Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































DOUÃ DECENII PREMERGÃTOARE MARII UNIRI DIN 1 DECEMBRIE 1918

jurnalism









Opinions sincères (1899), Opinions pernicieuses (1900) si Un procès de denationalisation (1902), lucrari care au trasat cadrul politic, ideologic si cultural-literar al miscarii samanatoriste.





O noua epoca de cultura, antistrainismul sau, impotrivirea fata de ,,nemernica baiguiala straina'', cerand sa se fixeze taxe pentru orice import de carte straina sau repertorii teatrale. Mai mult chiar, in acest gand al sau razbateau in 1904 si accente critice fata de clasele avute, simultan cu sentimentul de solidaritate pentru cei exploatati: ,,Taxe, taxe strasnice pe cei ce stau in strainatate si-si culeg de pe mosii lucrate in sudori de taranii nostri veniturile cu care cauta a speria apusul'' - cerea el in articolul Boierimea franceza in Romania, aparut in ,,Samanatorul'' din februarie 1904.



(Robia banului, Patimi, Parinti si copii - cele mai izbutite) cu puternice accente critice si concluzii moralizatoare 1.




Socialistii si miscarea nationala, tiparite in ziarul ,,Evenimentul'' inca in 1893. Acelasi Stere infiintase societatea culturala ,,Datoria''. In Apelul acestei societati, difuzat la 8 decembrie 1893 catre intelectualitatea romana, se mentiona intre altele: ,,Avem o datorie sfanta, de a lucra pentru desteptarea constienta si speram ca toti patriotii adevarati si luminati vor recunoaste aceasta datorie''. Adevaratul concept de poporanism se cristalizeaza o data cu ,,Viata Romaneasca'', aparuta in opozitie cu ,,Samanatorul'' si ,,samanatorismul'', dorindu-se un fel de ,,Dacie literara'' (si stiintifica), deschisa tuturor scriitorilor romani (aidoma ,,Curierul romanesc'', ,,Albinei romanesti'' si altor publicatii care chemau, prin titlu, pe toti mesagerii scrisului).









(Poezie viitorului, Despre poezie, Simturile in poezie), cat si practic, in unele lucrari (Naiada, Apus, Cu Mortii). Precursor al simbolismului, in ,,Literatorul'' si in revistele-satelit ,,Liga ortodoxa'', ,,Revista moderna'', ,,Viata noua'', ,,Carmen'', ,,Revista literara'' si altele, Al. Macedonski lansase manifeste ale poeziei moderne; dupa el, poezia viitorului avea sa fie ,,muzica si imagine'' (Poezia viitorului). Opiniile sale au fost discutate si controversate in epoca, polemizate, atat pentru motivul de a se fi constituit intr-o ,,directie noua'' (opusa traditionalismului), cat si pentru pricini de ordin personal (avem in vedere raporturile lui Macedonski cu I.L. Cragiale, Maiorescu, Vlahuta, Mille, Delavrancea, Bacalbasa ,,cei ce au format'' - zice Macedonski insusi - cabala cunoscuta sub rubrica Epigrama lui Eminescu, epigrama pe care autorul Noptilor n-a recunoscut-o a fi fost indreptata impotriva lui Eminescu).

symbolon - altfel zis semn, este numele modului de a se exprima prin imagini spre a da nastere, cu ajutorul lor, ideii''. Avand printre colaboratori pe Bonifaciu Florescu, D. Zamfirescu, Tr. Demetrescu, Stefan Petica, Cincinat Pavelescu, inca altii, revista ,,Literatorul'' trebuia sa semnifice, in cele din urma, publicatia care a contribuit la innoirea tehnicilor poetice, la cultivarea versului liber, a simbolurilor, a luminii, a culorilor, dar si a poeziei sociale, revendicata si nedesmintita chiar in pasoptism (vezi Noptile lui Macedonski). Ea prefigura curentul simbolist de la inceput de secol, fundat la ,,Viata noua'' a lui Densusianu (1905), si illustrat de poeti remarcabili ca Ion Minulescu, Stefan Petica, Dimitrie Anghel, Elena Farago, Emil Isac, Mihail Cruceanu, Camil Baltazar, George Bacovia, fiecare dintre ei in masura diferentiata, aducand in paginile presei literare si ale literaturii insasi contributii proprii, necesare evolutiei poeziei romane, asa cum judicios a observat Tudor Vianu: ,,Contributia simbolistilor la extinderea tematicii si a mijloacelor de expresie ale poeziei a fost destul de mare, incat nu este posibil a intelege pe vreunl din poetii mai de seama ai ultimei jumatati de secol, in frunte cu Tudor Arghezi, fara sa nu tineam seama de influenta simbolista'' 3.



n.n.) e singura si marea forma care va nimici din temelie toate neajunsurile de care sufera muncitorimea si o miscare socialista trebuie sa tinteasca, in primul rand catre popularizarea cat mai intinsa a acestei idei'' 5.









(Socalismul in Romania, 1900), P. Crainic si Nitu in ,,Noua revista romana'' si, respectiv, in ,,Revista romana politica si economica'' (Socialismul roman, De ce n-a reusit socialismul in Romania?) ca si de alti gazetari de orientari diferite incercasera sa preconizeze infrangerea definitiva a socialismului in Romania.



Nu moare, gazeta scria: ,,Oare la noi s-a stabilit acel Eldorado al dreptatii pe care omenirea flamanda il asteapta de secole? Oare la noi adevarul a biruit in totul si in toate? Cred ca nimeni nu va indrazni sa afirme aceasta si daca n-o afirma, neaga afirmatiunea acelora care zic ca nu e loc pentru socialism la noi. Si fiindca este loc, de aceea dupa loviturile ce i s-au dat, socialismul renaste ca altadata pasarea Phoenix din cenusa sa proprie, renaste si cheama ca sa-si stranga randurile pe toti aceia care vor adevarul si dreptatea. «Romania muncitoare» este rodul acestei renasteri. Cine-si simte inima patrunsa de avanturile nobile si umanitare, cine vede viata altfel decat prin prisma egoismului brutal, cine-si simte o pornire neinvinsa de a fi partas la lupta mare a ideilor noi impotriva prejudecatilor si nedreptatilor invechite, poate sa fie alaturi de noi. Socialismul, constient de rostul lui in Romania, paseste din nou in arena''.

(Munca salariala si capital de Karl Marx) si lupta practica, de mobilizare a muncitorilor, a altor forte democrate si revolutionare in scopul refacerii Partidului Social-Democrat.

Rolul nostru, tiparit in numarul din 6 martie 1905: ,,prefacerea proprietatii private asupra mijloacelor de productie in proprietatea colectiva, prin socialism'', de unde, conchidea editorialul, angajarea publicatiei ,,fata de clasa muncitoare ale carei interese le apara si le reprezinta: a o trezi, a o lumina, a o organiza''.








(Adevarata renastere nationala) 10.


Ardealul, E. Heroveanu scria: ,,Durerea si aspiratiile Ardealului nu mai pot fi despartite nici intr-un fel de soarta celorlalte tinuturi romanesti, cum toate aceste insesi nu mai pot fi sufleteste desfacute din legatura suferintei comune care le uneste''. Iar N.N. Beldiceanu, referindu-se la ciclul de conferinte ale lui N. Iorga, reunite sub titlul Principiului nationalitatilor, arata ca ,,Nu-i destul sa eliberezi un popor. Trebuie ca dupa eliberarea lui poporul acesta sa fie mai mult el insusi'' 12.

Unire: ,,Nu este roman in tot cuprinsul lumii care sa nu doreasca implinirea acestui sfant vis - unirea tuturor romanilor intr-o singura tara, mare, bogata, fericita si dreapta pentru toti fiii ei'' 13.






loading...










Document Info


Accesari: 2891
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )