Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DIRECTII SI ORIENTÃRI PUBLICISTICE DUPÃ ADOPTAREA CONSTITUTIEI DUPÃ 1866

jurnalism





















Fazele succesive de organizare profesionala a muncitorimii romane se caracterizeaza, initial, prin asociatii de intr-ajutorare (Asociatia lucratorilor tipografi din Bucuresti - 1868, Asociatia generala a lucratorilor din Romania - 1872), prin infiintarea unor gazete care sa sustina interesele proletariatului in curs de formare (,,Tipograful roman'' - 1865, ,,Analele tipografice'' - 1869, ,,Uvrierul'', ,,Lucratorul roman'' - 1972). O suita de greve antreneaza in lupta primele detasamente muncitoresti, in special din ramura constructiilor de cai ferate (Bucuresti-Giurgiu, Simeria-Petrosani - 1868), din porturi (Galati - 1872) din tipografii (Bucuresti - 1873), din mine (Valea Jiului - 1875).


Tactica liberala (1892).


2. Alaturi de publicatiile ,,Emanciparea'', ,,Revista sociala'', ,,Drepturile omului'', ,,Muncitorul'', ,,Clacasul'', ,,Revolta'', ,,Munca'' si altele, ,,Contemporanul'' a constituit una dintre publicatiile distincte ale presei.

(Radicalii si socialistii) sau G. Diamandy (Guvern si opozitie, Anticlericali). Pe un plan asemanator se inscrie atitudinea aceluiasi combatant fata de organicismul lui Spencer. Cum se stie, dezvoltarea stiintelor naturii in a doua jumatate a secolului al XIX-lea a prilejuit unor sociologi sa traga concluzii false, cu privire la legi imuabile. Scoala sociologica a lui Spencer se intemeia pe ipoteza conlucrarii partilor componente ale societatii in scopul realizarii unei unitati, a unui organism perfect. Rion demasca substratul politic al organicismului lui Spencer in articolul In contra socialismului. Oricata ordine ar putea sa inspire societatea burgheza prin statuarea unor functii si institutii sociale, nu poate fi contestata lupta de interese, contradictiile care o submineaza, este de parere Rion. Pe firul acelorasi curajoase opinii polemice, Rion supune criticii o alta scoala sociologica - darvinismul social - care, in numele principiului luptei pentru existenta, incerca sa permanentizeze in orice oranduire sociala concurenta, inegalitatile, razboaiele.




6. Propaganda socialista la sate nu indemna insa la forme de protest radicale; unii dintre militantii din conducerea cercului muncitorilor din Iasi - V.G. Mortun, I. Nadejde - isi exprimau chiar dezacordul cu lupta revolutionara a taranimii: ,,In manifestul lansat cu ocazia rascoalelor (din 1888 - n.n.) in numele Cercului muncitorilor din Iasi, desi se recunostea ca taranimea s-a ridicat la lupta manata fiind de nevoi materiale extrem de grele, se facea totusi apel la liniste, la necesitatea de a renunta la lupta revolutionara si de a actiona pe calea petitiilor legale'' 7.

n.n.) se facura si ei tot atat de reactionari ca si aceia pe care cu atata foc ii combateau ieri'' 7. Sau iata ce ,,valoare'' atribuie Anton Bacalbasa politicienilor care se perindau in parlament: ,,Se va alege X sau Y, liberal sau conservator, pentru omul care-i cunoaste pe toti aceasta alegere este perfect indiferenta. X sau Y nu reprezinta decat un hoit mai mult pe un scaun din Parlament'' 9.







11. Aceluiasi organ central de presa al P.S.D., ,,Népszava'', i se adresasera muncitorii croitori din Timisoara cu o corespondenta, in care se arata: ,,Noi simtim de mult nevoia organizarii intrucat numai cu ajutorul ei ne vom putea imbunatati situatia mizera Veniti, tovarasi, sa ne organizam in vederea luptei pentru obtinerea painii noastre cea de toate zilele'' 12. Au raspuns muncitorii din Cluj, Brasov, Arad, Odorhei, Targu-Mures, Salonta, Petroseni, din alte centre unde au aparut asociatii profesionale.

Situatia clasei muncitoare din Anglia; tot in coloanele ziarului amintit isi mai fac loc traduceri partiale din Razboiul taranesc german, Anti-Dühring si Introducere la lucrarea lui Karl Marx Munca salariala si capital. Adaugam acestor avanposturi ale inarmarii muncitorilor cu ideologia clasei muncitoare si contributia unor ziare care reprezentau organizatiile profesionale: ,,Köfaragó'' (,,Pietrarul'') si ,,A Czipész'' (,,Cizmarul''). In cel dintai, de pilda, se tiparise articolul Revendicarile muncitorilor: ,,Pe viitor - indemna articolul - organizati-va, si numai astfel revendicati drepturile voastre: numai prin organizare veti reusi sa obtineti rezultate''. Intr-un alt ziar, in limba germana, ,,Die Neue Zeit'', organul social-democratiei germane, muncitorii citeau fragmente din lucrarea lui Marx Critica programului de Gotha 13.




14. La o asemenea osardie, salariul era de mizerie, un argat abia ajungea sa obtina 70 de forinti pe an, si aceasta numai daca era priceput.

(Dezvoltarea socialismlui de la utopie la stiinta, de pilda) sau sustineau deplasarile la sate ale unor agitatori socialitsi ,,sub steagul rosu al socialismului'' (ziarul ,,Volkswille'' din 2 iunie 1893). In localitati ca Nadlac, Muresel, Zimandul Vechi si multe altele patrunsesera ideile socialismului, apelurile la unirea cu muncitorii inspaimantand prefectii, mai cu seama cand redactorii gazetei ,,Közjólét'' au invitat la adunarile muncitoresti pe taranii din imprejurarile Aradului. Asa au luat fiinta in comunele amintite si in multe altele cercuri socialiste taranesti, nuclee ale organizarii si constientizarii taranimii, in vederea luptelor care o asteptau, ale rascoalelor intru dreptate si demnitate, ivite in ultimii ani ai secolului incheiat sub baionetele jandarmilor.





Romanii si ungurii, aparut in ziarul german ,,Arbeiter Presse'' si in care fusesera demascate clasele exploatatoare ungare, acelea ce obligau populatia romana la ,,cele mai grele indatoriri'', neacordandu-i in schimb ,,aproape nici un drept''. In consens, si in context intern si international, social-democratii se alaturau miscarii muncitoresti si socialiste si cereau drepturi pentru cele trei milioane de romani din Transilvania, condamnand politica de asuprire nationala austro-ungara.
















Paris, Imprimerie d'e De Soye et Co., 1850, p. 19-23.

Rosetti si I. Voinescu.

















Junimea. Cei mai importanti colaboratori au fost: C. Dobrogeanu-Gherea, I. si G. Nadejde, Sofia Nadejde, C. Mille, I. Paun-Pincio, N. Beldiceanu, O. Carp, A. Stavri, Gheorghe din Moldova, D.A. Teodoru, Str. A. Bassarabeanu etc.





Director: B.P. Hasdeu. Redactori: Barbu Stef. De la Vrancea, Al. Vlahuta, Victor Bilciurescu, D.D. Racovita, D. Ionescu-Gion, I. Bianu, Th. Sperantia.




Fondator: M. Eminescu, 1888-1889. A aparut de la 4 decembrie 1888 pana la 31 decembrie 1889 la Bucuresti. In aceasta foaie a semnat M. Eminescu. Alti colaboratori au fost: Z. Arbore, Gheorghe din Moldova, fratii Hodos, Aristizza Romanescu, Radu Popea s.a.





De la 1 5iunie este redactor si proprietar Ilie Demetrescu.




A aparut in Bucuresti pana la 4 mai 1897.




A iesit din 1898-1899 sub conducerea lui I.N. Constantinescu Stans la Bucuresti. Programul revistei, asa cum il arata si titlul simbolic, era romantic. La aceasta revista au venit si cativa ardeleni ca Ilarie Chendi si St.O. Iosif.











Document Info


Accesari: 2291
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )