Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























LUCRARE DE LICENTA - STIRILE SPORTIVE IN JURNALUL TELEVIZAT CRITERII DE SELECTIE SI FACTORI DE INFLUENTA

jurnalism




UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" SIBIU

FACULTATEA DE JURNALISTICĂ














STIRILE SPORTIVE IN JURNALUL TELEVIZAT

CRITERII DE SELECŢIE sI FACTORI DE INFLUENŢĂ




CUPRINS





Introducere- Explozia jurnalului televizat in perioada post-decembrista.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .........4



Capitolul 1: De la evenimentul sportiv la informatia televizata...................9

2.1 Sursele informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................28

Corespondentii si trimisii speciali ai canalului de televiziune..........29

Agentiile de presa si imagini folosite în ilustratia informatiei

televizate.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................31

Alte media.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................34

Alte surse.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........................34

Surse complementare.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......35

Etapele selectiei informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........36

Fiabilitatea surselor si verificarea lor.......... ..... ...... ............................37

Relatia surse-media.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......................39



Capitolul 3: Teorii asupra selectiei informatiei sportive în interiorul unei redactii de televiziune.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................41

Teorii asupra selectiei informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..43

Tipologia diferitelor criterii de selectie.......... ..... ...... ...........................58

Sinteza teoriilor de selectie a informatiilor.......... ..... ...... ....................60



Capitolul 4: Audienta, factor important în selectia informatiei televizate...62

Televiziunea între audienta si consum .......... ..... ...... ............... 63

Masurarea audientei. Scurt istoric.......... ..... ...... ........................65

Indicatori de audienta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ............66

Metode de cercetare a audientei.......... ..... ...... ..........................68

Metode de masurare a audientei.......... ..... ...... ..........................69  



Capitolul 5: Studiu de caz Realitatea TV.......... ..... ...... .........................71

Istorie si particularitati.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............72

Jurnalul televizat la Realitatea TV.......... ..... ...... ...........................73

Cotele de audienta si grila de programe.......... ..... ...... ..................78

Discutii cu jurnalistii redactiei Realitatea TV:.......... ..... ...... ...........81

Sursele de informare ale redactiei.......... ..... ...... .............81

Fiabilitatea surselor si verificarea lor.......... ..... ...... .........83

Cine selecteaza informatiile jurnalului televizat si în baza caror criterii?.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................83

Factori externi de influenta ai canalului.......... ..... ...... .....85

Publicul vazut de catre jurnalistii de la Realitatea TV. Satisfacerea asteptarilor publicului.......... ..... ...... ............86

Sinteza întrevederilor cu jurnalistii de la Realitatea TV..........................86



Anexa 1.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................89


Anexa 2.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................92


Concluzii .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............96




Bibliografie .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........99



Se pare, ca diferitele jurnale televizate relateaza aceleasi evenimente suplinite de aceleasi imagini. Singurele elemente distinctive par a fi modul de prezentare din studio, realizarile tehnice ale televiziunii si comentariile care însotesc informatiile difuzate. În realitate, televiziunile se intereseaza de aceleasi chestiuni politice si social-economice. De unde, totusi, aceasta standardizare a informatiei? În plus, mass-media are ca obiect de interes mai mult noutatile negative decât pe cele favorabile societatii în care traim, preferând astfel informatiile cu caracter senzationalist, cu un grad ridicat de spectaculozitate.

Ne întrebam atunci de ce din marea cantitate de informatii care parvine institutiilor media, în jurnalele televizate sunt selectionate cu prioritate doar anumite subiecte. Care sunt motivele alegerii unui tip de informatie si cum se opereaza ierarhizarea stirilor? Oare tendinta generala de globalizare se extinde si în domeniul informatiei televizate?

Plecând din acest punct se impune sa întelegem cum ia nastere o informatie televizata si cum ajunge aceasta pe o anumita pozitie în jurnalele televizate. Aceasta problematica ne îndemna sa ne întrebam mai întâi: Ce este aceea o informatie? De unde vin informatiile si prin ce etape trec ele înainte de a ajunge într-o redactie? Sunt verificate informatiile înainte de a fi difuzate? Cine este cel care decide asupra informatiilor care vor fi difuzate? Decizia apartine uneia sau mai multor persoane? În functie de ce obiective se decide retinerea unei informatii? Sunt oare diversele mijloace media autonome sau nu? Sunt ele libere, independente în alegerea lor, sunt stapâne asupra propriilor decizii sau sunt influentate de catre factori externi, si daca da, care sunt acestia? În ce masura contextul politic, economic sau social intervin în procesul de decizie?

Interesul si curiozitatea de a raspunde la toate aceste întrebari ne-au condus la alegerea subiectului prezentei lucrari si anume: "Selectarea informatiei în jurnalul televizat: criterii de selectare si factori de influenta".

Pentru a putea raspunde mai bine la aceste întrebari, ni s-a parut indispensabil sa întelegem cum anume are loc procesul de selectie a informatiei la modul concret, pe teren. Ne-am îndreptat deci atentia catre Realitatea TV (post de televiziune comercial specializat în difuzarea stirilor), pentru a întelege cum anume se desfasoara acest proces.

Cu scopul de a dobândi niste raspunsuri mai exacte cu privire la problemele pe care ni le-am formulat în partea teoretica, am solicitat o întrevedere cu redactorul sef, Calin Hera, si prezentatorul editiei de seara, Gabriela Avram , carora le-am adresat întrebarile noastre cu privire la partea teoretica. În cadrul acestor întrevederi, am reusit sa ne formam o idee concreta despre procesul de selectie si despre mizele acestuia.

Aceste întrevederi, desi cantitativ nu foarte numeroase, au avut un aport calitativ considerabil. Ele ne-au demonstrat ca, în practica, procesul de selectie este mult mai complex decât ne lasa teoria sa credem. Suntem constienti ca experimentul nu este reprezentativ în ceea ce priveste functionarea tuturor jurnalelor televizate, dar cu toate acestea, el ne-a permis sa ne formam o idee concreta despre proces. Concluziile pe care le-am tras de aici s-ar putea aplica totusi si altor jurnale televizate, cu rezerva ca trebuie tinut cont de împrejurari si context. În acest caz, experimentul este semnificativ.

CAPITOLUL 1

Facând referinta la Mouillaud si Tetu , Thierry Lancien (1995, p.9) defineste într-o maniera simpla relatia dintre aceste doua concepte: "putem numi eveniment faptele întâmplate în ceea ce numim realitate, pe când stirea este tratarea mediatica a acesteia."


1.1.Definitia si caracteristicile evenimentului

1.2. Definitia si caracteristicile informatiei

1.3. Informatia televizata: caracteristici

CAPITOLUL2

DE LA SURSĂ ÎN JURNALUL TELEVIZAT



2.1. Sursele informatiei

Reteaua mondiala a agentiei AP acopera 121 tari. Ea are în toata lumea 242 birouri, în care lucreaza 3700 de angajati, si furnizeaza stiri catre circa 15 000 de ziare, posturi de radio si televiziune ( din care 5000 de posturi de radio si televiziune si 1700 de ziare din SUA.

2.2. Etapele selectiei informatiei

2.3. Fiabilitatea surselor si verificarea acestora

2.4. Relatiile dintre surse si mass media

CAPITOLUL 3

TEORII CU PRIVIRE LA

SELECŢIA INFORMAŢIEI ÎN CADRUL REDACŢIEI


3.1. Teorii despre selectarea de informatie

3.2. Tipologia diferitelor criterii de selectie

AUTORI



WHITE

GALTUNG sI RUGE

CORNU

GRAVEL

GARVEY sI RIVERS

CRITERII

Noutate, originalitate


caracter neasteptat

originalitate

noutatea (aspectul inedit)

insolitul

Proximitate

regiune apropiata

proximitate

proximitate


proximitatea

Inteligibilitate Claritate

claritate

claritate

inteligibilitate



Pertinenta Interes

interesul



pertinenta


Consecinte (pol; ec; soc; cult;) asupra publicului




de interes public

importanta (efectele grave)

Ceea ce trezeste atentia/interesul publicului



profunzime psihologica (viata, moarte, sex, familie, securitate, bani)


conflict sexe

Conform cu asteptarile si valorile publicului


concordanta între fapte si asteptari, conformitate cu sistemele de valori




Frecventa aparitiilor


frecventa evenimentelor/ periodicitatea media




Amplitudine

nu prea arzator

amplitudine




Continuitate


continuitate


pertinenta (a anunta un eveniment ulterior)


Compozitia de ansamblu

prea mult tratata

compozitia de ansamblu




Publicul tinta


public tinta




Personalitati


personalitati de elita



celebritati

Permite identificarea


natiuni de elita



interesul uman

Caracterul negativ


caracter negativ





3.3 Sinteza teoriilor despre selectia informatiilor

CAPITOLUL 4

AUDIENŢA, FACTOR IMPORTANT

ÎN SELECŢIA INFORMAŢIEI TELEVIZATE

4.1. Televiziunea între audienta si consum

4.2 Masurarea audientei- Scurt istoric

4.3 Indicatori de audienta

4.4. Metode de cercetare a audientei

4.5. Metode de masurare a audientei

Concluzii

CAPITOLUL 5

STUDIU DE CAZ; TELEVIZIUNEA REALITATEA TV

5.1. Istoricul si particularitatile televiziunii Realitatea TV


Televiziune Realitatea TV a aparut în sfera audiovizualului din nevoia consumatorilor de informatii, de a fi la curent cu ceea ce se întâmpla în tara si pe mapamond. Creata pe modelul CNN, la initiativa lui Silviu Prigoana, s-a dorit ca aceasta televiziune sa fie cel mai credibil mod de informare din România si totodata sa educe publicul român cu stirile, asa-zis serioase. Prin programele de stiri prezentate s-a intentionat ca publicul sa nu mai urmareasca stiri cu un puternic caracter "violent", ci stirile care prezinta o stare de fapt într-o forma neutra si obiectiva. Targhetul postului de televiziune Realitatea TV - sunt tinerii care au terminat macar liceul daca nu o facultate si pâna la persoanele de peste 60 de ani.

Creata în 2000 Realitatea TV a devenit prima televiziune de stiri din România, iar în noiembrie 2001, dupa ce a primit licenta de emisie a început sa emita pe satelit si astfel sa fie preluata de operatorii de televizune prin cablu. Cu toate ca nu mai exista în România o televiziune cu acest profil, Realitatea TV a ales sa îsi dispute tronsonul de stiri cu celelalte televiziuni comerciale dar cu profil general, sau cu televizunea nationala. Astfel, jurnalele de stiri ale Antenei 1, ProTV, TV România 1, Tele 7abc si mai târziu B1 si National TV au fost comparate cu cele ale canalului Realitatea TV. Diferenta a fost aceea ca politica redactionala a postului a fost una "non-violenta" si axata pe prezentarea informatiei ca atare, telespectatorul având astfel posibilitatea de a-si selecta informatia de care are nevoie. Noutatea adusa de Realitatea TV, pentru a câstiga de partea sa mediile financiare si politice este crawl-ul, care prezinta în prima banda, cea de jos, informatii bancare de genul: cotatii bursiere, cursul valutar; informatii utilitare, informatii meteo si chiar informatii care tin de divertisment, adica horoscop. Pe banda de sus a crawl-ului ruleaza stiri prezentate pe scurt si care sunt considerate de importanta. Acestea sunt din domeniul politica interna, politica externa, social, cultura, sanatate sau sport. Crawl-ul a fost introdus pentru ca este stiut faptul ca în mediile financiare si nu numai, televizorul merge mai tot timpul dar acest lucru nu implica faptul ca cel care se afla în acel birou urmareste programul TV. În fata acestei concurente, Realitatatea TV trebuie sa-si pastreze identitatea culturala. Pe de alta parte, ea trebuie sa mentina echilibrul în interiorul tarii între diversele regiuni ale României.

5.2. Jurnalul televizat al postului Realitatea TV

5.3. Nivelul de audienta

5.4. Intrevederi cu jurnalistii Realitatea TV

5.4.1. Sursele de informatii ale redactiei Realitatatea TV

5.4.2. Fiabilitatea si verificarea informatiilor

5.4.3. Cine selecteaza informatia si conform caror criterii?

5.4.4. Factori de influenta proprii si externi

5.5. Sinteza întrevederilor

REDACTIA

  PROGRAM DE REDACTARE STIRI

STUDIOU STIRI

VIZIONARE DESFASURATOR

  STIRI IN DIRECT

  STUDIOU 100%

  MATINAL IN DIRECT

  REGIE DE EMISIE

  REGIE DE MONTAJ

  PREVIZIONARE IMAGINI

MONTAJ
















CONCLUZII


té Bruxelles, 1994

ée au reportage, SRC, Québec, 1994

Hartley, John, Discursul stirilor, Editura Polirom - Iasi, 1999

Mc Luhan, Marshall, Galaxia Gutenberg, Editura Politica - Bucuresti, 1975

Stanciu, Nicolae si Varlam, Petre - Managementul televiziunii, Editura Libra Vox - Bucuresti, 2001

Silverstone, Roger, Televiziunea în viata cotidiana, Editura Polirom - Iasi, 1999

Coste-Cerdan, Nathalie, Le Diberder, Alain, Televiziunea, Editura Humanitas - Bucuresti 1999



Site-ul Realitatea TV: https://www.realitatea.tv





Mouillaud M., Tetu J. -F, Jurnalul Cotidian , Editura Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1989, p.14

Abraham Moles propune in anii 70 o tipologie a evenimentelor unde caracterizeaza evenimentul prin urmatorii factori: gradul sau de imprevizibilitate, marimea sa, nivelul de implicare, caracterul sau privat sau public, inteligibilitatea sa.

Claude Gravel distinge trei tipuri de eveniment: "neprevazut", "planificat de multa vreme", "cu aparente de spontaneitate"

CNN, cu sediul la Atlanta, este prezent în toata lumea. Emite 24 de ore din 24 si foloseste un numar de 4000 de colaboratori (10 birouri în SUA si 18 birouri în strainatate. Site: https://ww.cnn.com, martie 2003

De mentionat ca, în urma experientelor de acest fel, ziaristii de razboi din strainatate au început (la cererea lor) sa se pregateasca pentru situatii de conflict cu instructori militari, învatind sa se puna la adapost în situatii periculoase si sa coopereze cu fortele militare din zona

I.Ramonet Le chewing-gum des yeux, A.Moreau, Paris, 1980, p.55, citat de Coulomb-Gully (1995), p.51

Heinderyckx, "Une introduction aux fondements theoriques de l'etudes des medias", Cefal, liege, 1999, p.65





Document Info


Accesari: 1431
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )