Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




OGLINDIREA TEMATICII SPORTIVE DE CATRE POSTURILE DE TELEVIZIUNE DIN REPUBLICA MOLDOVA

jurnalism


OGLINDIREA TEMATICII SPORTIVE DE CĂTRE POSTURILE DE TELEVIZIUNE DIN REPUBLICA MOLDOVA

3.1 Caracteristica jurnalismului sportiv din televiziunea moldoveneasca



NIT (0%)Oare faptul ca din 82 persoane nu s-a gasit niciuna sa urmareasca acest post ar trebui sa puna pe cineva īn garda?Cele mai "interesante" si cele care nu seamana deloc a talk-show-uri la NIT sunt chiar talk-show-urile. Aici, sau unul vorbeste si ceilalti asculta si dau din cap, sau unul vorbeste si ceilalti aplauda. Nici nu le-ai putea numi dezbateri.Avantajele NIT-ului ar fi acoperirea mare, nationala, banii (din partea partidului, mai exact din buzunarele noastre) si sediul pe care īl au sau īnca nu, dar care a facut deja vālva īn presa. Īn rest, e o televiziune de partid, dupa cum ne-a dat de īnteles presedintele tarii. Se axeaza pe electoratul comunist, pe care īl "hranesc" cu denigrari aduse celorlalte partide.Concluzie:Totusi, īnca nu avem un post de televiziune īn tot sensul cuvāntului. Singurul post care are propria grila de programe este Moldova1, platit din banii nostri, care nu īndeplineste functiile si nu ofera informatia pe care ar trebui s-o ofere un post public. Dintre celelalte, ProTV-ul pare cel mai bun, dar cu un numar mic de emisiuni proprii. TV7 demonstreaza ca banii din publicitate sunt mai importanti decāt o grila de emisiuni īn romāna, iar NIT si EuTV - ca poti spune orice la TV daca ai bani.

De la '90 īncoace, abia obisnuindu-se cu microfoanele si camerele de luat vederi, jurnalistii moldoveni din mediul audiovizualului s-au lasat cuceriti cu operativitate de mania vedetismului. Desigur, si prin celelalte genuri ale presei persista asemenea tendinte, īnsa amploarea acestora e radical mai mica. Dar cei din jurnalismul electronic, dupa ce fac primii pasi prin studiourile TV sau radio, se viseaza deja īnconjurati de fani si fane, care sa le solicite milioane de autografe.

Exista īnsa persoane de televiziune care, oricāt de mult si-ar dori, practic nu au nicio sansa sa fie remarcati de telespectatori. Cine cunoaste bucataria posturilor de radio si TV, constientizeaza volumul de munca depus de tehnicieni, cameramani si, īndeosebi, de regizori.

Telespectatorii programelor de sport de la "Moldova 1" trebuie sa stie ca acestea nu sunt realizate doar de protagonistii care apar pe ecrane. Vedeta din umbra ramāne a fi o piesa de rezistenta īn mecanismul fiecarui buletin informativ sau transmisiuni de meci.

Boris Harcenco (ziarul Vremea), Ion Robu (agentia Basa-Press), Neli Ioncu (postul de televiziune NIT), Alexei Popov (ziarul Meridian-Sport), Ion Sandu (agentia Moldpres), Dorian Jereghi (postul de televiziune PRO TV), Eduard Ciobanu (ziarul Moldavskie Vedomosti), Andrei Loghin (TIMPUL), Lidia Benediktovskaia (ziarul Argumentī i Faktī) si Alexandru Botnari (postul de televiziune TV7). Premii de consolare vor fi īnmānate lui Leonid Reabkov (Komsomolskaia Pravda), Pavel Bradescu (Sport Plus), Anatol Pītov si Vadim Caftanat (ambii Sport Curier).

Deci, īn lista de 13 persoane, figureaza doar trei jurnalisti din televiziune.

Din cele relatate mai sus putem trasa urmatoarea concluzie - jurnalismul sportiv īn televiziunea moldoveneasca se afla sub orice limita, atat sun aspect cantitativ, cat si calitativ, consumatorii de stiri sportive din Republica Moldova fiind nevoiti sa-si satisfaca consumul de informatie fie prin intermediul posturilor de televiziune rusesti sau romanesti, fie prin intermediu unor posturi de televiziune specializate, cum ar fi Telesport sau Eurosport. Din pacate īnsa aceste posturi aproape ca nu reflecta actualitatea si īn general sportul din Republica Moldova.



3.2 Analiza materialelor cu tematica sportiva a posturilor moldovenesti de televiziune



Dupa cum am aratat mai sus, materialele sportive difuzate de catre posturile autohtone de televiziune se afla sub limita oricarei critici si sunt departe de a fi numite profesioniste. Ma voi referi īn acest capitol la cateva din ele ca pentru a-mi argumenta astfel concluzia respectiva.

Iata cum arata un reportaj difuzat de catre redactia sport sl "Mesagerului" la data de 9 martie a.c despre un maraton femenin. "Maratonul este o proba atletica de alergari. Astazi, dupa miesele cu multe calorii de ieri, doamnele au iesit sa faca sport. Aproape o suta de femei de toate varstele...". Constructia aceste stiri pur si simplu provoaca zīmbetul. Probabil ca autorul crede ca el a inventat bicicleta, stiind ce īnseamna un maraton, iar consumatorul de stiri sportive poate ca īi va fi profund recunoscator daca acesta i-a ecplicat ce īnseamna un maraton. Īn al doilea rīnd, probabil ca participantele la acest maraton s-au suparat dupa ce autorul stirii a declarat ca au servit miese copioase. Chiar daca īn ajun a fost ziua femeii, autorul a comis o greaseala de neiertat prin aceasta afirmatie, care nu este altceva decīt rodul fanteziei sale.

O alta "perla" difuzata de Moldova 1 este un reportaj despre o mica tenismana, care abundeaza de fraze greoaie si cuvinte de umplutura"Are 12 ani si o pasiune imensa pentru tenisul de camp. Are īn palmares 16 medalii si opt cupe cīstigate la concursuri nationale si internationale". Īntre timp sunt difuzate imagini video la un camp de tenis. Interesant, cine are 12 ani? Terenul de tenis? Īn acest caz, consider ca a fost ratat un subiect destul de interesant.

O alta tentativa de reportaj difuzat de catre Moldova 1 la 12 decembrie 2007 de la Campionatul Moldovei la lupte martiale. Jurnalist, cu o voce tremurīnda, īncearca sa redeie atmosfera "Īn culuare emotiile participantiol sunt īnvins prin antrenamente. Muschi īncordati la maximum, la fel si puterea de concentratie". Iarati a fost comisa o gafa, relatarea nu cade sub nici o logica. Sau poate ca īsi mai īnchipuie cineva cum participantii la un campionat sportiv national se antreneza, īn asteptare, pe culuare. Interesant, atunci, unde sunt mai multi spectatori - īn sala sau pe culuare. Se creiaza impresia ca jurnalistul nici n-a fost la fata locului, ci a facut relatarea vizionīnd din fuga materialele prezentate de operator.

stirile sportive difuzate de PRO-TV Chisinau sunt cu mult mai avansate īn comparatie cu cele prezentate de Moldova 1, dar sunt departe de a fi perfecte. Din pacate, acest post care este unicul care ne ofera stiri sportive mai de calitate, face abuz de stiri din sportul de peste hotare, stirilor din sportul autohton fiindu-le acordat un spatiu īn proportie de cel mult 50 la suta. Totusi, stirile din sportul autohton, oferite de catre PRO-TV Chisinau sunt prezentate īntr-o maniera īngrijita, īn putin timp fiind prezentat un volum de informatie cīt mai mult posibil. De exemplu

"Formatia Tornado a castigat trofeul dupa ce a invins cu 4 la 3 echipa Rapid Chisinau, dupa executarea loviturilor de departajare. La finalul timpului regulamentar de joc, scorul a fost egal 1 la 1. La penaltiuri, Tornado a avut mai mult noroc si a castigat cu 3 la 2." Sau o alta stire, din 3 mai a.c. Nationala noastra de rugby a ratat calificarea in liga superioara, unde a promovat Germania.

Jucatorii nostri au pierdut acasa cu scorul de 9 la 14 ultimul meci din grupa in fata Ucrainei. Pentru a se califica in elita de cel putin 40 de puncte." Īn cateva propozitii s-a reutit sa fie concentrata cat mai multa informatie facīndu-se īn acelasi timp economie de spatiu si timp de eter. O alta stire, difuzata la 30 aprilie, 2008, reprezinta, consider un model, referitor anuntarea rezultatelro unui meci de fotbal "Dacia a fost invinsa

astazi cu 2 la 0 de ultima clasata, Steaua Chisinau.

Dacia a ramas pe locul doi, insa Nistru Otaci s-a apropiat la un singur punct. Asta dupa ce a castigat cu 2 la 1 in fata echipei Dinamo Tighina. FC Tiraspol a coborat pe locul patru, reusind astazi un egal scor 1 la 1 in compania echipei Tiligul Tiraspol. Zimbru Chisinau a ramas pe pozitia a cincea, dupa ce s-a despartit la egalitate scor 1 la 1 in deplasare de echipa Olimpia Balti."

Īn ultimul timp este surprinzator saltul calitativ pe care l-a facut redactia sportiva a postului de televiziune EURO TV. Desi īnca mai au de lucrat la captolul calitate, totusi este remarcabila tendinta spre perfectiune. De exemplu reportajul "Selectionata Republicii Moldova la rugby a ratat calificarea īn
grupa superioara a a Campionatului European. Portarul reprezentativei de fotbal a Moldovei, Nicolae Calancea, nu va mai semna contract cu formatia rusa, Krālia Sovetov. Zimbru Chisinau si FC Tiraspol au remizat, scor 0-0, īntr-un meci din cadrul etapei cu numarul 30 din Divizia Nationala". Materialul contine secvente reale, un comentariu pe masura, precum si trei miniinterviuri. Altceva, lasa de dorit dictia prezentatorului. Un alt grupaj de stiri difuzat de catre acelasi post de televiziune la 18 aprilie 2008 "Presedintele Federatiei
Moldovenesti de Fotbal, Pavel Ciobanu,
poate dormi linistit. Se pare ca formatia rusa FC Himki, nu mai
este interesata de antrenorul selectionatei Moldovei, Igor Dobrovolski.
Fostul tehnician de la AC Milan poate fi antrenorul a trei basarabeni
Dupa o zi de la meciul tur din semifinala Cupei cu Nistru,
conducerea echipei Zimbru Chisinau a expediat doua scrisori pe
adresa Federatiei Moldovenesti de Fotbal si a Comisiei de arbitri
FMF cu rugamintea de a analiza prestatiile "fluierasilor" din
aceasta partida si de a lua masuri pentru contracararea
īncalcarilor respective.
Halterofilul basarabean Alexandru Dudoglo (69 kg), s-a clasat pe
locul patru la Campionatul European care se desf asoara īn orasul
italian Lignano." Practic aceiesi problema, stil īngrijit, respectarea unui limbaj characteristic stirilor din sport, imagini reale, doat ca prezentatorul ar trebui sa mai faca niste cursuri.




ĪNCHEIERE



implicare, sa se documenteze īn amanunt si sa cunoasca subiectul īn profunzime. Trebuie, de asemenea, sa poata profita de instrumentele suplimentare pe care le ofera televiziunea. Jurnalistii sportivi din audiovizual trebuie sa stapīneasca un limbaj mai complex, sa se adapteze la lucrul īn echipa si la limitarile impuse de tehnologie.

Munca de comentator, reporter, jurnalist sportiv este de a informa publicul prin mas-media despre evenimentele din sport, oferind un comentariu profesionist asupra acestor evenimente. Unii jurnalisti pot efectua comentarii ale evenimentelor pe baza informatiilor primite de la alte persoane, altii īsi trimit reportajele direct de la fata locului, altii fac propriile comentarii sau reportaje verbale.

Care sunt īndatoririle unei redactii sportive de televiziune? Obligatiile includ: strāngerea de informatii la zi cu privire la evenimentele sportive din tara si de peste hotare, incluzānd vizite la fata locului unde au loc aceste evenimente si luarea de interviuri de la oameni sau de la martorii oculari. Cei implicati īn editare sau sub-editare se ocupa mai mult de primirea reportajelor de la corespondenti si de alti colaboratori, de clasificarea, analiza si procesarea informatiilor trimise. Alte obligatii includ comentarea evenimentelor pentru posturi de radio si televiziune, transmisii din studiourile de īnregistrare sau īn direct sau de la fata locului, redactarea de comentarii despre aceste evenimente si din nou prezentarea acestora īn emisiile de televiziune - comentarii asupra cursului unor evenimente importante cum sunt meciuri sportive, competitii si evenimente evenimente sportiveetc.

Unde se desfasoara activitatea si īn ce conditii? Munca se desfasoara predominant īn studiouri de televiziune si radio si īn birouri ale redactiei dar uneori si direct la fata locului - īn sali de sport, pe strada, īn aer liber, la stadioane, la locuri de marathon etc. Contitiile de vreme schimbatoare, precum si diverse alte inconveniente sunt inevitabile.

De ce este nevoie pentru a reusi? Ususurinta īn exprimare, reactii rapide si o judecata buna, talent de a improviza, creativitate, posibilitate de sesizare a detaliilor, talent de a lucra cu oamenii, o conduita si un aspect cultivat.












BIBLIOGRAFIE


1.Fhil Andrews, "Jurnalismul sportiv. O īntroducere", ed.Polirom, 2006;

2.David Randall, "Jurnalismul universal, ghid practice pentru presa scrisa. Polirom, 2006;

3.Catherine si Odile Pierron, "Cum sa scriem", Polirom, 1999;

4.Cristian Florin Popescu, "Manual de jurnalism", ed. Tritonic, Bucuresti;

5.Mihai Coman, "Manual de jurnalism" , Polirom, 2001;

6.Cosma Dorel, "Tendinte ale evolutiei interviului īn presa contemporana", teza de doctor, Chisinau, 2007;

7.Luminita Gradinariu, "Jurnalistica scolara", "Humanitas Educational", 2006;

8. Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) "Buletin analytic, decembrie, 2006";

9.CIJ, "Jurnalism pentru omul de rind";

10.CIJ, "Sapa mai adīnc, tinteste mai departe";

11.CIJ, "Zece pasi spre ancheta reportericeasca";

12."Manual pentru ziaristii din Europa Centrala si de Sud Est, Bucuresti, 1992;

13."Sociologia sportului", Bucuresti, 2007;

14.Eugeniu Scarlat, Mihai Bogdan Scarlat, "Educatie fizica si sport", Bucuresti, 2007;

15.Revista "Argos", nr.33, aprilie, 2008;

16.Jurnalismul si cultura populara, Polirom, 2007;

17.Jurnalismul de televiziunem, Polirom, 2007.


18.Internetul.



Document Info


Accesari: 3161
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )