Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Iluminismul in Tarile Romane

istorie




Iluminismul in Tarile Romane




Tot printr-un jurnal de calatorie raspandeste idei iluministe si Dinicu Golescu,luminatul boier muntean,care in Insemnare a calatoriei mele,surprinde contrastele dintre civilizatia tarilor vizitate si realitatile triste din patria sa.




Iluminismul se manifesta insa mai inainte in Transilvania,unde reprezentatii Scolii Ardelene dau ideilor acestui current o imensa coloratura nationala,determinate de lupta romanilor din Imperiul Habsburgic.Cea mai reprezentativa oper 16416f57q a realista in spirit iluminist este epopeea eroicomica Tiganiada,de I.Budai-Deleanu.

In Tara Romaneasca si Moldova,Chesarie Ramniceanul si Leon Gheuca raspandisera idei iluministe datorate lecturilor din rationalistii francezi si,in special,din Enciclopedie.





Iluminismul, "STURM UND DRANG" si classicism in Germania






In Germania,iluminismul-reprezentat de Gotthold Ephraim Lessing(1729-1781),autor al eseului pe teme de estetica Laocoon si al dramei pledand pentru toleranta Nathan inteleptul-a lasat loc unei miscarii numite"Sturm und Drang"(Furtuna si avant),animate de idealurile nationale si militand pentru naturalete,pentru afirmarea sensibilitatii si a geniului.Aceasta miscare a fost ilustrata prin operele de tinerete ale lui Goethe(o tragedie istorica si romanul Suferinetle tanarului Werther)si Schiller(dramele Hotii si Don Carlos).Redescoperirea idealului antic si idea desavarsirii omului caracterizeaza orientarea reprezentata de Schiller.Holderlin si Herder,si care si-a gasit ilustrarea superioara in operele lui Goethe.




Faust de Johann Wolfgang Goethe




Jonhann Wolfgang Goethe(1749-1832),cel mai mare scriitor german si unul dintre spiritele stralucite ale umanitatii,a fost o personalitate multilaterala,preocupata de literature,arta si stiinta,exceland in toate domeniile pe care le-a abordat si neputand fi pe deplin incadrat intr-un singur current.Cea mai importanta este opera sa literara,care cuprinde lirica-in care se topesc ,prin forta geniului sau creator,influente diverse (populare in balade ca Regele ielelor si Ucenicul vrajitor,antice-in Elegii romane,orientale in Divanul occidental-oriental)-romane(Suferintele tanarului Werther,Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister,Anii de calatorie ai lui Wilhelm Meister),drame(Egomnt)si tragedii(Ifigenie in Taurida).

Capodopera sa,Faust,este o creatie a carei elaborare a durat aproape 60 de ani,complexa,greu de incadrat intr-o specie literara anumita;Goethe a subintitulat-o tragedie,dar o putem considera,cu aceeasi indreptatire,drama filozofica sau poem dramatic.

Motivul omului care si-a vandut sufletul diavolului apare intr-o legenda medievala si,sub forma doctorului Faust,in cartile populare ale Renasterii,care i-au inspirat pe dramaturgul englez Christopher Marlowe si pe Lessing.Aceste izvoare de inspiratie au fost utilizate de Goethe intr-un mod original si subordonate unei teme fundamentale:sensul existentei.

Opera este precedata de o Inchinare si de un dublu prolog:Prolog in teatru(ocazie pentru Gothe de a-si prezenta conceptiile despre literatura) si Prolog in cr.Aici intervine o prinsoare intre Dumnezeu si Mefistofel,diavolul care,convins ca omul este dominat de principiul raului,se angajeaza sa castige sufletul lui Faust.Aceasta este un batran savant,ajuns la capatul unei vieti de studio,ce isi exprima intr-un monolog insatisfactia fata de zadarnicia unor cunostinte niciodata complete:


"Faust


Am studiat cu ravna,ah,filozofia

Din scoarta-n scoarta,dreptul,medicina,

Si din pacate chiar teologia,

Arzand de zel.

Si iata-ma acum un bilet nebun.

Cuminte ca si mai-nainte.

In fata semenilor sunt magistru sau chiar doctor

De-atatia ani intelepciunea o incerc,

Imi port de nas discipolii

De-a curmezisul sau in cerc,

Si vad ca nu putem sa stim nimic.

Amaraciunea-mi arde inima in piept."




Gndul de a sinucide este indepartat de bucuria sarbatorii de afara si de forfota multimii prin natura aflata in pragul primaverii.Mefistofel ii apare lui Faust si cei doi incheie un pact prin care savantul obtine tinerete si placeri,fagaduind in schimb sa-si dea sufletul diavolului in momentul cand fericirea pe care o va trai il va determina sa ceara clipei sa se opreasca.Aventurile in care il antreneaza Metistofel simbolizeaza treptele parcurse de om in dobandirea fericirii.



Betia din pivnita Auerbach semnifica placerile vulgare,care nu-l pot satisface pe insetatul de absolute Faust.Intinerit,acesta se apropie de fericire prin dragostea fata de Margareta,faptura pura sacrificata de Mefistofel spre a zadarnici aspiratia inalta a lui Faust,care,la indemnul spiritului sau,il ucide pe fratele iubitei sale.Margareta este acuzata de pruncucidere si osandita.Faust o viziteaza in inchisoare,asistand la ultimele ei clipe.Aici se incheie prima parte a operei.

In cea de-a doua parte,faza ulterioara incercarii de a realize fericirea o reprezinta insotirea dintre Faust si Elena,celebra frumusete a antichitatii,care simbolizeaza aspiratia epocii lui Goethe spre armonia perfecta dintre spirit si materie,realizata de vechii greci.Insotirea celor doi se destrama insa.

Fericirea este gasita in viata active,in creatia utila oamenilor.La indemnul lui Gaust,mii de locuitori ai unui tarm inundabil construiesc diguri si seaca mlastina,transformand-o in pamant fertile.Batran si orb,urmarit de Grija,Faust are viziunea muncii creatoare in libertate si adreseaza clipei invocatia prevazuta prin pact:



"Faust"



O mlastina se-ntinde lana munte,nesfarsit

Si infecteaza tot ce-am cucerit,

Baltoaca,sa se scurga,putreda,in mare.

Aceasta-ar fi izbanda cea mai mare.

Un spatiu vei deschide multor milioane,

Sa locuiesc-aici,nu singur,dar in liberate;

Sunt verzi campiile,si am si turma

Pe nou pamant,de tihna,se indruma

Spre asezarile pe cari pe dambul falnic

Viteaz norod le-a ridicat stradalnic.

Intrezaresc aici o tara paradis-

Invelsunat talazul bate in limanuri,

Unde spartura face,ca sa cutropeasca,

Alearga obstea.Stirbitura s-a inchis

Acestui rost ii sunt cu totul inchinat,

Mijeste Inchinarea Inalta-a-ntelepciunii:

Isi merita viata,libertatea-acela numai

Ce zilnic si le cucereste ne-ncetat.

Si astfel isi petrec aicea pe limanul

Primejdiei copii si tineri,

Barbati,mosnegi,cu vrednicie anul.

As vrea sa vad asemenea devalmasie.

Sa locuiesc cu liberal popor pe libera campie.

Acelei clipe as putea sa-I spun,intaia oara:

Ramai,ca esti atata de frumoasa!"


Faust moare,dar Mefistofel nu-I va avea sufletul,pentru ca fapta generoasa l-a mantuit.






Bibliografie



Johann Wolfgang Goethe,Faust,Tragedie.Traducere de Lucian Blanga.Prefata de Tudor Vianu.Editia a II-a.Vol.I-II.Bucuresti,Editura pentru Literatura(Biblioteca pentru toti)1968;

Tudor Vianu,Voltaire,Johann Wolfgang Goethe,Faust,in volumul Studii de literatura universala si comparata.Editia a II-a Bucuresti,Editura Academiei,1963










Document Info


Accesari: 4345
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )