Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























Mass-media si opinia publica. Studiu privind influenta mass-media asupra opiniei publice in functie de stilul de viata

jurnalism


Mass-media si opinia publica. Studiu privind influenta mass-media asupra opiniei publice in functie de stilul de viata






Cadrul teoretic al cercetarii


Mass-media: definitii


"Prin comunicarea in masa se intelege transmiterea de informatii de catre specialisti calificati catre un auditoriu larg, diversificat, raspandit pe un intins teritoriu. Se realizeaza prin mass-media - mijloace tehnice si organizationale complexe, printre care indeosebi televiziunea, radioul, filme, ziare, carti, periodice si intr-o masura tot mai mare internetul. Interesul sociologic pentru mass-media se centreaza asupra catorva chestiuni inrudite. Cine controleaza mass-media si, odata cu ele, informatia pe care o transmit? Caror interese le servesc? Cum ii afecteaza comunicarea in masa pe indivizi - de la produsele pe care oamenii le cumpara, la opiniile lor politice si la tendinta spre comportamente violente - si in ce masura aceste efecte variaza in raport cu caracteristici cum sunt clasa sociala, varsta, genul si educatia? In ce fel efectele cumulative ale multiplelor canale mass-media ce transmit mesaje similare modeleaza populatii si perceptiile acestora despre realitatea sociala? In ce fel modeleaza mass-media definitiile publice ale diferitelor probleme sociale si configureaza agenda discutiei si dezbaterii publice? Cum se vor raporta mass-media la dezvoltarea exploziva a tehnologiei informatice si a potentialului ei de a transmite cantitati de informatie uriase prin retele de tipul internet? In ce relatie stau mass-media cu alte institutii fundamentale cum sunt statul, corporatiile, educatia si religia?" (A. G. Johnson, 2007, 78-79).

Mass-media sunt deseori percepute de publicul larg sub diferite forme. Fie ca reprezinta un mod de informare, sau de divertisment, mijloacele de comunicare in masa au ajuns sa fie in societatea actuala un factor de decizie foarte important in ceea ce priveste opinia publica. In mod normal, sistemul mass-media asigura circularea informatiilor si ajuta la crearea anumitor viziuni asupra evenimentelor si persoanelor ce se afla in prim-plan la un moment dat sau altul. De-a lungul timpului, subiectul referitor la influenta mass-media asupra opiniei publice a fost mereu in atentia celor ce sunt interesati intr-o mai mica sau mai mare masura de acest domeniu. Punctele de vedere au fost impartite si s-a vorbit despre o influenta covarsitoare a mass-media asupra opiniei publice, de o manipulare a maselor si prezentarea unei imagini dist 636h74g orsionate a lumii pentru a obtine reactii prestabilite din partea auditoriului. Pe de alta parte, nu s-a acordat acestei influente o importanta prea mare, considerand ca puterea pe care o are mass-media asupra opiniei publice este minima si nu afecteaza perceptia indivizilor asupra evenimentelor globale sau asupra deciziilor importante. Se poate spune, totusi, ca exista o legatura incontestabila intre mass-media si opinia publica, insa aceasta inca nu a fost determinata si nu i-au fost stabilite coordonatele, ramanand in continuare un subiect de discutie abordat atat de catre oamenii de stiinta interesati in a studia acest domeniu, cat si de publicul larg ce este constient ca se afla intr-un fel sau altul sub influenta mass-media.

In Romania, mass-media joaca un rol foarte important in vietile tuturor. Pentru ca exista o multitudine de posturi de televiziune, publicatii scrise sau online, la prima vedere se formeaza impresia unui sistem mediatic sanatos, diversificat si dornic de a informa opinia publica. Insa, de cele mai multe ori, nu doar informarea reprezinta unicul scop al mass-media. Intr-o societate in care puterea divertismentului si a fantasticului este covarsitoare, mijloacele de comunicare in masa nu fac decat sa alimenteze apetitul auditoriului ce este din ce in ce mai dornic de spectacol.



Determinanti ai stilului de viata: activitati, interese, opinii


Una dintre cele mai frecvente tehnici de masurare a stilului de viata este metoda AIO. Aceasta masoara diferite aspecte considerate parte din activitatile intreprinse de respondent (munca, hobby-uri, evenimente sociale, vacanta, distractie, apartenenta la un club, comunitate, achizitii si sport), interesele acestuia (familie, casa, profesie, comunitate, recreere, moda, alimentatie, mass-media, realizari) si opiniile lui (opinii despre sine, probleme sociale, politica, afaceri, economie, educatie, produse, viitor, cultura). Desigur, la toate aceste aspecte se mai adauga si cele demografice (varsta, educatie, venit, ocupatie, marime a familiei, tip de locuinta, zona geografica, marime a localitatii, stadiu in ciclul de viata) (J.T. Plummer, 1974, 34, dupa P. Datculescu, 2006, 94).

Pentru a putea oferi o imagine cat mai clara a determinantilor stilului de viata, in cele ce urmeaza voi incerca sa ii definesc si sa ii clasific pe fiecare in parte.

Voi incepe prin a defini cele trei categorii de factori. Astfel, activitatile sunt definite ca fiind "cadre de referinta explicative mai obiective decat actiunile. Activitatea nu reprezinta pur si simplu o suma de actiuni, ci un proces structurat complex la nivelul caruia devine mai clar ca obiectivele constient formulate reprezinta doar o secventa, o expresie subiectiva a unei finalitati obiective, mai putin constientizate" (C. Zamfir, 1993, 15). Tot Catalin Zamfir (1993, 305) considera ca interesul este o "expresie activa a necesitatilor unui sistem (individ, grup social, institutie, colectivitate), finalitate care orienteaza comportamentul." In ceea ce priveste opinia, Septimiu Chelcea preia trei dintre definitiile date de renumitul psihosociolog Jean Stoetzel (1910-1987) intr-o lucrare de referinta in domeniu, "Theorie des opinions" (1943). Astfel, opinia reprezinta "formula nuantata care, asupra unei probleme delimitate, obtine adeziunea fara rezerve a unui subiect" sau "pozitia pe o scala obiectiva a propozitiei careia ii acorda adeziunea sa totala". Alaturi de aceste doua definitii operationale gasim si o a treia definitie care explica opinia drept "manifestarile, constand in adeziunea la anumite formule, ale unei atitudini, care poate fi evaluata pe o scala obiectiva" (J. Stoetzel, 1943, 80, dupa S. Chelcea, 2006, 29).



In prima categorie, cea a activitatilor, intra munca, hobby-urile, evenimentele sociale, vacanta, distractia, apartenenta la un club, comunitatea, achizitiile si sportul (J.T. Plummer, 1974, 34, dupa P. Datculescu, 2006, 94).

Tony J. Watson (1980/2003, 42) prezinta in lucrarea sa despre munca si industrie perspectiva lui Karl Marx (1818-1883) si a lui Friedrich Engels (1820-1895) despre munca si anume faptul ca indivizii isi indeplinesc scopul doar prin munca. Acest proces social esential este cel prin care lumea a fost creata. Teoria aceasta reprezinta baza materialismului lui Marx.. Incepand cu Marx, munca a fost definita de-a lungul timpului in diferite feluri insa principala caracteristica a acesteia o reprezinta calitatea de sursa de satisfactie pentru indivizi pe care o detine. Clasificarea muncii se poate face dupa multe criterii insa voi considera drept relevanta pentru studiul meu clasificarea pe care Institutul National de Statistica a facut-o in ceea ce priveste ocupatiile in Romania in publicatia Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj". Astfel, au fost identificate urmatoarele categorii de ocupatii:

membri ai corpului legislativ ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori din unitatile economico-sociale si politice;

specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice;

tehnicieni, maistri si asimilati;

functionari administrativi;

lucratori operativi in servicii, comert si asimilati;

agricultori si lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit;

mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor;

alte categorii dintre care muncitori necalificati.


Hobby-urile sunt activitati ce presupun pasiune pentru ceva anume si se desfasoara de cele mai multe ori in timpul liber. Alan G. Johnson (2007, 372) defineste termenul "timp liber" ca fiind "timpul din afara celui ocupat cu munca si care este folosit pentru recreere, destindere, relaxare, etc. [] Studierea timpului liber acorda atentie: rolului sau in viata de familie, accesului inegal in functie de gen, rasa, clasa sociala si varsta; modului in care in capitalism timpul liber este transformat in marfa si dominarii timpului liber de catre cerintele muncii."    Principalele categorii de hobby-uri sunt: hobby-uri legate de animale (cresterea animalelor, salvarea animalelor), hobby-uri legate de arta (desen, caligrafie, pictura), hobby-uri legate de mestesuguri (olarit, crosetat, origami, sculptura, tesut, gravura, colaje), hobby-uri legate de colectionare (de monede, fotografii, antichitati, opere de arta, ceasuri, benzi desenate, carti, bancnote, autografe, etc.), hobby-uri legate de calculatoare (jocuri pe calculator, navigare pe internet, intalniri virtuale), gatit, gradinarit, activitati in aer liber, fotografie, literatura, calatorii. Desigur, hobby-urile pot atinge un numar mult mai mare, insa m-am rezumat doar la cele mai des intalnite si mai accesibile.

Evenimentul social este o intamplare importanta de natura sociala. Din cadrul evenimentelor sociale fac parte petrecerile, concertele, spectacolele in aer liber, balurile, conferintele. Legat de evenimentele sociale, apartenenta la un club poate reprezenta un indice al calitatii si al seriozitatii individului, mai ales daca este vorba despre un club select. Pentru cercetarea pe care am desfasurat-o in vederea studierii stilului de viata, asa cum am mentionat, am folosit tabelul cu determinanti ai stilului de viata prezentat de catre Petre Datculescu (2006, 94) in lucrarea "Cercetarea de marketing. Cum sa patrunzi in mintea consumatorului, cum masori si cum analizezi informatia" si preluat dupa J.T. Plummer (1974, 34) insa in Romania, cu siguranta, apartenenta la un club nu este un factor foarte important al stilului de viata, tinand cont de faptul ca nu se poate vorbi despre o cultura a cluburilor selecte in tara noastra.

In ceea ce priveste vacanta si distractia, acestea consider ca sunt strans legate. Vacanta am clasificat-o prin vacanta in tara sau in strainatate si vacanta acasa caracterizata de relaxare.



Ultima dintre activitatile propuse pentru analiza stilului de viata este sportul. Jay Coakley (2007, 5) de la Universitatea din Colorado ofera o explicatie privitoare la definirea sportului in lucrarea "Sports in society. Issues and controversies". Conform lui Coakley, "sportul este o activitate competitiva institutionalizata ce implica un efort fizic sau utilizarea aptitudinilor fizice de catre participanti motivati de recompense interne sau externe". Aceasta definitie contine anumite aspecte destul de clare, insa exista si notiuni ce ridica probleme. Spre exemplu, faptul ca sportul implica un efort fizic. In acest caz, se mai poate spune ca sahul sau biliardul sunt sporturi? Sau ideea de sport ca activitate competitiva si efectuata in scopul primirii unei recompense. Nu intotdeauna sportul este practicat pentru competitie sau pentru a castiga un premiu. In ceea ce priveste lucrarea mea, am luat in considerare clasificarea sporturilor oferita de Institutul National de Statistica in Anuarul de statistica al Romaniei. Desigur, aici sunt enumerate toate cele 58 de federatii sportive existente in 2007 in Romania insa ma voi rezuma la cele mai comune sporturi ce sunt practicate la scara larga. Acestea sunt: alpinismul, artele martiale, atletismul, automobilismul, badminton, baschet, box, ciclism, culturism, dans sportiv, fotbal, tenis, gimnastica, handbal, hochei, judo, karate, motociclism, natatie, patinaj, polo, popice, schi, scrima, snooker, sah, volei.

Sectiunea "interese" este reprezentata de interesele manifestate pentru familie, casa, profesie, comunitate, recreere, moda, alimentatie, mass-media, realizari (J.T. Plummer, 1974, 34, dupa P. Datculescu, 2006, 94).

In primul volum al lucrarii "Sociologia educatiei familiale", sociologul Elisabeta Stanciulescu (2002, 26) defineste familia ca fiind "unitate sociala constituita din adulti si copii, intre care exista relatii de filiatie - naturala (de sange) sau sociala - indiferent de orice alte considerente". De asemenea, in aceeasi lucrare de referinta pentru studiul educatiei si al familiei, clasifica familia in urmatoarele tipuri: familie bunici-nepoti, familie compusa, familie conjugala (restransa), familie conjugal-parentala, familie cu doi aducatori de venit, familie cu dubla cariera, familie largita, familie (mono)parentala, familie nucleara, familie de origine, familie de procreere, familie reconstituita, familie traditionala (2002, 227-230). Desi tipul de familie este, intr-adevar, un aspect destul de important in cercetarea stilului de viata, pentru lucrarea mea este mai relevant interesul pe care respondentul il acorda familiei, indiferent de structura sau marimea acesteia.

Allan G. Johnson (1986, 245) explica semnificatiile notiunii de "comunitate" incepand capitolul referitor la acest aspect din lucrarea "Human arrangements. An introduction to sociology" cu invitatia la a reflecta asupra implicatiilor pe care le are termenul "comunitate". Poate fi vorba despre familie, prieteni, orasul natal, vecinatate, politica, scoala, biserica, locul de munca, "locul de care apartinem", etc. Oricare ar fi asocierea, cuvantul "comunitate" se refera la unul dintre cele mai importante aspecte ale vietii noastre pentru ca este locul in care traim iar acest loc influenteaza felul in care traim. In comunitate ne nastem, urmam scoala, ne facem prieteni, ne gasim un loc de munca si, de asemenea, imbatranim. Comunitatea poate fi o sursa de atasament profund ce ne face sa ne simtim radacinile in aceasta lume si, totodata, poate fi si asemeni unei inchisori din care avem putine sanse sa evadam. O comunitate este un colectiv de indivizi ce impart acelasi mediu fizic si isi satisfac nevoile prin interactiunea zilnica cu ceilalti membri (L.F. Schnore, 1973, 89, dupa A.G. Johnson, 1986, 245).

Tot in sectiunea interese regasim si interesul acordat modei. Pentru a intelege mai bine conceptul de "moda" am considerat definitia data de Septimiu Chelcea (1993, 360) drept relevanta pentru obiectul lucrarii mele intrucat m-am referit la moda in ceea ce priveste stilul vestimentar sau, mai exact, ceea ce tine de aspectul exterior al unei persoane.. Astfel, moda este un "ansamblu de comportamente si opinii colective care, intr-o cultura data, arata preferinta temporara pentru anumite practici expresive ale vietii sociale (vestimentatie, coafura, alimentatie, lectura etc). Moda este expresia simbolica a statusului social si parte a unei culturi".

In cadrul sectiunii opinii, am incercat sa aflu opinia respondentilor despre sine, probleme sociale, politica, afaceri, economie, educatie, produse, viitor, cultura (J.T. Plummer, 1974, 34, dupa P. Datculescu, 2006, 94).

Problemele sociale sunt definite ca fiind "caracteristici, situatii aparute in dinamica unui sistem social, care afecteaza negativ functionarea sa si necesita interventia pentru corectarea (modificarea) eliminarea sa" (A. Teodorescu, 1993, 446). Cele mai comune probleme sociale sunt: criminalitatea, delincventa juvenila, consumul de droguri, sinuciderile, prostitutia, dezorganizarea familiei, conflicte de munca, probleme sociale generate de prezenta armatei si politiei in viata cotidiana, traficul urban, criza de locuinte, dezastrele naturale sau economice. La acestea se mai adauga si poluarea, marile migratii internationale, inegalitatea economica si sociala intre marile regiuni ale globului, alimentatia, energia si formele noi de violenta (civila, organizata, terorismul).

"Politica poate fi definita pe scurt ca fiind procesul prin care un grup de oameni cu opinii si interese initial divergente ajung la decizii colective socotite indeobste ca fiind obligatorii pentru respectivul grup si impuse ca o linie de conduita comuna" (D. Miller, 2000, 575-577). In cadrul acestui studiu, m-am referit la sistemul politic romanesc, cel european si cel international, ramanand de vazut daca viziunea respondentilor va corespunde viziunii lui David Miller in ceea ce priveste politica. La fel si in cazul economiei, cercetarea desfasurata a incercat sa afle parerea respondentilor despre sistemul economic romanesc comparativ cu cel international. Persoanele intervievate au fost rugate sa isi exprime opinia in legatura cu aceste aspecte - politic si economic - atat pentru a ajuta la aflarea stilului de viata, cat si pentru a masura gradul de influenta pe care o exercita mass-media.

Alaturi de politica, economie sau problemele sociale, un domeniu de interes il reprezinta si educatia. Acesta este un aspect important pentru stilul de viata iar opinia despre educatie poate reprezenta un factor puternic in stabilirea lui. Pentru a intelege mai bine ce reprezinta educatia, voi apela la definitia oferita de catre sociologul Elisabeta Stanciulescu ( "educatia este un proces neintrerupt de producere si actualizare a sinelui - inteles ca unitate tensionata si proteica a unei componente reproductive (eu social) si a alteia creatoare (eu individual). Acest proces are ca finalitate atat socializarea (identificarea) cat si individualizarea (diferentierea) subiectului si presupune interactiune, cunoastere, comunicare, sisteme simbolice (culturale). [] Educatia poate imbraca forma unei actiuni constiente, sistematice, organizate, discursive, mai mult sau mai putin institutionalizate (educatie intentionala, pedagogie explicita); totusi ea se realizeaza mai ales in experienta cotidiana practica a subiectului (educatie spontana, pedagogie implicita)". Corelata cu educatia este si cultura pe care Septimiu Chelcea (2003, 102-105) o defineste in "Enciclopedia de Psihosociologie" drept "ansamblul modurilor de a gandi, simti si actiona, invatate si impartasite prin mecanisme nebiologice, de catre un numar semnificativ de persoane sau de catre o colectivitate distincta (popor, natiune, grup de popoare)".



In ceea ce priveste notiunea de "viitor", am incercat sa fac referire in dicutiile cu respondentii atat la viitorul acestora cat si la viitorul tarii, al societatii in care traiesc pentru a putea evalua de asemenea gradul de influenta pe care mass-media o aplica asupra indivizilor si totodata daca viitorul pe care il intrevad respondentii se coreleaza cu stilul de viata din prezent.



Repere metodologice


Pentru studiul pe care l-am desfasurat cu scopul de a masura influenta mass-media asupra opiniei publice in functie de stilul de viata al indivizilor, voi detalia mai jos structura tematica a cercetarii, metoda de cercetare pe care am ales-o pentru studiul meu, ipotezele cercetarii si obiectivele acesteia.


Structura tematica. Tema cercetarii mele este influenta mass-media asupra opiniei publice in functie de stilul de viata. Este cunoscut faptul ca mass-media poate avea o influenta asupra opiniei publice destul de mare. Asa cum am prezentat in capitolul al doilea al acestei lucrari, exista mai multe teorii privind modul in care mass-media isi exercita influenta asupra oamenilor (modelul "glontului magic", modelul "fluxul comunicarii in doua trepte", teoria "agenda-setting" si teoria "spirala tacerii"). Prin aceasta cercetare am vrut sa aflu daca stilul de viata este un factor al influentei mass-media, daca are puterea sa opreasca sau sa amplifice influenta pe care o aplica mijloacele de comunicare in masa asupra indivizilor.


Metoda de cercetare. Am folosit pentru studiul desfasurat o metoda de cercetare de tip calitativ, interviul in profunzime. Ghidul de interviu pe care l-am elaborat s-a bazat pe tabelul 1.1. Componente ilustrative AIO, tabel prezentat in primul capitol al acestei lucrari. Toate cele 23 de intrebari au fost create folosind itemii din tabel. Astfel am incercat sa transpun un instrument folosit in cercetarile cantitative pentru o cercetare calitativa. Am intervievat zece respondenti cu varsta cuprinsa intre 21 si 30 de ani. Acestia sunt domiciliati in Bucuresti, au studii superioare si sunt studenti sau angajati.


Ipotezele cercetarii. Principala ipoteza a acestei cercetari a fost urmatoarea: cu cat gradul de complexitate a stilului de viata al oamenilor creste cu atat influenta mass-media asupra opiniei lor scade. Complexitatea stilului de viata inseamna gradul de incarcare a modalitatii de petrecere a timpului. Un stil de viata complex este un stil de viata ce cuprinde multe activitati, o munca solicitanta, eventual urmarea unei facultati in acelasi timp. Cand am formulat aceasta ipoteza am plecat de la faptul ca o persoana cand este in cea mai mare parte din timp ocupata cu activitati de interes personal, cum ar fi dezvoltarea profesionala, activitati in cadrul grupului de prieteni sau in cadrul familiei, hobby-uri, etc. acorda mai putin timp informarii prin mass-media si prin urmare, mijloacele de comunicare in masa nu reusesc sa o influenteze la fel de mult ca in cazul unei persoane ce are un stil de viata mai putin complex si astfel are posibilitatea de a fi in contact mai mult timp cu mass-media.


Obiectivele cercetarii. Acest studiu a avut ca scop incercarea de a identifica aspecte ale stilului de viata printr-o metoda calitativa si de asemenea, masurarea influentei mass-media asupra opiniei publice in functie de stilul de viata. In primul rand, am vrut sa observ daca mass-media are o influenta relativ egal distribuita asupra respondentilor. Astfel, in cadrul interviurilor ce erau structurate in patru parti, una dintre parti a fost dedicata discutiei despre mass-media. Celelalte trei parti urmareau obtinerea anumitor informatii cu privire la modul in care respondentul isi traieste viata, care sunt activitatile pe care le intreprinde, ce interese are si care sunt opiniile lui despre anumite subiecte. Obtinand aceste raspunsuri, scopul meu a fost sa determin stilul de viata al respondentului sau doar anumite aspecte din stilul sau de viata. Odata stabilit stilul de viata, obiectivul a fost de a face o conexiune intre stilul de viata si influenta mass-media asupra respondentului pentru a testa ipoteza conform careia daca stilul de viata are o complexitate mai ridicata atunci influenta mass-media asupra opiniei individului va scadea.










Document Info


Accesari: 22711
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare



});

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )