Foarte multi cercetatori au considerat ca
Imperiul bizantin a fost o continuare directa a Imperiului roman,
numindu-l chiar la un moment dat (395), Imperiul roman de rasarit.
Afirmatia nu este lipsita de temei deoarece Īmparatii
bizantini au pastrat o lunga perioada de timp titulatura
Īmparatilor romani, s-au considerat pāna la sfārsitul
Imperiului urmasii acestora, revendicānd toate teritoriile asupra
carora acestia stapānisera. Īn Imperiul bizantin au supravietuit forme de organizare
statala, administrativa ori sociala de traditie
romana. Dreptul si normele juridice romane au ramas īn vigoare
multa vreme, cu modificari neesentiale. Chiar si limba
oficiala a Imperiului a fost pāna la īnceputul secolului al VII-lea,
latina. La rāndul lor locuitorii Imperiului bizantin se numeau pe sine romei, iar tara lor era Romania sau pamāntul roman.
Caracterul grecesc al lumii bizantine s-a accentuat
īncepānd cu secolul al VII-lea, cu domnia īmparatului Heraclius, cānd
latina este īnlocuita cu greaca. Grecismul va deveni mai pregnant īn
secolele urmatoare, cānd īntre Apus si Rasarit vor
interveni disensiuni religioase majore (iconoclasmul, schisme) si chiar
conflicte politice ca īn cazul cruciadelor.Vom īntālni pentru bizantini tot īn
aceasta perioada si termeni ca: helleni sau helladikoi,
dar īn mod izolat si fara sa-l īnlocuiasca pe cel de romei. Persistenta traditiilor
grecesti si a populatiei de limba greaca īn Imperiul
bizantin a determinat pe istoricul August Heisenberg sa spuna
ca: «Bizantul este Imperiul roman devenit crestin, dar de
nationalitate greaca» iar pe Karl Krumbacher sa considere
elenismul ca al doilea element fundamental al civilizatiei noastre. De
altfel grecii de astazi considera istoria Bizantului drept
istoria lor nationala. Īn definitia lui Krumbacher si a
altor cercetatori, se mentioneaza ca al treilea element constitutiv:
crestinismul. De altfel, cum se stie, religia crestina a
reprezentat osatura spirituala a Imperiului bizantin. Īntreaga
viata publica si particulara a bizantinilor era
patrunsa de īnvatatura crestina. Literatura
bizantina, ca si majoritatea creatiilor artistice si
arhitectonice, īsi au sursa de inspiratie īn crestinism. De
aceea Istoria si Spiritualitatea Bizantului presupune preocuparea
pentru cunoasterea istoriei crestine pe o perioada de 1.000 de
ani, atāt cāt a durat Imperiul bizantin.
Īn cadrul realitatilor bizantine un loc
important l-au avut si diferitele influente, fie ca au fost
orientale, fie occidentale, īn disciplina pe care o studiem avānd
obligatia sa tinem seama si de acest lucru. Reiese din cele
de mai sus ca Istoria si spiritualitatea Bizantului este o
stiinta vasta, ca domeniul ei de cercetare este
complex, meritānd din plin a fi studiata īn cadrul Facultatilor
de Teologie Ortodoxa.
Multumiri Prea Fericitului Parinte Patriarh
TEOCTIST, Parintelui Arhim. Grigorie BĂBUs, D-lui. Prof. Emilian
POPESCU, Familiei