Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




SCURTA ISTORIE A PRESEI

jurnalism


SCURTA ISTORIE A PRESEI

DIN SCHITÃ IN SCHITÃ SPRE CONTURUL UNUI TABLOU SINOPTIC




,,Prima datorie a presei este sa obtina cele mai noi si mai curente informatii despre evenimentele vremii si, dezvaluindu-le de indata, sa le impartaseasca intregii natiuni''.

(DAVID RANDALL, 1998, Jurnalistul universal, p. 15)



Avertisment aflau: ,,Acest «Courant» va aparea zilnic, fiind conceput sa reproduca toate stirile imediat dupa sosirea lor pe calea postei''. Fara sa inregistram titlurile relativ numeroase ale publicatiilor din secolul al XVIII-lea, amintim pe cele mai importante: 1777 - ,,Le Journal de Paris'', urmat la un an de ,,Journal géneral de France''; 1784 - in America, ,,Pennsylvania Pocket''; Revolutia Franceza de la 1789 prilejuise ivirea unei mici constelatii jurnalistice, in frunte cu ,,Les Etats Generaux'', din al carui prospect redam: ,,Constitutie, Patrie, Libertate, Adevar - iata idolii nostri'', ziar scos la 4 mai 1789 de Mirabeau.

Op. cit., p. 33). Sunt citati jurnalistii Richard Steele si Josepg Addison initiatorii publicatiilor ,,Tatler'' (,,Flecarul'') si ,,Spectator'', in 1709 si respectiv 1711, cu un tiraj de 3.000 exemplare, pentru acea vreme socotit ,,exceptional'', apoi Daniel Defoe (autorul lui Robinson Crusoe) si Jonathan Swift (autorul Calatoriile lui Guliver) care au propulsat presa britanica, mai ales prin ziarul ,,Examiner''. Ne oprim aici cu exemplificarile, notand doar ca in 1712 in Londra se tipareau 10 ziare care insumau 44.000 exemplare tiraj zilnic, ,,o cifra considerabila, care nu are echivalent nicaieri in alta parte'', conchide Jean-Nöel Jeaneney (op. cit., p. 42).

Pentru Europa occidentala, ,,epoca de aur'' a presei scrise cuprinde perioada de la ,,inceputul anilor 1870 pana la primul razboi mondial'' (idem, p. 101), perioada care se defineste prin:

- libertatea presei castigata pretutindeni si repusa in discutie in anii 1920, 1930 de catre dictaturile germane, italiene, bolsevice;

- progresele tehnologice (dispozitive mecanice, linotipuri, transmisia cliseelor prin fir electric, inventarea belinografului etc.)

- extinderea pietii de stiri, marcata de infiintarea agentiilor de presa, prin ,,stramosul'' acestora Charles Havas (1853), agentie devenita ,,France Press'', urmata, in Germania, de agentia ,,Wolff'', in Anglia de cea a lui Julius Reuter, in 1849 la Berlin si 1851 la Londra, dupa exemplul carora, in 1848 se ivise si ,,Associated Press'' in Statele Unite.

Se intelege ca in putinele randuri de mai sus abia am sugerat o imagine partiala a istoriei mijloacelor de comunicare in lume pana spre pragul declansarii competitivitatii cu presa electronica. Asupra fenomenului mass-media adus in prezent s-au aplecat in lucrari de sute de pagini tiparite autori precum cei citati pana aici, carora le mai adaugam, din fericire in traducere romaneasca, pe Melvin L. DeFleur, Sandra Ball-Rokeach (Teorii ale comunicarii de masa, 1999, Polirom, Iasi, Marshall Mc.Luhan (Mass-Media sau Mediul invizibil, 1999, Editura Nemira), David Randall (Jurnalistul universal, cit.), Patrice Flichy (O istorie a comunicarii moderne, 1999, Polirom, Iasi), iar intre cartile cu referire la presa romana sau consacrate invatamantului jurnalistic citam: Introducere in sistemul Mass-Media de Mihai Coman (199, Polirom, Iasi), Colosul cu picioarele de lut de Peter Gross (1999, Polirom, Iasi), Puterea si cultura de Marian Petcu (1999, Polirom, Iasi).

In asemenea serioase si documentate cercetari, sinteze si manuale despre mass-media sunt abordate, sub toate aspectele, evolutiile sinuoase, complicate ale fenomenelor care au caracterizat istoria presei tiparite, a radioului si a televiziunii, de la geneza la apogeu, de la foile volante aduse cu posta la ziarul electronic de astazi sau la transmisiile in direct prin sateliti. Creionandu-ne acest cadru introductiv am avut doua intentii:

a) sa aducem spre stiinta celor mai putini cunoscatori traditia indelungata a presei europene fata de presa romana, pentru a percepe mai corect eforturile ,,istoricilor clipei'' romani in procesul de recuperare a etapelor pierdute:

b) sa avem, pe parcursul demersului nostru, puncte de sprijin analogice, modele, stimulente sau coincidente in evaluarea potentialului jurnalistic romanesc si a formularii unor judecati de valoare, care sa ne fereasca de exagerari sau subestimari pana nu de mult posibile sub furcile caudine ale cenzurei totalitare.





Document Info


Accesari: 7841
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )