Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























PRINCIPALELE CONCEPTE ALE IMAGOLOGIEI ISTORICE

istorie




PRINCIPALELE CONCEPTE ALE IMAGOLOGIEI ISTORICE


Imaginea sociala


E. Durkheim,

J. Piaget, psihologia

Sociala    Conceptul de reprezentare sociala a fost introdus de Durkheim. El a elaborat acestz concept sub denumirea de reprezentare colectiva. Īn acceptiunea sociologului francez reprezentarile sociale constituie o clasa foarte generala de fenomene psihice si sociale, īnglobānd stiinta, ideologia, miturile. Īn conceptia lui Durkheim, constiinta colectiva, care este difuza si independenta de conditiile particulare ale indivizilor, reuneste psihismele acestora īntr-o reprezentare comuna tuturor membrilor unui grup social. Aceasta reprezentare comuna, constituita din ansamblul credintelor si sentimentelor membrilor unei societati, formeaza un "sistem" determinant, care are viata sa proprie. Constiinta colectiva se manifesta prin rituri, institutii si traditii.

Reprezentarile colective, īn aceasta conceptie, sunt rezultatul actiunilor si reactiilor de schimb care se produc īntre constiintele elementare si constituie o individualitate psihica de un gen nou. Aceste reprezentari sunt sociale, ca produse ale unor caracteristici comune unui grup de indivizi sau unei societati, si sunt psihologice, īntrucāt atāt perceptia realitatii cāt si organizarea gāndirii sunt activitati pur individuale.

Reprezentarile colective, asa cum sunt ele concepute de Durkheim, delimiteaza aspectul indivuidual de cel social si elementele perceptive de cele intelectuale: "Un om care nu ar gāndi prin concepte nu ar fi om; īntrucāt, o data redus la simplele perceperi individuale, el nu ar fi o fiinta sociala, ci ar fi nediferentiat si animal", "A gāndi conceptual nu īnseamna numai a izola si grupa un ansamblu de caractere comune unui anumit numar de obiecte; īnseamna a subsuma ceea ce este variabil la ceea ce este permanent, individualul la social".

Durkheim nu a rezolvat problema rearezentarilor sociale. El a analizat conceptul de reprezentari colective si l-a utilizat atāt cāt I-a permis demersul sociologic. Abordarea lui Durkheim este o abordare statica, empirista, care nu I-ar fi permis, īn nici un fel, sa rezolve satisfacator aceasta problema.

Serge Moscovici, īn lucrarea Fenomenul reprezentarilor sociale, arata ca Durkheim a afirmat necesitatea ca reprezentarile sociale sa fie studiate de catre psihologia sociala si nu de catre sociologie: "Cāt despre legile gāndirii cplective, ele sunt complet necunoscute. Psihologia sociala, a carei sarcina este sa le defineasca, nu este altceva decāt un cuvānt care descrie tot felul de generalizari vagi, fara nici un obiect clar asupra caruia sa se aplece. Ceea ce se cere este de a descoperi, comparānd, miturile, legendele, traditiile populare si limbile, modul īn care reprezentarile sociale se atrag si se exculd reciproc, fuzioneaza si se separa etc."



Problematica reprezentarilor sociale a fost studiata de psihologi īn contexte teoretice deosebite; am īn vedere īndeosebi contextele desemnate prin distinctiile uzuale dintre psihologia analitica, psihologia fenomenologica, psihologia genetica, neuropsihologia. De pilda, J. Piaget, corelānd stadii epistemologice si psihologice. A reusit sa argumenteze caracterul evolutiv al reprezentarilor copilului asupra lumii. Filozoful si psihologul elvetian a pus explicit problema structurii si dinamicii interioare a reprezentarilor, dezvoltānd o conceptie constructivista asupra lor. El a demonstrat, pe baza numeroaselor convorbiri si experimente efectuate cu copiui de diverse vārste, ca limbajul si constructiile lingvistice apar numai dupa vārsta de un an si jumatate, dupa ce gāndirea senzo-motorie a progresat satisfacator. Īn cursul experientei copilului, se formeaza scheme care se organizeaza facānd posibila, treptat, construirea structurilor complexe ale limbajului si ale gāndirii. Imaginile care apar īn constiinta implica o activitate psihica complexa, definita ca o activitate cu caracter constructiv. Perceptia, gāndirea, limbajul presupun un proces de sinteza si constructie a datelor senzoriale, strāns legat de reactiile si actiunile concrete ale indivizilor asupra realitatii. Asfel, "pe masura ce reprezentarile progreseaza, distantele īntre ele si obiectul lor cresc, īn timp si īn spatiu, adica seria actiunilor materiale succesuve, fiecare īnsa fiind momentana, e completata de ansambluri reprezentative, susceptibile de a evoca īntr-un tot cvasisimultan actiuni sau evenimente trecute ori viitoare, la fel ca pe cele prezente, precum si actiuni spatial īndepartate, la fel ca pe cele apropiate".

Ca urmare a deschiderilor metodologice realizate de J. Piaget si colaboratorii sai, problematica reprezentarilor sociale este abordata din ce īn ce mai mult īn termenii cercetarii experimentale. Astfel de cercetari au urmat, stimulate si de Serge Moscovici dupa publicarea, īn 1961, a tezei sale de doctorat La psychanalise, son image et son public, īn care īsi propunea redescoperirea, reformularea si revalorizarea conceptului de reprezentare colectiva descoperit de Émile Durkheim.

Reprezentarile si imaginile sociale elaborāndu-se prin si īn raporturile de comunicare, se considera ca dinamica relatiilor comunicarii si dinamica reprezentarilor si imaginilor sociale se intersecteaza cu procesele psihice ce intervin īn aceste fenomene. Īmbinarea celor trei dinamici (comunicare, reprezentari-imagine, procese psaihice), īn acceptiunea paradigmelor psihosociale, constituie nodul definitiei reprezentarilor si imaginilor sociale: "sunt principii generatoare de luari de pozitie.legate de insertii specifice .ce organizeaza procesele simbolice ce intervin īn raporturile sociale".

Desigur, aceste "principii generatoare de luari de pozitie", care īn acceptiunea noastra sunt interpretari-cadru, pot fi implicite sau explicite, dar īn raporturile sociale sunt, īn primul rānd, implicite.

Dupa cum se poate constata, concluziile teoretice oferite de Serge Moscovici, J. C. Abric, W. Doise etc. se situeaza tot īn cadrul conceptiei constructive. Echipele conduse de acesti psihosociologi au abordat reparezentarile sociale ca pe o problema de cercetare si nu ca pe o problema de īnvatamānt, academica.

Conceptul de reprezentare sociala si problematica reprezentarii sociale se gasesc tratate si īn alte psihologii, dar nu ca tema de cercetare. Ci ca abordari de catedra sau īn contextul īn care se concep metodologhii terapeutice. Avem īn vedere, de pilda, neuropsihologia si fenomenologia.












Document Info


Accesari: 1969
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )