Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































PROBLEME DE CODARE

jurnalism












ALTE DOCUMENTE

Latul se strangea si din afara Romaniei
Visinescu
EXILUL ROMÂNESC DUPĂ AL II-LEA RĂZBOI MONDIAL: LITERATURĂ, PROBLEME, PUBLICATII, RAPORTURI
Difuzarea comunicatului de presa
Costurile de functionare
Legenda druizilor
Simpozionul National \"Curente si tendinte in jurnalismul contemporan\"
Manipulare si Masonerie
Studiu de caz: Analiza Stirilor Pro Tv


PROBLEME DE CODARE


[1]", si sa foloseasca un limbaj proaspat, lipsit de ambiguitati.

Comunicarile prin limbaj nu sunt decât în anumite conditii "impersonale, emitatorul vrea sa transmita un continut, psihic, de reflectare, propriu, iar receptorul vrea sa afle continutul specific partenerului respectiv"[2]

Retinem ca prin comunicare se întelege, la modul general, procesul de transmitere de informatii între oameni.






O definitie tehnica poate fi formulata, dupa Umberto Eco, astfel:" trecerea unui semnal de la o sursa la un destinatar, prin intermediul unui canal de transmisie"[3]. Pentru a putea fi transmis, semnalul este codificat la sursa, iar la destinatar este supus unui proces de decodificare



Lumea se schimba mult mai repede decat cuvintele. Mereu utilizam modele verbale care sunt oarecum demodate si nu mai descriu lumea în care traim. Supravetuirea civilizatiei si a indivizilor depinde de abilitatea lor de a se adapta la schimbare. Nerecunoasterea schimbarii conduce în timp la generalizari de tipul: " Daca a spus-o persoana X este minciuna, deoarece el a mai mintit si înainte" sau "O nereusita o data produsa naste mereu alte nereusite [5].



Aceasta ar sugera ca vocabularul nostru este în mod normal suficient pentru comunicarea zilnica, dar nu putem sa nu ne gândim la cazurile în care în vocabularul nostru apar limitele. Sa presupunem ca cineva ar pune în fata noastra o duzina de portocale, ar alege-o la întâmplare pe una dintre ele si v-ar cere sa o descrieti în cuvinte. O puteti descrie astfel încât cineva care nu a fost împreuna cu dumneavoastra sa poata sa aleaga aceeasi portocala din duzina respectiva? În afara cazului în care, din întâmplare, portocala ar avea vreo stricaciune evidenta, sarcina ar fi probabil dificila. Ideea este ca facem mai multe distinctii în realitate decât avem cuvinte cu care sa le descriem. Aceeasi problema apare la un nivel mai practic când se face o descriere fizica a unei persoane. Uneori pare ca oamenii sunt doar putin mai usor de descris decât portocalele din exemplul de mai sus. Problema apare frecvent în cazurile juridice, când oamenii trebuie sa descrie o persoana atât de exact încât sa poata fi recunoscuta de alti oameni. Multi nu sunt buni pentru aceasta actiune deoarece ei nu observa cu atentie dar si pentru ca exista un numar limitat de cuvinte pentru a face descrierea .

Sa ne gândim la un exemplu precum problema descrierii în cuvinte a unui proces continuu, cum ar fi cântatul la vioara, mersul cu bicicleta sau probarea unui pantof. Multi oamenii ar considera ca aceste actiuni sunt dificil de exprimat în cuvinte, ele fiind genul de lucruri care se învata de obicei de la o alta persoana prin exemplificare. Astfel, voi contiunua prin a da unul simplu si anume cum sa tii corect o chitara, ar fi aproape imposibil de exprimat în cuvinte, iar un manual pentru începatori va contine de obicei o imagine pentru a transmite mesajul. Cel ce realizeaza acest manual are o problema similara în a comunica cum ar trebui sa sune chitara când este folosita corect. El ar fi fortat sa descrie un anumit model de ritm inventând cuvinte precum "boom-chika,boom-chika". Chiar si aceste cuvinte inventate ar aproxima numai sunetul dorit.



Din cauza naturii limitate a cunostintelor si a limbajului nostru teoreticienii semanticii generale au pus accentul pe faptul ca niciodata nu poti sa spui totul despre ceva.

Acestia au recomandat metoda de a pune cuvântul "etc." la sfârsitul oricarei idei pentru a ne aminti ca ar putea fi spus înca ceva despre acel lucru.






Luminita Rosca, în lucrarea Textul jurnalistic, indica rolul functiei poetice în limbajul presei, aratând ca aceasta se evidentiaza "atunci când emitatorul utilizeaza figuri de limbaj, paralelismul, metafora, hiperbola, cu scopul de a atrage atentie asupra mesajului. Astfel de procedee întâlnim în unele texte de opinie (editorial, comentariu, pamflet) si în reportaje" [14].Continutul (semnificatul) este aici transmis prin Arta(semnificantul), cu alte cuvinte se face trecerea de la materie la maniera. Astfel, cuvântul va fi ales pentru sonoritatea sa, pentru valoarea sa imagistica, pentru dublul sau sens(discursul releva regimul conotatiei) si vizualul va fi deliberat simbolic, alegoric. Produsul nu mai este decât un pretext al discursului si vedeta este pur si simplu mesajul publicitar.


[17] pentru a nu întrerupe comunicarea.

Toate mijloacele publicitare sunt utile pentru a interpela:

a). vizualul socant, senzualul,ermeticul;

b). stilul interogativ de tipul ghicitoarei;

c). misterul cu faze spectaculoase, formule de suspans sau formule complexe;

O data contactul stabilit, toate mijloacele sunt bune pentru a-l pastra.

Altfel spus, pentru a pastarea clientului: de exemplu în textele publicitare putin mai lungi si în alte scrisori comerciale unde, la fiecare subcapitol, se relanseaza interesul cititorului cu ajutorul unei întrebari sau al unei "fraze parada"[18] (Probabil ca va întrebati unde vrem sa ajungem,nu-i asa?...)

Functia fatica face adesea pereche cu limbajul conativ, din moment ce receptorul este luat în considerare.







Gilles Ferreol, Noel Fageul, Metode si tehnici de exprimare scrisa si orala, Editura Polirom, Iasi, 2007, p.46

Tatiana Slama-Cazacu, LIMBAJ si Context, Problema limbajuliui în conceptia exprimarii si a interpretarii prin organizari contextuale, Editura stiintifica, Bucuresti, 1959, p.219

Umberto Eco, Opera deschisa, Ed.pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1969 apud. Lucian-Vasile Szabo, Libertate si comunicare în lumea presei, Principii,norme,reguli, Limbajul mass-media, Editura Amarcord, Timisoara, 1999, p.115


Alvin Toffler, "The relevance of general semantics", în E.T.C., 46,1989, pp.197-199, apud Werner J. Severin, op. cit., p.94

Idem

George A. Miller, Language and Comunication , McGraw-Hill , New York ,1963 p.121apud Werner J. Severin, op. cit., p.95


Ibidem


Jacob, Bronowski, The Common Sense of Science, William Heinemann, Londra, 1951, p.21 apud W. Severin, op.cit., p.97

Benjamin Lee Whorf, Language,mind and reality, în ETC., 9, 1952, P.173 apud idem

Wendell, Johnson,., The Communication process and general semantic principles, în W.Schramm(ed.), Mass Communications, ed. a doua, Universiy of Illinois Press, Urbana, 1972, pp.301-315 apud idem, p. 98

Lucian-Vasile Szabo, op.cit., p.123


Luminita Rosca, Productia textului jurnalistic, Ed. Polirom, Iasi, 2004. p. 77

Lucian-Vasile Szabo, op. cit, p.138

Luminita Rosca, op. cit., p.83

Ioan Dragan, Paradigme ale comunicarii de masa, Ed.sansa, Bucuresti, 1996, p. 67

Lucian-Vasile Szabo, op.cit., p. 130


Michele Jouve, Comunicarea-Publicitate si relatii publice, Editura Polirom, Iasi, 2005, p.137


Ibidem, p.138



loading...










Document Info


Accesari: 3565
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )