Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























PRINCIPATELE ROMÂNE SI PROVINCIILE ISTORICE ROMÂNEsTI ÎNTRE 1822-1848

istorie




PRINCIPATELE ROM NE SI PROVINCIILE ISTORICE ROM NEsTI NTRE 1822-1848




DOMNIILE P M NTENE (1822-1828). -

REGULAMENTELE ORGANICE (1831-1832).

DOMNIILE REGULAMENTARE.

ROM NII DIN TRANSILVANIA, BUCOVINA, BASARABIA SI DOBROGEA N
PERIOADA PREPAsOPTIST

MIsCAREA POLITIC PREPAsOPTIST

Domniile pam ntene (1822-1828). n succesiunea aproape imediata a )lutiei de la 1821 si n contextul unor puternice contradictii ntre Rusia si eriul Otoman, memoriile adresate Marilor Puteri, at t de interesate de viitorul ilor Rom ne, si-au atins telul.

La 23 iulie 1822, Poarta hotaraste numirea a doi domni pam nteni, care fi instalati nsa abia n toamna. Secolul fanariot lua sf rsit si se mplinea fel principalul deziderat al revolutiei de la 1821.

Spre deosebire de predecesorii lor, lonita Sandu Sturdza n Moldova) si gore D. Ghica ( n ara Rom neasca) s-au aflat, de la nceput, ntr-o situatie ja. Ei au fost nevoiti sa se supuna suflului nnoitor inaugurat de revolutia de la si sa.guverneze n spiritul acestuia. Pe de alta parte, bunele lor intentii si /oia acuta de schimbare s-au lovit de obstacole de tot felul, multe insur-mtabile, precum rivalitatea ruso-otomana sau conflictul politic si ideologic ntre ierimea mare si cea de rang inferior, acum declansat si acutizat.

Nu au dat,deci, rezultatele asteptate, nici masurile fiscale care urmareau o ii corecta asezare a birului, inclusiv asupra privilegiatilor, nici ncercarile de a ;e ordine n administratie (lupta mpotriva venalitatii si coruptiei a nregistrat un ec) si nici cele care urmareau o noua mpartire administrativ-teritorial ;lusiv o evidenta exacta a supusilor straini sau a scutelnicilor si poslusnicilor.

Contemporanii au retinut doar ca n timpul acestor domnii, birul a depasit oportiile avute n vremea lui Caragea Voda rezerva mosiereasca a sporit si, irespunzator, si unele obligatii ale clacasilor.

n politica externa a Ţarii Rom nesti retine, totusi, atentia corespon- nta activa a domnului cu cavalerul von Gentz, secretarul lui Metternich; prin termediul acesteia Austria a câstigat o posibilitate noua de a influenta poli-:a Portii n Principate caci informatiile epistolare erau, firesc, transmise la onstantinopol.

Razboiul ruso-otoman ncheiat cu pacea de la Adrianopol a impus pro-sctoratul" Imperiului Rus asupra Principatelor, inaugurat cu o ocupatie militara are se va prelungi p na n 1834.

Regulamentele Organice n anii 1829-1831, o mai veche initiativa, impusa nca la Akkerman, ncercata si de Grigore Chica, avea, n cele din urma, sa izb ndeasca: elaborarea Regula­mentului Organic.

Tratatul de la Adrianopol"

Geneza lor, pentru ambele Principate, relativ ndelungata si complexa, este cunoscuta: o ancheta rusa dupa ocuparea Principatelor, care a format obiectul unui raport general, sintezele consulilor imperiali de la Bucuresti si lasi, propunerile si memoriile boieresti si, desigur, instructiunile speciale ale curtii de la Petersburg, toate la dispozitia celor doua comisii speciale de redactare, care au functionat la Bucuresti si la lasi sub presedintia consulului general rus Minciaki. n mod esential, n elaborarea Regu­lamentului s-a dorit ca reformele sa nu modifice radical structurile so-cial-politice interne, dar sa sustina unitatea celor doua provincii rom nesti.

Acest principiu, precum si cele mai multe dintre revendicarile cuprinse n memoriile boieresti, dovedesc ca Tratatul de la Adrianopol si Regulamen­tele Organice nu reprezinta nceputul unei noi societati, c t, mai ales, mplinirea unor deziderate pe care jocul de interese ale Marilor Puteri abia acum le recunosteau.

Proiecte/e de Regulament, amendate de Curtea protectoare, erau adoptate de Adunari/e obstesti extraordinare din Bucuresti si lasi, n mai si octombrie 1831. La acea data, multe din dispozitiile lor fusesera deja puse n practica de generalul Kiseleff, oficial nsa doar de la 1/13 iulie 1831, pentru ara Rom neasca si, respectiv, 1/13 ianuarie, pentru Moldova.

Astfel, separarea puterilor n stat, solicitata n Cererile norodului rom nesc", si-a gasit o expresie mai apropiata de necesitati. Domnul, care detinea puterea executiva era ales pe viata de Adunarea obsteasca extra­ordinara. Contrar acestor reglementari, primii domni regulamentari au fost desemnati de Rusia tarista si de Imperiul Otoman, doar t rziu, n 1842, Gheorghe Bibescu fiind instalat, conform procedurii stabilite.

Puterea legislativa apartinea unei Adunari obstesti care, alcatuita din boieri favorabili domniei, era departe de a putea limita excesele acesteia. ntre Prerogativele ei erau si acelea de a elabora legile si de a prezenta domnului rapoarte despre starea tarii. Spre deosebire de ara Rom neasca, unde n forul le9islativ s-a manifestat o puternica opozitie fata de puterea protectoare, n Moldova, Adunarea nu a luat atitudine mpotriva lui Mihail Sturdza, a carui Politica filo-tarista era cunoscuta


Sistemul judecatoresc s-a reorganizat: tribunalele judetene si instantele de au fost pentru prima oara constituite. Practicile moderne ncep sa nlo-ca arbitrariul justitiei medievale prin nfiintarea corpului de avocati si a iraturii. naltul Divan Domnesc, instanta superioara, confera autoritatea lu-ijudecat, ceea ce mpiedica reluarea infinita a unei cauze o data cu schim-i domnului.

n domeniul administratiei s-au creat departamentele, a fost modernizat mul fiscal prin instituirea unei dari unice pe cap de familie, categoriile pos-cilor si scutelnicilor fiind desfiintate; a fost instituit bugetul si lichidate vami/e ne. Totusi, boierii si clerul continuau a fi exceptati de la impozite, iar vechiul m al solidaritatii la bir s-a pastrat.

Armata a fost reinstituita scolile organizate pe o baza nationala, arhivele i câstigat dreptul la existenta Nedespartita unire", acum pentru prima oara arata, se instituie ca preambulul fericit al adevaratei uniri, nu prea partate.

Caracterizarea de ansamblu a acestei prime legi fundamentale a celor

a tari evidentiaza doua elemente: pe de o parte, se ngaduia modernizarea

'etatii rom nesti, sub incidenta unei situatii care nu mai astepta tergiversari,

ie alta, se consolida puterea politica si economica a marii boierimi, vechiul ei

3m de privilegii, si apasatorul protectorat" al Rusiei. nlaturarea vechilor

Drturi sociale si a unor institutii se desfasura n conditiile n care, n sectorul

nomiccel mai important, n agricultura, marii proprietari devin stap ni asupra

i treimi din mosie, iar claca este constant majorata. Acesta este motivul

itru care, peste avantajele pe care le ofereau, Regulamentele Organice au

at noi obstacole n calea progresului general. Puterea oligarhica a boierimii si

imul clacii au ridicat mpotriva n marea miscare politica de la 1848, toate

ele dinamice ale societatii rom nesti.

Donc-vU rcg-jij- . .--.to<- Numiti de puterea protectoare si suzerana n ilie 1834, Alexandru Ghica si h/lihail Sturdza, au devenit efectiv domni n ie, dupa obisnuita calatorie de nvestitura la Constantinopol.

Dintr-un bun nceput, noile capetenii ale Principatelor s-au confruntat cu iri dificultati. Preluau conducerea tarilor lor dupa lungi ani de ocupatie straina re le afectasera grav resursele, si suportau consecintele sociale ale aplicam igulamentelor Organice: o activa rezistenta a taranimii si nemultumirea cres-nda a boierimii, mijlocii si mici, fata de marea putere a aristocratiei funciare, i adauga permanenta imixtiune a puterii protectoare si atitudinea cel mai Iesea rigida, cu deosebire n chestiuni de reforma sociala si economica, a lunarilor obstesti, n fond, bastioane ale privilegiatilor.

n pofida acestei situatii, domnii regulamentari au actionat constant n insul modernizarii institutiilor si societatii, s-au aratat interesati de mbunata ea raporturilor dintre tarani si proprietari, precum si de consolidarea autonomiei rii. Astfel, de numele lui Alexandru Ghica (1834-1842) se leaga o activitate imarcabila n domeniul judiciar (lichidarea proceselor restante, revizuirea sndicii civile, si adoptarea celei comerciale de inspiratie franceza n vreme ce rmasul sau, Gheorghe Bibescu (1842-1848), a luat decizii importante n plan nanciar si judecatoresc, s-a preocupat de dezvoltarea nvatam ntului si a efec-lat un control eficace n problema veniturilor eclesiastice. Spre deosebire de Al

Receptie la curtea domnitorului Gheorghe Bibescu

Ghica, recunoscut pentru relatiile sale dificile cu Adunarea obsteasca, Gheorghe Bibescu a suspendat-o (1844), inaugur nd o guvernare prin decrete domnesti.

Personalitatea cea mai interesanta a epocii regulamentare ram ne nsa domnul moldovean Mihail Sturdza (1834-1849). Contradictoriu, ca timpurile n care a trait si a guvernat, a fost apreciat pentru spiritul sau gospodaresc, pentru calitatile intelectuale si simtul politic, dupa cum, n egala masura, a fost condamnat pentru felul n care a nteles sa si sporeasca averea, pentru modul n care a ncurajat coruptia si venalitatea, pentru atitudinea sa de extrema duritate fata de actiunile opozitioniste, ori de unde ar fi provenit ele.

Peste meritele si limitele lor, domnii celor doua tari rom ne si-au concertat actiunile, n multe situatii masurile adoptate fiind identice. ncoronarea unor asemenea initiative - desfiintarea vamii dintre Moldova si ara Rom neasca, hotar ta n 1847 dar aplicata n chiar anul revolutiei de la 1848, deschidea Perspectiva pietei unice ntre cele doua Principate, conditie esentiala pentru unirea politica de mai t rziu.

n politica externa a perioadei prepasoptiste merita insistat asupra a doua Momente semnificative: respingerea de catre Adunarea obsteasca din ara Rom neasca a articolului aditional la Regulamentul Organic si initiativa partidei nationale" muntene, care a oferit domnia acestei tari lui Mihail Sturdza, foarte a9reat de puterea protectoare, n speranta nfaptuirii, o clipa mai devreme, a unirii.

Este astfel cunoscut ca legile fundamentale, puse n aplicare n anii 1831-1832, dupa ce fusesera semnate de catre Adunarile obstesti extraordinare, au


nfirmate de puterea suzerana abia n 1833, ntr-un moment n care Rusia socotea oportun sa le completeze potrivit intereselor sale n Principate. \sa a aparut articolul aditional, astfel formulat: n viitor orice modificatie ar faca Domnul la Regulamentul Organic nu se vor putea nfiinta si a se n lucrare dec t dupa o ntr-adins deslegare a naltei Porti si cu primirea Rusiei." Devenit consul al puterii protectoare la Bucuresti, n 1835, baronul nann a insistat sa se supuna spre aprobare forului legislativ al tarii noul Regulamentului, cu toate adaugirile.

actorii autohtoni de decizie se pun nsa greu n miscare. La 27 iunie 1836, torul cere Adunarii sa numeasca o comisie care sa adauge textului vechi gulamentului legile noi, n vederea unei redactari cuprinzatoare. Varianta ;e pregateste nt mpina, de la nceput, o puternica opozitie, din r ndurile , va lua nastere o Partida nationala" condusa, energic, de Ion C mpi-i, mare boier prahovean. Toate presiunile exercitate asupra acestuia si a care i se alaturasera s-au dovedit neputincioase. Dupa ce la 15 iulie 1837 area a respins articolul aditional", la 21 iulie 1837 lucrarile forului legislativ iuspendate, iar consulul rus, ofensat, pleaca la Constantinopol spre a cere i suzerane sa cheme la ordine pe opozanti. La 9 mai 1838, cu prilejul chiderii Adunarii, era citit un nalt mparatesc firman", care condamna lea din anul anterior, ameninnd cu represalii pe nesupusi. Se impunea, , din afara si de sus", cu acordul puterii suzerane, articol aditional"; 'da nationala" era nvinsa iar dreptul de interventie al Rusiei tariste rat.

Adunarea, dominata de marea boierime, at t de putin receptiva la initia-de reforma ale domnului, se aratase nsa disponibila pentru a afirma ui la autonomie politica

A doua initiativa a Partidei nationale" muntene, explicit prezentata ntr-o ratie de principii, ■ era, semnificativ initulata Actul de unire si inde-'enta".

n a doua jumatate a anului 1838, Alexandru Ghica a plecat din tara tentia declarata de a-si ngriji sanatatea n strainatate. n absenta sa, din se anunta, la 20 ianuarie 1839, ca o parte dintre boieri sunt hotarâti sa-l ja domn pe Ion C mpineanu, candidatura nsa repede abandonata n lipsa imitatii.

Atunci s-a nascut ideea de a oferi tronul celor doua Principate, reunite, lui '// Sturdza. Desi domnul Moldovei nu avea renumele unui liberal, si nici nu marcase n apararea autonomiei tarii, se spera, astfel, sa se puna capat ilor boieresti si sa fie anihilata preponderenta tarista. Ion Ghica, emisarul 'idei nationale", a fost trimis la lasi cu mandat precis. /. C mpineanu renunta litiv la tron n schimbul angajamentului lui Mihail Sturdza ca va obtine, de ia rea suzerana, Unirea Principatelor si desfiintarea protectoratului rus. Domnul moldovean s-a aratat interesat de propunere; n ce priveste unirea, a convins ca nu se putea realiza fara sprijinul Frantei si Angliei. n relatii mai ise dec t Al. Ghica cu puterile occidentale, M. Sturdza ntelegea ca ersul unionist nu poate avea succes dec t nsotit de o puternica presiune nationala asupra puterii protectoare si a celei suzerane. Misiunile diplo-


matice ntreprinse la Constantinopol si mai apoi la Londra si la Paris, de Ion

C mpineanu n cursul anului 1839), nu au reusit.

Rom nii din Transilvania, Bucovina, Basarabia si Dobroge j n perioa­da prepasoptista. |n imperiul Habsburgic, sub domniile mparatilor Franc/se II (1792-1806; din 6 aug. 1806 Francisc //renunta la coroana Sf ntului Imperiu Roman de natiune germana, ram n nd doar mparat al Austriei sub numele de Francisc I.) si Ferdinand V (1835-1848), dar cu deosebire n vremea cance­larului Metternich (1809-1848) revenirea la absolutism se produce n forta Centralizarea, germanizarea si catolicizarea devin armele principale ale guver­narii sprijinite pe autoputernicia politiei secrete si cenzurii. Confruntat cu extin­derea valului de actiuni sociale si nationale, guvernul habsburgic se vede obligat sa intensifice apasarea economica si fiscala

Este si situatia Transilvaniei, subminata at t prin subordonarea ei politica (Dieta nu a mai fost convocata p na n 1834, conducerea revenind unui guvernator si naltilor functionari, coordonati de cancelaria aulica de la Viena), c t si printr-o consistenta exploatare a resurselor ei materiale si umane.

Clasa politica ram ne nobilimea maghiara, de certa orientare conser­vatoare, desi vehement antihasburgica

n aceste conditii, viata politica a Transilvaniei s-a desfasurat n Dieta redeschisa n 1834 (evident, fara participare rom neasca si prin raporturile acesteia cu Guberniul" si cu Curtea de la Viena. Cele mai importante decizii, aici adoptate, au survenit n anii 1841-1843 si mai apoi n 1847, c nd s-a ncercat, fara succes, sa se oficializeze limba maghiara si o legiuire urbariala care nesocotea complet dreptul la pam nt al taranimii iobage. si ntr-un caz si n celalalt opozitia rom neasca a fost deosebit de puternica n 1842, ntr-un celebru memoriu, O tocmeala de rusine si o lege nedreapta", Simion Barnutiu protesta mpotriva nlocuirii limbii rom ne cu limba maghiara n Biserica Greco-Catolica din Transilvania. I s-a alaturat nvatatul sas din Medias stefan Ludwig Roth, care scria: nu vad nevoia de a impune o limba oficiala tarii, caci noi avem deja o limba a tarii. Nu este nici limba germana, nici cea maghiara, ci este limba rom na".

n cea ce priveste legea urbariala, G. Baritiu a caracterizat-o drept o sterpitura nascuta dintr-un egoism orb lipsit de sentimente umanitare ca si netin nd cont de adevaratele interese ale tarii". Prezent la dezbateri, Avram lancu, exasperat de orbirea cercurilor reactionare care conduceau Transilvania, ar fi exclamat: Nu cu argumente filosofice si umanitare se pot convinge tiranii ci cu lancea ca Horea."



Absolutismul habsburgic si pozitia reactionara a nemesimii maghiare au ascutit constant conflictele sociale si nationale din Transilvania.

Bucovina, vechi pam nt rom nesc, care alaturat Moldovei cuprindea tinutul Cernautilor si o parte din cel al Sucevei, a fost rapit" de Imperiul Habsburgic n 1775!

Dupa 10 ani de ocupatie militara n 1786 a fost nglobata Galitiei devenind 51 19-lea ei cerc administrativ. Cu toate eforturile clasei politice autohtone si " potriva patentei imperiale din 29 septembrie 1790, care hotara separarea Bucovinei, aceasta situatie se va mentine p na la 4 martie 1849 c nd, prin constitutia austriaca, teritoriul din Norduf Moldovei a fost declarat provincie' auto­noma a Casei de Austria.


pirea la Galitia a avut importante consecinte social-pohtice, etnice si

,e Cancelaria aulica de la Viena a preluat prerogativele Consiliului aulic

oi iar autoritatea guberniului de la Liov s-a extins si asupra provinciei n

careia a fost asezat un capitan districtual, cu resedinta la Cernauti

Dndenta ntre autoritati se purta n limba germana

jtontatile habsburgice au urmarit sa asimileze boierimea moldoveana din

ia celei poloneze din Galitia n consecinta, o mare parte a proprietarilor

s-a retras la lasi Intre cei ramasi, la ioc de frunte se asaza familia

zaki, cu un rol eminent n lupta pentru afirmare nationala a rom nilor

leni n ntreg secolul al XIX-lea Casa si mosia lor de la Cernauca au

;ntat un loc de refugiu pentru moldovenii izgoniti din tara pentru

genle lor democratice, dar si un model de viata, de multe ori elogiat de

iporani

Raporturile sociale au fost reglementate prin Ordonanta imperiala din 22 1787, care a instituit proprietatea mica taraneasca (rusticala prin mpro-ma cu loturile aflate n folosinta si cea mare boiereasca (domimcala e supuse impozitului funciar Vechile obligatii de dijma si robota se vor ie nsa p na la 1848

Jnirea fortata cu Galitia a nlesnit slavizarea progresiva a Bucovinei o data runderea masiva n regiune a hutu/ilors\ ucraimenilor Imperiul Habsburgic a recunoscut Biserica Ortodoxa si credinciosii ei s-au bucura de exercitiul liber al acestei religii Prin patenta imperiala din 5 iulie Episcopia Bucovinei, asemenea aceleia a Transilvaniei, era asezata n dinea Mitropoliei Ortodoxe s rbesti de la Carlowitz (Karlowitz) Pnntr-un lament din 1786, mentinut vreme de 7 ani, era afirmata obligativitatea amantului primar, nfiintarea, ntretinerea si, implicit, subordonarea lui ui ortodox rom n

Dupa 1815, catolicizarea scolii a avut grave repercusiuni asupra nva

ntului n limba nationala, restaurat pnntr-o recunoastere partiala abia la

La 26 septembrie 1826 a fost nfiintat, la Cernauti, un Institut Teologic si

eminar clerical, cu limbile de predare latina, greaca si germana

Basarabia fusese ncorporata de Rusia tarista la capatul razboiului ruso-oto-

din 1806-1812, masura 45 629,9 km p si, dupa o statistica din 1817, care

niaza caracterul preponderent rom nesc al provinciei, numara 83 848 de

iu, ceea ce reprezenta 419 240 locuitori (urmeaza n procente, incomparabil

loare rutenii, evreu, lipovenii, grecii, armenii, bulgarii si gagauzii)

Initial, imperiul Rus a pastrat n Basarabia vechea mpartire rom neasca n

nuturi, n cuprinsul carora se aflau cinci cetati, 17 t rguri si 685 de sate De

nenea, sunt mentinute administratia moldoveneasca si ntreaga legislatie

■noara In fruntea regiunii a fost numit un boier moldovean, dublat de un

landant militar rus, tinuturile sunt, de asemenea, ncredintate, spre

ducere unor boieri autohtoni Din 1816, functia de guvernator civil este

'ordonata unui loctiitor al tarului

Dupa 1818, tendintele de suprimare a autonomiei Basarabiei de catre enul Rus au devenit tot mai evidente, la 29 februarie 1828 a intrat n vi-ire noua organizare administrativa si conducere a provinciei Basarabia ncorporata Guberniei Novorosnsk, firesc, organele de conducere auto

nome erau suspendate, limba rusa fund singura admisa n administratie si justitie

n pofida unei ocupatii militare, ntinse pe durata a 6 ani, si a protectiei" exercitate asupra celor doua Principate, practic, p na n 1856, Imperiul Rus nu s-a putut extinde p na la Carpati si la Dunare Astfel, doar rom nii din Basarabia au fost expusi deznationalizarii si pierderii treptate a identitatii si asimilam n marea masa a populatiilor supuse slavismului

P na la 1877, Dobrogea s-a aflat sub stap nirea Imperiului Otoman Dupa desfiintarea raialelor (1829) ea a fost inclusa n noul pasal c al Dunarii, n care intra si Bulgaria Invaziile repetate si razboaiele, starea generala de nesiguranta explica conditiile grele de existenta ale locuitorilor pam ntului dintre Dunare si Mare

Investigatiile dobrogene ale lui Ion lonescu de la Brad, e drept ulterioare anului 1848, dar n str nsa legatura cu situatia regiunii n ntreaga prima jumatate a secolului al XIX-lea, pun n evidenta preponderenta rom nilor alaturi de otomani, cei mai vechi dar si cei mai stabili locuitori Asezati cu deosebire pe malul Dunarii, tarmul Marii Negre si n zonele paduroase din nordul si sud-estul Dobrogei, ei reprezinta o majoritate demografica si n Delta

De-a lungul anilor, fluxul demografic rom nesc s-a manifestat constant dinspre celelalte provincii istorice, aportul cel mai ridicat fund cel din Tran­silvania Nu fara temei s-a spus ca, aici, ardelenii au facut una dintre cele mai trainice si mai semnificative descalecari" Prezenta pastorilor transhumanti - mocanii - cu deosebire a celor din ara B rsei si din partea Sibiului n Dobrogea, era apreciata de Ion lonescu de la Brad la 6 000.de persoane anual Cel din urma autor se arata impresionat si de contributia lor la pastrarea nationalitatii prin intermediul lor cauza nationala poate sa progreseze pretu­tindeni unde ei merg"

H                       m.i ntregul rastimp cuprins ntre cele doua

revolutii este caracterizat de lupta intensa dintre fortele politice, din perspectiva cailor de urmat pentru modernizarea societatii rom nesti Conflictul intern dar si cu sustinere internationala, implica practic ntreaga lume rom neasca aflata ntr-un moment de rascruce al existentei sale

Ansamblul memoriilor boieresti, de dinainte si imediat dupa 1821, adresate Marilor Puteri, a condus la obtinerea domniei pam ntene Situatia conjuncturala creata de evenimentele din 1822 a favorizat categoriile de rang inferior ale boierimii Ele elaboreaza proiectul sau, asa-zisa constitutie carvunara", pre­zentat spre sanctionare domnitorului moldovean lomta Sandu Sturdza, n toamna anului 1822 Puternic influentat de spiritul veacului" si de ideile revolutiei franceze, n cele 77 de articole ale sale statuau autonomia statului si separarea Puterilor, principalele drepturi si libertati cetatenesti, la proprietate si la Petitionare precum si ale tiparului si nvatam ntului Daca ar fi fost acceptat de marea boierime si de catre Poarta, ar fi servit drept baza legislativa Pentru guvernarea tarii Desi domnitorul simpatiza cu carvunarii", el n-a putut aPlica proiectele datorita opozitiei marii boierimi sprijinita de forte absolutiste externe

Tot n deceniul trei, filosoful Iurfiinist Eufrosin Poteca, profesor la scoala de fa Sf ntul Dava (1825-1832), propunea un program din care nu lipseau ega

la numirea n functii, libertatea tiparului, impozitul proportional cu averea. I astfel preconizat ar fi fost o republica burgheza Eforturilor fortelor ;e, constiente de necesitatea modernizarii societatii rom nesti si recrutate ndurile boierimii si tinerei burghezii li s-au adaugat cele ale maselor esti nemultumite de reglementarile regulamentare: n primavara anului n Moldova, la Sabaoani, H rlau si Herta, c nd tunurile armatei de atie au ucis peste 300 de rasculati si la Islaz, n sudul Ţarii Rom nesti, n

Tumultul luptei nationale a cuprins treptat toate provinciile istorice locuite xn ni. La Sibiu, n cuprinsul monarhiei habsburgice, era descoperita, la , o Societate revolutionara secreta rom no-polona" condusa de Adolf

d, un emigrant polonez. Frgntasii actiunii nationale din Transilvania, Banat si Rom neasca militau pentru republica rom neasca, cuprinzatoare, asezata parte si alta a Carpatilor". Cinci ani mai t rziu, la 1839, n Moldova, era descoperita Conjuratia

ederativa", a comisului Leonte Radu, care preconiza, n vederea con-

Jrarii Marilor Puteri vecine, unirea federativa a Moldovei, Ţarii Rom nesti

îrbiei.

Dar cele mai semnificative actiuni n directia nationala vor fi ntreprinse de ui gruparii reprezent nd aceste interese n Adunarea obsteasca a Ţarii l nesti - Ion C mpineanu. Partida sa - frecvent numita nationala" - a ela-it doua documente de incontestabila semnificatie: Actul de unire si pendenta" (13 noiembrie 1838) si Osabitul act de numire a suveranului anilor" (17 noiembrie 1838). Semnatarii primului text contesta legalitatea

Regulamentelor si a domniei n fiinta si denunta legaturile de vasalitate fata de Poarta, pe care le-ar dori rascumparate printr-o contributie generala. Ei se pronunta, de asemenea, pentru Unirea Principatelor.

Osabitul act" prezinta prerogativele exceptionale ale domnului pe durata razboiului de independenta n partea a doua, sub influenta ideologiei revolutiei franceze, se solicita drepturi si libertati cetatenesti, completate cu votul universal si rezolvarea problemei agrare prin abolirea clacii si instituirea libertatii n nvoielile dintre tarani si proprietari.

Obiective, n egala masura, nationale si sociale au calauzit si miscarea din 1840, organizata de o societate secreta n conducerea careia, de la nceput, s-au aflat D. Filipescu, E. Murgusi J.A. Vaillant. Un Comitet Patriotic, n r ndurile caruia se numarau multi tineri, coordona activitatea de la Bucuresti. Scopul actiunii, extinsa si asupra Moldovei si Transilvaniei era de a realiza ntru totul dorintele si trebuintele poporului".

Se urmarea astfel, consolidarea autonomiei si chiar o anumita situatie de independenta". n cea ce priveste obiectivele sociale, se preconizau: lichidarea proprietatii de tip feudal si a relatiilor servile, desfiintarea statului ciocoiesc" si constituirea altuia nou, pe principiul domniei democratice"; programul agrar prefigura o lunga dezbatere teoretica ncununata n 1864 cu legea rurala" a lui Cuza si Kogalniceanu: emanciparea clacasilor si mproprietarirea lor cu loturile n folosinta n schimbul unei despagubiri, o renta n bani n locul rentei n munca obligatorie... statornica o data pentru totdeauna n raport cu valoarea pam ntului cedat de veci". Descoperiti, complotistii" au fost anchetati de domnitorul Alexandru Ghica, judecati si condamnati n primavara anului 1841.

nfr nta si suprimata o data cu arestarea organizatorilor, miscarea din 1840 avea sa renasca sub nfatisarea societatii secrete Fratia", organizata n 1843 de Nicolae Balcescu, Christian Teii, Ion Ghica si CA. Rosetti. Relativ repede si-a constituit o filiala la Paris, al carei secretar avea sa fie CA. Rosetti, Societatea studentilor rom ni", n 1845, si, foarte probabil, o alta la lasi, sub nfatisarea .Asociatiei patriotice". Dupa esecul de la nceputul deceniului, partida revolu­tionara îsi margineste lucrarea la propaganda tainica si pe fata a ideilor; cu scrieri literare si cauta a pregati revolutia viitoare si a formula sinteza ei", avea sa scrie N. Balcescu.

Anii premergatori anului 1848 sunt destinati, deci, unor intense cautari teoretice, dar, n egala masura si descoperirii, n toate tinuturile rom nesti, a celor capabili sa si asume programul social si national al acelui timp. Astfel, Balcescu este prezent n Banat si n Transilvania, n 1845, iar n anul urmator, la lasi. Fructuoase contacte ntre tinerii despartiti de Milcov, balaurul care trebuie Privit", au loc la M njina, n 1845 si 1846, la conacul lui Costache Negri, care se adresa lui Costache Filipescu ndemn ndu-l sa lucreze pentru a pune bazele solide ale Unirii ntre doua popoare mici care nu trebuie sa formeze dec t unul singur".

n fine, la 1 ianuarie 1847, n fata studentilor rom ni aflati la Paris, Bacescu formula, cu toata claritatea, obiectivul major al viitoarei revolutii, sinteza aspiratiilor ntregului nostru popor: inta noastra, domnilor, socotesc ca nu Poate fi alta dec t Unitatea Nationala a Rom nilor. Unitate mai nt i n idei si n


nte, care sa aduca apoi cu vremea unitatea politica... La crearea acestei itati, la o reformare sociala a rom nilor... trebuie sa tinteasca toate noastre."

BARI IU despre nationalitate

unirea si uniunea nationala sunt bunuri mari, importante si nsufletitoare, care nu cer mai it vointa tare de a fi si a ram ne un singur popor... toti frati, vorbitori ai unei limbi pastrate ni si veacuri... lubiti-va si aparati-va unul pe altul, cunoasteti ca sunteti frati si aceasta e atea".

DES PREZdespre Moldo-Valahia si miscarea rom neasca

stuala situatie a rom nismului, ca si ntreaga sa istorie, se vadeste limpede n aceasta itre patriotismul latin al moldo-vlahilor si intrigile greco-ruse. Prost slujit de oamenii pe care a putere, persecutat cu nversunare de greci si rusi, slab nconjurat de turci, rom nismul uieste si prospera; el domneste n Moldo-Valahia, stap neste Bucovina, Ungaria ia, Transilvania, n ciuda maghiarilor, Basarabia, n pofida rusilor si a stabilit ntre toate ne o legatura de idei si interese nu mai putin puternice dec t cea de s nge".

iM

Prezentati statutul politico-juridic al Principatelor Rom ne ntre 1822-1841 fata de puterea

protectoare si cea suzerana

Care a fost contributia Regulamentelor Organice la opera de modernizare a Principatelor

Rom ne? .

Caracterizati dezbaterea n jurul articolului aditional si ecoul ei n plan politic.

Identificati principalele forme de lupta ale rom nilor din provinciile aflate sub stap nire

straina n perioada prepasoptista











Document Info


Accesari: 3928
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )