Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































OBIECTUL CURSULUI "IMAGOLOGIE. IMAGOLOGIA ISTORICA"

istorie




OBIECTUL CURSULUI "IMAGOLOGIE. IMAGOLOGIA ISTORICĂ"


Imagologia īn general si imagologia istorica īn special constituie astazi una din temele predilecte ale unei anumite cercetari īn domeniul istoriei, sociolog 252v2112c iei, psihologiei, psihologiei sociale, antropologiei, etnografiei, literaturii etc. Ca atare, aceste cercetari au facut posibila structurarea unor ample cunostinte generalizatoare, unele chiar teoretice, privind modul cum s-a constituit o astfel de viziune de-a lungul istoriei.




Particularitatile geografice, modul cum oamenii, grupurile sociale, comunitatile etnice raspund provocarilor mediului natural si social, natura relatiilor dintre ele de-a lungul istoriei, conditiile concrete de formare a limbii, structurilor mentale, culturii, civilizatiei, mentalitatilor diferitelor popoare au o importanta majora īn modul cum ele percep lumea, procesele si fenomenele sociale, existenta altor popoare, modalitatile de manifestare īn timp si spatiu a <<celuilalt>>, diferit de "ei"sau "noi". "Raportul cu trecutul si cu <<celalalt>> apare adeseori ca o īmpletire de elemente comunicate de un om sau o colectivitate care traieste dupa alte norme decāt ale noastre si care ne sunt straine pentru ca oamenii aceia au trait altfel decāt noi īn decursul secolelor".

Imaginile sociale se formeaza de-a lungul istoriei pe baza unei perceptii directe ca urmare a convietuirii īn acelasi spatiu istoric, a relatiilor economice, politice, culturale, tehnico-stiintifice, militare si de alta natura sau pe baza unei perceptii indirecte, mediate, grevata de contacte sporadice si de viziuni superficiale asupra elementelor definitorii ale comunitatilor sociale īn discutie.

Deci, cu cāt o persoana sau un grup care īsi formeaza o imagine despre o tara sau un popor se afla mai departe de acestea cu atāt viziunea lui va fi mai difuza si mai confuza. Īn schimb, aceasta viziune va fi mult mai binevoitoare si mai pozitiva. Imaginea difuza si confuza se explica prin ignoranta celui care percepe si evalueaza, prin faptul ca el exprima o anumita bunavointa fata de un popor īndepartat care nu reprezinta o amenintare sau un pericol la adresa propriei fiinte si existente. De asemenea, imaginea despre ceva foarte īndepartat este puternic influentata de fantezia celui care percepe: "cunostintele, de regula aproximative, despre originile, vārstele, īnfatisarile, obiceiurile si limbile neamurilor straine se īnfatiseaza fara discernamānt si rezerve, pur si simplu dupa bunul plac dar si cu o mare doza nedisimulata de orgoliu si māndrie, īnaintea unor atari cunostinte exotice si enciclopedice ale autorului respectiv".

Valoarea stiintifica a unor astfel de imagini este de obicei modesta, folosirea ei impunānd multa prudenta. Totusi, o asemenea imagine este deosebit de concludenta pentru aflarea coordonatelor mentalului si mentalitatilor cronicarului respectiv īn raport cu diverse comunitati sociale straine si īndepartate de el. Desigur, vom avea īn vedere ca acest cronicar exprima mentalitatile colective si interesele poporului din care face parte, plasāndu-se īn orizontul de interpretare al acestuia si utilizānd modelele culturale specifice lui. Mai mult, trebuie sa reliefam faptul ca "imaginea celuilalt sta la baza exotismului īn care proiectarea aspiratiilor si cautarilor proprii este mai puternica decāt dorinta de a cunoaste pe celalalt".

Īn acelasi timp, īntre punctul de proiectare a eului propriu si identificarea unei alte prezente - identificarea celuilalt - se īnscrie un amplu registru "pe care īl delimiteaza mai ales emptia". Este vorba de emotia "contagioasa" care determina grupurile si societatile sa constate ca "īn cultura straina sunt semne interesante, atragatoare, apoi ca aceste semne sunt chiar utile, īntrucāt dau raspuns unor īntrebari, ba chiar ca o serie de solutii din modelul strain merita adoptate". Aceasta constatare marcheaza, de fapt, "momentul īn care celalalt este descoperit".




Cu totul altfel se pune problema imagologiei structurate pe baza perceptiilor reciproce a unor tari si popoare īnvecinate sau din acelasi spatiu fizico-geografic continental sau zonal. Relatiile dintre aceste popoare īmbraca rareori forma unor raporturi prietenesti si de buna vecinatate. Relatiile dintre state si etnii sunt de obicei tensionate, determinate de interesele proprii sau interesele centrelor de putere ce se manifesta īn diferitele etape ale istoriei. "Aceasta īncordare continua de ordin politico-militar conditioneaza o imagine reciproca negativa care corespunde mentalului colectiv predominant la vecinii respectivi". Dar, asa cum demonstreaza numeroasele izvoare istorice, o astfel de imagologie reciproca este predominant negativa si intoleranta. Ea se explica prin deosebiri importante īn privinta originii, limbii, confesiunii, religiei, obiceiurilor si moravurilor ce se manifesta la popoarele respective. De aici si pāna la demonizarea unor īntregi populatii nu este decāt un singur pas. Luther King, īnversunat adversar al otomanilor, "a asimilat razboiul īmpotriva demonilor, restituindu-ne foarte clar sentimentul propriu multor contemporani ai sai ca traiesc īntr-o cetate asediata".

Caracterul nefast al stereotipurilor si reprezentarilor eronate ce apar īn mentalul popoarelor si natiunilor unele despre altele, a fost constientizat de catre omenire din ce īn ce mai mult. Ca urmare, "Exista īn toata lumea un mare numar de cercetatori care considera ca modelele de gāndire care au constituit un favtor extrem de daunator īntr-un trecut nu prea īndepartat.trebuie combatute printr-o strategie pe termen lung, atāt pe plan national, cāt si international". Aceasta strategie pe termen lung este nu numai necesara, dar si posibila datorita faptului ca "situatiile conflictuale fiind induse mai īntāi īn mintea oamenilor, tot acolo trebuie luate, īn primul rānd, masurile de combatere a prejudecatilor nationale, rasiale si de alta natura. Sau, altfel spus, īnlocuirea acestora din urma printr-o imagine obiectiva, nesupusa si neinfluentata de fluctuatii conjuncturale".

Pornind de la aceste consideratii generale introductive, se poate afirma ca obiectul cursului "Imagologie. Imagologie istorica" este studiul imaginii sociale si a imaginii de sine īn procesul devenirii istorice, implicarea imaginii si autoimaginii īn relatiile dintre oameni, dintre oameni si institutii, īn relatiile dintre institutii, īn relatiile interetnice si interconfesionale; studiul rolului simbolurilor si mentalitatilor īn cristalizarea imaginilor sociale.





loading...








Document Info


Accesari: 1157
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )