primului Razboi Mondial


La declansarea Primului Razboi Mondial, Benito Mussolini intra în conflict deschis cu conducatorii Partidului Socialist Italian pentru pozitia sa deschis si vehement exprimata de intrare a Italiei în razboi împotriva Germaniei.

Ca rezultat direct al "nesupunerii" sale fata de politica partidului, la 25 noiembrie 1914, Mussolini este expulzat din Partidul Socialist Italian.

Imediat, Mussolini înfinteaza propriul sau ziar, Il Popolo d'Italia (Popor ul Italiei, în limba româna), în care scrie editoriale virulente prin care încerca sa determine schimbarea opiniei publice în sensul dorit de el al intrarii Italiei în razboi.

Când Italia a intrat în razboi, Benito Musoolini s-a încris ca voluntar în armata, devenind caporal, precum un alt caporal celebru, Adolf Hitler.

În razboi, serveste efectiv pe câmpul de lupta, din septembrie 1915 pâna în februarie 1917 când este ranit si apoi demobilizat.





Dictatorul Fascist Mussolini, "Il Duce"


În martie 1919, mai exact la 23 martie, Mussolini fondeaza la Milano primul grup politic de orientare fascista (a se vedea Fascism), fasci di combattimento.

Initial programul grupului sau politic avea o orientare strict nationalista, cautând sa atraga categoria larga a veteranilor Primului Razboi Mondial. Ca un laitmotiv, Mussolini insista pe refacerea gloriei Romei antice.

Mai târziu, realizând ca grupul sau tinta de veterani de razboi nu este suficient pentru realizarea telurilor sale politice, Mussolini adauga o alta componenta programului sau fascist, care se adresa specific italienilor bogati, proprietari de companii si terenuri.

În octombrie 1922, Mussolini organizeaza "Marsul asupra Romei". La ordinul sau, mii de fascisti se îndreapta spre Roma pentru a prelua puterea. Intimidat si temându-se de un razboi civil, regele Victor Emanuel III îl desemneaza pe Mussolini drept prim-ministru. În anii urmatori, Mussolini preia treptat întreaga putere, luându-si titlul de "Il Duce" si impunând în Italia cultul propriei personalitati.

Interventiile armate în Etiopia, Somalia, Spania

În 1935 si 1936, având ca baza de operatii militare Somalia, care era deja o colonie italiana la acea vreme, fortele militare italiene invadeaza (la 3 octombrie 1935) si cuceresc cu usurinta Etiopia, tara pasnica, practic lipsita de forte armate.

Absolut fara nici o glorie, folosind armament dintre cel mai modern pentru acea vreme (tancuri, tunuri, mitraliere, mortiere, pusti, pistoale, gaze de lupta, etc.), armata italiana macelareste, în maniera clara a unui genocid atât populatia pasnica cât si pe acei care s-au încumetat cu vitejie sa opuna agresorilor doar arcuri cu sageti si sulite.

Cu aceeasi ocazie, armata italiana cucereste cu usurina evidenta si restul ramas necucerit al Somaliei, cât si teritoriile pe care se gasesc astazi Djibouti si Eritreea.

În 1936, când Razboiul Civil din Spania a izbucnit cu furie, divizând natiunea spaniola în doua, atât Adolf Hitler cât si Benito Mussolini hotaresc, de comun acord, sa sprijine prin toate modurile posibile liderul rebel spaniol, generalul Francisco Franco. Printre alte ajutoare militare, asa cum ar fi armament, munitie si bani, Mussolini trimite trupe italiene (circa 70.000 soldati intre 1936-1938), care participa în lupte, în mod deschis, de partea franchista.

Al Doilea Razboi Mondial

Dupa ce germanii invadasera si ocupasera aproape total Franta, trupele fasciste italiene invadeaza sudul Frantei. Câteva zile mai târziu, Franta capituleaza.

Cu exceptia acestei "victorii de paie", trupele italiene au avut parte doar de dezastre oriunde s-au aflat: în Africa de Nord, în Grecia si, la sfârsitul razboiului, chiar în Italia. De fapt, pentru o buna bucata de vreme, trupele germane au sustinut puternic trupele italiene chiar pe teritoriul italian salvându-le de la un dezastru mai timpuriu. Evident, dezastrul, soldat cu colapsarea totala a functionalitatii armatei italiene s-a produs odata cu deschiderea celui de-al doilea front de lupta în Italia în 1944 si înaintarea inexorabila a aliatilor de la sud spre nord.

Marele Consiliu Fascist s-a întors împotriva sa în iulie 1943 acuzându-l, pe buna dreptate, de toate dezastrele militare italiene, retragâdu-i toate prerogativele de conducator. Mussolini a fost apoi arestat din ordinul regelui Victor Emanuel III, care il desemneaza drept prim-ministru pe maresalul Badoglio. Noul guvern trece de partea Aliatilor.

Mussolini e eliberat de un comando german condus de Otto Skorzeny si pus in fruntea unui stat-marioneta în nordul Italiei, asa-numita Republica de la Salo.

Moartea lui Benito Mussolini

În primavara lui 1945, când pierderea razboiului de catre Axa era absolur clara si imposibil de evitat, dupa înfrângerea totala a trupelor germane din nordul Italiei, Benito Mussolini, împreuna cu amanta sa, Clara Petacci, fuge în Elvetia.

Cei doi se ascund într-o vila, pe marginea lacului Como, vila ce fusese pregatita de mult ca refugiu în caz de dezastru.

Partizanii italieni îi descopera si, fara nici o judecata, doar invocând motivul vag "pentru crime împotriva poporului italian" îi executa prin împuscare.

Trupurile celor doi sunt aduse la Milano si spânzurate cu capul în jos, fiind agatate de calcâie, în fata unui garaj.

Mai tarziu, ramasitele pamântesti ale lui "Il Duce", sunt înmormântate în taina, de teama unor demostratii ale credinciosilor sai suporteri si/sau epigoni.

În 08-1957, la cererea vaduvei sale, Benito Mussolini a fost deshumat si înmormântat lânga Predappio.







































Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Benito_Mussolini

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fascism

https://209.85.135.104/search?q=cache:8xlsEYcQmXcJ:www.referatele.com/referate/istorie/online4/Fascism---Mussolini-referatele-com.php+fascism&hl=ro&ct=clnk&cd=4&gl=ro&lr=lang_ro













Document Info


Accesari: 26843
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )