Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























LUCRARE DE LICENTA JURNALISTICA - MANIPULAREA PRIN INFORMATIE

jurnalism






OARA





FACULTATEA DE JURNALISTIC









LUCRARE DE LICENŢĂ




OARA




a) informatii pentru procesul decizional;

b) informatii pentru repartizarea resurselor;

c) atenuarea unor crize;

d) încurajarea creativitatii personalului si cooperarea, etc.

Tehnologiile informationale au influentat profund existenta noastra si au în ultimul timp un impact tot mai mare asupra activitatii din biblioteci. Este prezentat nivelul la care s-a ajuns la acest moment din punct de vedere al interconectarii calculatoarelor (Internet) si facilitatile pe care acest fenomen le aduce în planul legaturii la resursele informationale. Printre beneficiile introducerii tehnologiilor informationale în biblioteci se evidentiaza evolutia spre o biblioteca a viitorului în care se pune accent pe cunoastere si comunicare, resurse fundamentale pentru o era a economiei informatiei. Potentialul dezvoltat prin prisma evolutiei domeniului informational în biblioteci trebuie pus în valoare printr-o modificare a structurilor organizationale si prin alegerea unei conduite manageriale adecvate.

Informatia electronica nu va înlocui documentele tiparite, ci va sustine si va extinde explozia de informatii, va creste longevitatea datelor. Tot aici este abordata si problema selectiei documentelor pentru achizitii. Chiar daca biblioteca trebuie sa posede documentatia cea mai completa posibil, se disting totusi si categorii de documente care suscita probleme privind achizitionarea sau difuzarea lor spre lectura (lucrari ce propaga ideologii extremiste, de un anumit nivel moral, etc.).

În aceasta relatie un factor important este experienta personala a utilizatorului, având un impact deosebit asupra formarii perceptiei. Experienta personala este influentata de alti factori: educatie, familie, mediul de activitate, presa, televiziunea, etc. S-a remarcat o perceptie pozitiva din partea utilizatorilor asupra serviciilor informatizate. În viitor, perceptia publicului asupra serviciilor oferite de biblioteca se va schimba, propulsând-o în pozitia de centru cultural al comunitatii.

Un rol important în formarea perceptiilor si a expectantei utilizatorilor îl are personalul bibliotecii, comportamentul profesional adecvat al acestuia. În capitolul cinci este prezentata automatizarea proceselor specifice bibliotecii: circulatia, catalogarea, achizitii, controlul serialelor, împrumutul interbibliotecar si accesul publicului la alte servicii. Automatizarea este vazuta ca o forma noua de a extinde controlul asupra activitatii bibliotecare, de a o îmbunatati si de a obtine o gama cât mai larga de servicii pentru public.

Pe lânga avantajele realizarii acestor sisteme interconectate sunt ridicate si problemele de standardizare si securitate ce apar. Alte probleme ce apar în acest caz sunt: bugetul, filtrarea informatiilor, digitizarea resurselor, competenta personalului bibliotecii. Era digitala va aduce în prim plan: transferul electronic de informatii, fuzionarea resurselor informationale, colaborarea internationala pentru informarea unei audiente globale. Deja sunt conturate concepte cum ar fi: colectiile virtuale, biblioteca hibrida, ca rezultat al îmbinarii a ceea este biblioteca si a ideilor noi ale acestei ere. Orice ar fi, biblioteca va continua traditia de a fi o fereastra spre cultura, valori si traditii.

3.3 Educatia ulilizatorilor împotriva manipularii


În ultimele decenii, educatia utilizatorilor s-a conturat ca o nouă zonă de intensă cercetare si, de asemenea, ca o zonă de noi responsabilităti pentru biblioteci si pentru specialistii din domeniul informării. Întreaga comunitate de utilizatori ai structurilor infodocumentare se confruntă cu o cantitate de informatii în permanentă crestere si toată aceasta masă de informatii este difuzată si este disponibilă pe diverse suporturi: pe hârtie, pe CD-ROM-uri, online etc. Aceste aspecte îi pun adesea în dificultate pe utilizatori atunci când ei caută informatii.

Din acest motiv, structurile infodocumentare trebuie să acorde în prezent o atentie tot mai mare educatiei utilizatorilor, mai exact educatiei utilizatorilor pentru cultura informatiei. Literatura domeniului a consacrat în ultimul timp spatii ample pentru prezentarea celor mai recente abordări ale acestui subiect. Au fost realizate, de asemenea, multe instrumente care oferă posibilitatea de a învăta despre sursele de informare relevante si despre modalitătile de accesare a acestora. Termeni foarte des vehiculati în lucrările de specialitate sunt: comportamentul utilizatorilor, nevoile utilizatorilor, programe de instruire, cultura informatiei, cultura informatiei digitale, cultura retelelor, practici informationale, abilităti de informare etc.

Extraordinara dezvoltare cunoscută de tehnologiile informării si comunicării a schimbat aproape radical societatea în care trăim si, implicit, mediul în care îsi desfăsoară activitatea structurile infodocumentare. Mediul electronic are consecinte si asupra rolului profesionalismului din domeniul informării, dar si asupra pregătirii pe care acestia trebuie să o aibă. Ei trebuie să tină pasul cu mediul informational aflat într-o continuă si rapidă schimbare, să facă fată nevoilor privind educatia continuă.

În general, abilitătile necesare pe piata muncii în momentul actual sunt destul de diferite de cele din trecut. În domeniul biblioteconomiei si stiintei informării, tehnologia informatiei a determinat în mod continuu o serie de schimbări în privinta pregătirii specialistilor. Abilitătile de manipulare a tehnologiilor multimedia si de lucru cu resurse în retea sunt foarte solicitate.

Nevoile si comportamentul utilizatorilor s-au aflat mereu în atentia profesionistilor domeniului, dar acestor aspecte care necesită mult studiu li se adaugă astăzi noi elemente aduse în scenă de schimbările tehnologice: programe de instruire în utilizarea resurselor electronice, formarea abilitătilor privind tehnologia informatiei, cunostinte de evaluare a colectiilor electronice.

Diversitatea suporturilor, cresterea cantitativă a colectiilor de documente, sistemele de regăsire si ultimele modalităti de transfer al informatiei sunt elemente care pun numeroase probleme în procesul de căutare a informatiei si care impun necesitatea educatiei utilizatorilor.

Acest aspect a fost înteles la nivelul structurilor infodocumentare de foarte multă vreme. Unele institutii au întreprins actiuni în această directie încă de acum câteva decenii, actiuni care fie continuă si în prezent, fie au fost întrerupte pe parcurs din cauza lipsei de personal, de resurse financiare si de conditii organizatorice. Prin anii 1990, s-a accentuat însă nevoia de a desfăsura actiuni destinate educatiei utilizatorilor, datorită dificultătilor pe care acestia le-au întâmpinat în utilizarea informatiilor în format modern. Astăzi, este un lucru cert că formarea utilizatorilor constituie o nevoie permanentă si există numeroase indicii că, în viitor, lucrurile vor sta la fel în această privintă. Este necesar să se sublinieze faptul că educatia utilizatorilor trebuie percepută ca un mijloc de a ajunge la un anumit scop si nu ca un scop în sine.

Despre acest concept s-a scris si s-a discutat mult, dar, în general, a fost definit ca "orice efort sau program care va ghida si instrui utilizatorii actuali si potentiali în mod individual sau colectiv, cu scopul de a facilita recunoasterea propriilor nevoi de informare, formularea acestor nevoi, utilizarea efectivă si eficientă a serviciilor de informare, ca si evaluarea acestor servicii" (definitie formulată de Jacques Tocatlian, fost Director al Programului General de Informare al UNESCO). În linii mari, educatia utilizatorilor include câteva zone interconectate: informarea utilizatorilor, orientarea în bibliotecă, instruirea bibliografică si profilul utilizatorilor.

Obiectivele unui program în acest sens ar trebui stabilite în functie de ultimele dezvoltări în domeniu si avându-se în vedere nevoile de instruire ale utilizatorilor. Îmbunătătirea programului se poate realiza în urma evaluării acestuia. Cele mai avantajoase modalităti de instruire sunt considerate a fi demonstratia, abordarea practică, foarte importante de dobândit de către utilizatori fiind elementele de bază privind folosirea sistemului de regăsire a informatiei.

Însă, înainte de a initia programe de educatie a utilizatorilor, structurile infodocumentare trebuie să se preocupe de instruirea propriului personal în privinta folosirii noilor echipamente si a noilor modalităti de a desfăsura cercetări ale literaturii.

Hans Raj Chopra a subliniat importanta pregătirii utilizatorilor în vederea utilizării noilor tehnologii si a propus, în urma analizei rezultatelor unei anchete pe care a desfăsurat-o printre aproximativ 150 de specialisti din India de Nord, câteva zone esentiale care ar trebui să fie acoperite de un program de instruire:

- infrastructura tehnologiilor informatiei (elemente de bază legate de software si hardware, servicii de bibliotecă si informare bazate pe tehnologia informatiei, automatizarea bibliotecilor);

- tehnologia telecomunicatiilor (elemente de bază privind retelele, posta electronică, posta vocală, tehnica teleconferintelor, multimedia);

- editarea electronică;

- CD-ROM-urile si bazele de date DVD (baze de date bibliografice, numerice, full-text);

- crearea de surse de informare electronice (design Web, catalogarea surselor electronice, elemente de bază legate de HTML si JAVA);

- serviciile de informare bazate pe Internet (publicatii electronice, navigare în retea, motoare de căutare, servicii de baze de date bazate pe Web);

- sursele electronice online de informare (baze de date online, bănci de date online, căutarea literaturii online);

- bibliotecile electronice (conceptul de biblioteci electronice/ biblioteci digitale/ biblioteci virtuale; avantajele si dezavantajele lor);

- analiza cost-beneficiu (economia căutării online în comparatie cu căutarea în baze de date pe CD-ROM);

- crearea de baze de date indigene (metodologii si tehnici, probleme si perspective);

- accesul public online la cataloage (OPAC, MARC).

În procesul de formare a competentelor de informare în societate, bibliotecile au potentialul pentru a deveni institutii de importantă fundamentală, dar ele trebuie să acorde o mai mare atentie acestor aspecte legate de instruirea utilizatorilor si să dezvolte abordările existente într-o manieră sistematică.

De exemplu, în Germania, extinderea activitătilor privind educatia utilizatorilor si dezvoltarea bibliotecilor ca centre de informare se numără printre noile responsabilităti ale bibliotecarilor. În această tară, activităti promitătoare în directia formării utilizatorilor au fost initiate în urmă cu aproximativ trei decenii, dar foarte putine au fost realizate sau încununate de succes, în parte datorită resurselor insuficiente si lipsei unei dezvoltări sistematice si sustinute a sarcinilor de predare în biblioteci. În anii 1980, aceste activităti au fost reduse în aproape toate bibliotecile, dar la începutul anilor 1990 au apărut noi actiuni determinate în principal de nevoile sporite ale utilizatorilor pentru asistentă în utilizarea noilor sisteme de informare electronice.

Cursurile de educatie a utilizatorilor s-au concentrat pe transmiterea abilitătilor de folosire a anumitor sisteme de informare si adesea ele se bazau pe manualul producătorului respectivului sistem si erau repetate la anumite intervale de timp. Homann arată că cel mai important avantaj al acestei educatii pragmatice a utilizatorilor a fost nivelul relativ scăzut al cheltuielilor cu personalul si organizarea, cheltuieli necesare pentru realizarea cursurilor, dar cresterea numărului sistemelor de informare disponibile si schimbările frecvente ale interfetelor cu utilizatorii au determinat aparitia unor cereri numeroase pentru programe de instruire si astfel au iesit la iveală si dezavantajele. Pe lista acestora din urmă s-au adăugat si potentialul motivational scăzut si lipsa posibilitătilor de coordonare didactică între diferitele cursuri.

În momentul actual, se doreste o îmbunătătire a educatiei utilizatorilor în bibliotecile germane, prin orientarea activitătilor spre noi concepte pedagogice si spre dezvoltări străine. Noile abordări sunt influentate de factori precum: teoria curriculum-ului, modelele anglo-americane de cultură a informatiei, metodele de predare / învătare centrate pe cei care învată, metodele si tehnicile de învătare online.

În continuare, prezentăm două programe recente, dezvoltate în spatiul german:

- La Biblioteca Universitătii din Heidelberg a fost pusă în aplicare o actiune de predare modulară ale cărei caracteristici sunt următoarele: unitătile de predare sunt mici (1-2 ore), module de predare sunt integrate în curriculum, se poate beneficia de instruire suplimentară online, a fost adoptat un model dinamic de cultură a informatiei care oferă o bază pentru dezvoltarea si reflectarea activitătilor de predare.

- Un alt exemplu este cel oferit de Departamentul de Biblioteconomie si Informare de la Universitatea de stiinte Aplicate din Hamburg, unde a fost dezvoltată o abordare orientată spre proiecte. Caracteristica principală a acestei abordări este utilizarea de probleme sau interese tematice individuale ca puncte de plecare pentru declansarea proceselor de învătare si, astfel, deprinderea competentelor privind cultura informatiei poate fi integrată unor continuturi din alte domenii precum economie sau istorie. Cel care predă are un rol pasiv, limitându-se la asistenta la cerere. Participantii trebuie să fie activi si sunt principalii responsabili pentru strategiile adoptate si rezultatele obtinute.

La nivel international au apărut o serie de initiative individuale privind dezvoltarea educatiei utilizatorilor si se poate observa o îmbunătătire a activitătilor de predare desfăsurate de biblioteci, dar se simte nevoia unui sprijin institutionalizat din partea organizatiilor specializate din domeniu.
















NOTE



McQuail, Denis, Windahl, Sven, Modele ale comunicarii - pentru studiul comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2001

Bucheru, Ion, Fenomenul Televiziune, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 1997, pp. 36-40

Van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W. stiinta comunicarii, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000, pp. 67-70

Stancu, Valentin, Stoica, M. Marcela, Stoica, Adrian, Relatii publice, succes si credibilitate, Editura Concept Publishing, Bucuresti, 1997, p. 36

serb, Stancu, Relatii publice si comunicare, Editura Teora, Bucuresti, 2000, p. 88

Stoica, Ion, Criza în structurile infodocumentare. Sensuri si semnificatii contemporane, Constanta, Editura Ex Ponto, 2001, pp. 13-25

Ibidem, p. 57

Paraus, Mihaela, Tendinte manageriale în biblioteca publica, Iasi, Editura Biblioteca Judeteana "Gh. Asachi", 2001, pp. 17-26

Ibidem, p. 74

Chopra, Hans Raj, User education: training the librarians to use new technologies în the developing countries în 67th IFLA Council and General Conference Papers, Boston, 2001

Homann, Benno, Difficulties and new Approaches în User Eduction în Germany în 67th IFLA Council and General Conference Papers, Boston, 2001

Ibidem


CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ

MANIPULAREA PRIN TELEVIZIUNE


Fenomenul manipularii nu a aparut în comunicarea de masa o data cu televiziunea, însa dezvoltarea canalului audiovizual a ridicat aceasta problema la cote fara precedent. Prin diverse tehnici de manipulare, televiziunea poate crea adevarate pericole sociale.

Principalele forme de abatere de la informarea obiectiva sunt:

- persuasiunea

- dezinformarea

- intoxicarea

- manipularea

Persuasiunea este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee, încercând sa convinga auditoriul. Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte, ci le evidentiaza doar pe cele favorabile); ea tine de forta argumentarii, de puterea de convingere a vorbitorului, de modul în care acesta este capabil sa-si puna într-o lumina cât mai buna ideea sustinuta. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific, care îmbina forta cuvântului cu atuurile artei actoricesti (tonul, mimica, expresivitatea miscarii), televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare în masa.

Dezinformarea

Prin dezinformare se întelege suprimarea brutala a oricarei obiectivitati (si chiar credibilitati) a mesajului. Se considera dezinformare orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces comunicational care modifica deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în rândul receptorilor anumite atitudini si reactii dorite. În cazul dezinformarii, nu se mai foloseste subtilitatea si poate sa nu mai existe iluzia de corectitudine.

Ţintele dezinformarii sunt în special liderii de opinie, care pot influenta decizional si actional grupurile din care fac parte. Dezinformarea comunicationala poate fi punctuala (printr-o stire sau emisiune anume) sau de durata (sustinuta).

Instrumentul principal al dezinformarii este cenzura. Aceasta împarte, dupa criteriile impuse de autoritati, toate componentele si semnalele realitatii precum si interpretarile faptelor în doua categorii: difuzabile si nedifuzabile, distorsionând în mod brutal realitatea.

Dezinformarea este specifica regimurilor politice totalitariste (fasciste, comuniste, dictatoriale), dar poate fi întâlnita si în regimurile democratice. Aici, însa, exista concurenta (celelalte posturi de televiziune sau jurnalistii independenti free-lancer) care poate dezvalui culisele nevazute si poate provoca scandaluri rasunatoare, care pot culmina chiar cu rasturnarea guvernarii (de exemplu afacerea Watergate).

Intoxicarea

Forma de dezinformare, intoxicarea consta fie în suprasaturarea surselor cu informatie falsa, în blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, diversioniste, fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii, fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile, bârfele si comunicatele tendentioase. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului în scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neîncrezator, ostil în fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat. Prin intermediul televiziunii, intoxicarea poate produce adevarate razboaie ale imaginii, din care iese învingator cel care a investit cel mai mult în propria sa imagine si care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt.

Exemplul cel mai apropiat în acest sens îl reprezinta modurile în care au fost mediatizate de catre combatanti conflictele etnice si razboaiele din fosta Iugoslavie.

Televiziunea sârba a produs un clip în care portretele lui Bill Clinton, Madeleine Albright, Tony Blair, Hitler erau mixate pe fondul zvasticii naziste, peste care scria Criminali de Razboi.

La rândul lor, aliatii au prezentat dramele refugiatilor albanezi, ca efect al epurarii etnice, în paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor în lagarele de concentrare de la Auschwitz.

Manipularea

Manipularea este varianta malefica a persuasiunii, fiind caracterizata de intentionalitate negativa cu buna stiinta. Parafrazându-l pe celebrul armator grec Aristotel Onasis, se poate spune ca "secretul manipularii este de a detine numai tu informatii". Prin diferite tactici (încalcarea normelor deontologice, ascunderea, trunchierea sau deformarea faptelor obiective), mesajul este transformat în minciuna (totala sau partiala), realitatea fiind astfel distorsionata.

Micul ecran are o forta manipulatoare cu atât mai mare cu cât se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic).

Toate tehnicile de manipulare a indivizilor urmaresc declansarea si amplificarea proceselor de influentare a gândirii umane, având drept scopuri finale:

- modificarea comportamentului indivizilor

- integrarea lor în grup

- inducerea sentimentelor de supunere neconditionata fata de autoritati.

Goebbels, conducatorul campaniei de creare si promovare a imaginii lui Hitler si a noii rase de arieni, a fost unul din cei mai buni specialisti în domeniul intoxicarii opiniei publice prin intermediul presei si al cinematografiei. Pentru a le insufla cetatenilor necesitatea de a sustine nazismul si de a distruge evreii, el a impus proiectarea în toate cinematografele din Germania doar a documentarelor si a stirilor ce îi promovau ideile sale propagandistice, interzicând difuzarea oricaror altor filme si limitând spectatorilor astfel posibilitatea de a face comparatii ce puteau fi daunatoare ideologiei sale.

În acest fel, Goebbels urmarea sa obtina controlul total asupra modului de gândire, comportamentului si asupra sentimentelor indivizilor, supunerea lor instinctiva si neconditionata în fata autoritatilor precum si crearea unui tip de cetatean incapabil sa ia decizii de unul singur.

Procesul de recreare completa a unui individ este extrem de complex, el fiind axat pe trei coordonate:

- obtinerea controlului asupra comportamentului sau (prin uniforme, limbaj de lemn);

- obtinerea controlului asupra gândirii sale (prin ideologia promovata);

- obtinerea controlului asupra sentimentelor sale (prin manipularea emotiilor individului si restrângerea spectrului sau emotional, fiind folosite drept instrumente : vina, frica, santajul, redefinirea sentimentelor).

Un exemplu de "vina istorica" îl constituie cel al poporului german, care a fost în totalitate blamat pentru masacrele comise de catre nazisti în timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Cel mai elocvent exemplu al puterii mass-media si al modului în care manipularea opiniei publice a fost ridicata la nivel de "arta" îl constituie cel al Companiei "Ruder& Finn Global Political Affairs", companie specializata în intoxicarea si manipularea opiniei publice mondiale la cererea unui guvern, stat sau partid politic anume care plateste pentru campanie.

Scopul acestei institutii este construirea sau redefinirea imaginii unor conflicte internationale în special prin intermediul televiziunilor, a imaginii unor popoare sau etnii în functie de dorintele si interesele clientului. în 1993, compania a lucrat pentru Croatia, Bosnia-Hertegovina si opozitia din provincia Kosovo si, într-o perioada de 18 luni, le-a creat o imagine internationala puternica si extrem de favorabila. Campania dusa a fost de mare amploare si, contra unor sume uriase, a inclus obtinerea si mediatizarea opiniilor favorabile ale celor mai înalti si importanti demnitari, oameni de afaceri si lideri de opinie din lume (de talia presedintelui SUA).

Întrebat daca propriile sale credinte si datoria de a spune adevarul ca jurnalist nu intra în conflict cu ideile mediatizate, directorul acestei companii, James Harff, si-a justificat actiunile cu mult cinism: "Suntem profesionisti. Am fost angajati sa facem ceva si am facut. Nu suntem platiti ca sa fim morali."

În viziunea cercetarilor din domeniul psihologiei sociale exista numeroase modalitati de educare a indivizilor pentru a putea rezista manipularii care au toate la baza analiza strategiilor de remodelare a gândirii. Astfel, individul trebuie întâi avertizat sa cunoasca mecanismele de manipulare ale diverselor institutii si sisteme pentru ca mai apoi sa poata sa reziste dezinformarii si presiunii exercitate si sa nu le cada victima.

Rezistenta individului se poate face pe mai multe cai. Aparent, solutia cea mai sigura consta în izolarea totala a individului fata de societate. Însa omul este în primul rând o fiinta sociala, deci aceasta solutie nu poate fi generalizata tuturor indivizilor. O alternativa mai rezonabila izolarii este cea prin care individul continua sa traiasca în societate, dar se detaseaza emotional de anumite aspecte ale vietii. Neajunsul detasarii consta în pierderea suportului social si afectiv al familiei si prietenilor, fapt ce amplifica sentimentul de singuratate ce poate genera manifestari de tip paranoic. Deoarece detasarea de societate, pentru a evita orice contact prin intermediul caruia am putea fi manipulati, e imposibila iar, pe de alta parte, implicarea totala, sincera si pasionala în viata sociala ne face vulnerabili la influenta artizanilor manipularii, singura solutie viabila ramâne adoptarea unei pozitii de mijloc, de alternare a celor doua stari (astfel ca perioadele de traire la cote înalte sa fie urmate de intervale scurte de detasare, ce pot fi facute seara sau dupa încheierea orelor de serviciu).

Strategiile de rezistenta la manipulare constau în:

Identificarea discontinuitatilor (niciodata marile minciuni nu sunt perfecte, au ceva în neregula iar aparitia disonantei cognitive este unul din cele mai bune semnale de alarma);

Observarea normalitatii aparente (cele mai eficiente tehnici de manipulare se bazeaza pe crearea unei aparente de normalizate obiectiva prin controlul informatiei). În cazul accidentului nuclear de la Cernobâl, spre exemplu, autoritatile au refuzat sa ofere informatii opiniei publice si, chiar si atunci când dezastrul n-a mai putut fi ascuns, au încercat sa-l minimalizeze prin emiterea de comunicate false. Testarea cazurilor se poate face printr-o minora încalcare a regulilor impuse, pentru a observa consecintele; daca reactia e disproportionat de mare si de violenta, atunci înseamna ca "ceva nu este în regula".

Sesizarea falsei similaritati Artizanii manipularii nu se multumesc doar cu controlul total al victimelor; ei încearca sa li se faca indispensabili si de încredere, le capteaza atentia, afectiunea si respectul pentru a-i putea influenta apoi mai eficient. Pentru a evita caderea în cursa lor, este necesara analizarea cu atentie a comportamentului noului "prieten", pentru a vedea daca supraliciteaza într-un anumit context sau o directie anume, daca exista vreo diferenta între ceea ce spune si ceea ce face cu adevarat.

Identificarea competentei aparente Foarte multi manipulatori îsi creeaza cu atentie o imagine de oameni puternici, competenti, siguri pe ei, pentru a-i intimida pe cei cu care vin în contact, pentru a-i putea fascina si subjuga si mai tare pe novici. Pentru a le evita intentiile, e bine sa nu cedam presiunii exercitate de manipulator si sa asteptam un timp pentru a judeca situatia "la rece".

Sesizarea confuziei cognitive (pentru a ascunde realitatea si obiectivele sale, manipulatorul apeleaza frecvent la analogii false, distorsiuni semantice, etichetari retorice, rescrierea istoriei). Solutia în acest caz consta în clarificarea întelesurilor si a situatiilor neclare.

Sesizarea confuziei emotionale (manipulatorul exploateaza cele mai ascunse temeri si dorinte ale individului, vine în întâmpinarea nevoilor emotionale ale acestuia pentru a-l cuceri si apoi subjuga). De exemplu, în regimurile totalitare erau exploatate sentimentele de vinovatei si se practica santajul. Solutia consta în detasare, în analiza lucida a situatiei la cel mai mic semn de disconfort psihic resimtit, în evitarea dezvaluirii gândurilor intime necunoscutilor, în evitarea tentatiilor.

Jocul "de-a alegerea" (apare în cazul în care manipulatorii, asemeni unor vânzatori buni, nu se multumesc doar sa îi determine pe clienti sa le cumpere unul din produsele oferite de ei, ci continua discutia cu ei pentru a crea o legatura subtila cu acestia în scopul de a-i convinge ca au facut cea mai buna alegere si ca sa-i determine sa le devina clienti permanenti).

Gândirea de grup (succesul manipulatorilor pe scara larga depinde în primul rând de modul în care individul a fost cufundat în anonimatul masei de manevra. De aceea, indivizilor li se induce sentimentul fidelitatii neconditionate fata de grupul lor social care e "bun", iar restul lumii e alcatuit din "rai", "ticalosi". Manipularea reuseste în conditiile în care se realizeaza controlul informatiilor concomitent cu izolarea grupului de orice contact extern. Solutia consta, în acest caz, în realizarea dialogului, a schimburilor libere de idei, în recunoasterea greselilor, în constientizarea faptului ca în viata nu exista "alb" si "negru", ci diverse nuante).

Structuri impersonale (rezistenta colectiva e mult mai eficienta decât opozitia individuala, o minoritate putând lupta mult mai eficient împotriva majoritatii decât un singur individ. Daca o minoritate poate determina puterea sa accepte unele concesii, acest lucru îi sporeste prestigiul).

Elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune. Manipularea opiniei publice într-un talk-show, dezbatere, documentar, ancheta, în scopul partinirii uneia dintre partile implicate, se poate face prin darea cuvântului în majoritatea timpului reprezentantilor acelei parti, acordarea acestora a dreptului de a avea interventii mai lungi si într-un spatiu de prezentare mai larg, sublinierea actiunilor lor pozitive si minimalizarea faptelor benefice ale partii adverse etc. Exista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii în cazul diverselor productii de televiziune:

a) Moderatorul

b) Compozitia platoului

c) Scenariul (discutiei / emisiunii) Moderatorul

Primul nivel la care poate începe manipularea este cel al moderatorului. Interventiile acestuia sunt vazute ca fiind constrângatoare, deoarece moderatorul impune subiectul / tematica de discutie, dar si ia cuvântul invitatilor, le acorda acestora o importanta diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton respectuos, dispretuitor, politicos, agasat etc). Studii facute de sociologi au demonstrat faptul ca, de multe ori, moderatorul, auto-definindu-se drept purtatorul de cuvânt al publicului, pune întrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor.

Moralismul moderatorilor este, în multe cazuri, discutabil (Andre Gide spunea: "Cu sentimente duioase se poate face literatura proasta; cu aceleasi sentimente, în schimb, se obtine o audienta buna"). Acesti moderatori au devenit manipulatori de constiinte care se fac purtatorii de cuvânt ai unei morale tipic mic-burgheze ce spun telespectatorilor ce si cum sa gândeasca, care impun receptorilor propria scala a valorilor.

O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei de timp; el se foloseste de ceas pentru a lua cuvântul invitatilor sau pentru a-i întrerupe tocmai când se ajunge în miezul problemelor, astfel pierzându-se esenta si chiar scopul dezbaterii. În cazul în care invitatii sunt persoane neobisnuite, cu stresul din fata camerelor de filmat (sunt emotive sau au nevoie de un anumit timp pentru a-si ordona si expune ideile), daca acestora, în loc sa fie ajutati de catre moderator spre binele discutiei, nu li se da cuvântul când trebuie, li se da când nu se asteapta, sunt repeziti cu amenintarea lipsei de timp sau ce gesturi nerabdatoare, pot sa se piarda si sa afirme lucruri contrar opiniilor lor.

Cu cât un moderator sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare, frecventa participarilor la talk-show-uri, numarul de relatii cu VIP-uri etc.), cu atât discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut, chiar daca este expert într-un domeniu, este mai mare. Comunicarea înseamna dialogul, în nici un caz monologul. Moderatorul sau reporterul trebuie sa-si înfrâneze tendinta de a iesi sau a se pune în evidenta si sa nu uite ca, de fapt, invitatul este cel aflat în atentia privitorilor.

Compozitia platoului

Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea în cazul productiilor de televiziune - compozitia platoului - este determinant pentru modul de abordare al problemelor. Exista indivizi care nu sunt invitati de nimeni, precum si persoane care refuza orice invitatie. Modul în care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor, absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii având o mare importanta în constructia perceptiei privitorilor.

Manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor

Compozitia platoului ar trebui, teoretic, sa ofere imaginea unui echilibru democratic între parti. Uneori însa, dreapta si stânga prezentatorului sunt folosite în scopul de a simboliza Dreapta si Stânga politica, iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la începutul emisiunii, fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti), se produce o deformare a perceptiei în favoarea uneia dintre grupari, distorsiune influentata nu de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori.

Scenariul

Scenariul, pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea / emisiunea si arbitreaza partile poate sa fie stabilit înaintea înregistrarii (caz în care calitatea discutiei poate fi afectata, încorsetata de rigiditatea scenariului). Nici cealalta optiune nu este, însa, lipsita de riscuri; în cazul în care moderatorul îsi traseaza scenariul în linii mari în urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi, prin care lasa loc si improvizatiei sau exprimarii libere în timpul emisiunii, discutia poate sa devieze într-un mod periculos. Oricum, nu trebuie uitata una din regulile tacite ale jocului si anume mentinerea limbajului în limitele politetii.

Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare

Din ce în ce mai multi indivizi studiaza comportamentul semenilor lor, înainte de a intra în contact direct cu ei, pentru a afla cât mai multe date, pentru a le cunoaste modul de actiune si pentru a-si îmbunatati relatiile.

Comunicarea non-verbala este un proces complex care include omul, mesajul, starea sufleteasca, miscarile trupului si cei cu care se intra în relatie. Informatiile legate de aceasta comunicare foarte complexa au ajuns sa fie studiate si însusite de aproape toate persoanele publice sau aflate în functii de conducere (fie manageri de întreprinderi, fie politicieni, vedete de cinema sau de televiziune). Principalele instrumente ale manipularii în dialoguri si negocieri sunt vocea, privirea, gesturile, pozitia corpului (postura), distanta si buzele.

Desi pare contradictoriu, vocea este un element principal al comunicarii non-verbale deoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga. Vocea se compune din 3 elemente esentiale, care pot capata un nivel de variatie diferit în functie de modul în care le folosim:

- ritmul (ce poate alterna de la încet la rapid)

- volumul (care poate varia de la mic la mare)

- tonul (a carui gama oscileaza de la ascutit la grav).

De exemplu, la o persoana care foloseste o voce cu un volum puternic, un ritm rapid si un ton grav, sensul mesajului pe care îl emite va fi încarcat de emotii negative, ca mania sau agresivitatea. Pentru a excela în comunicarea non-verbala, trebuie sa ne adaptam vocea contextului momentului si fata de interlocutor.

Potrivit specialistilor, din totalul mesajelor, aproximativ 7 % sunt verbale (cuvintele), 38% sunt vocale (tonalitatea vocii, inflexiunea si alte sunete guturale) si 55% sunt mesaje non-verbale. Pentru transmiterea informatiilor este utilizata cu precadere comunicarea verbala, în timp ce canalul non-verbal este folosit pentru exprimarea atitudinii interpersonale si, uneori, pentru a înlocui mesajele verbale.

Impactul pe care elementele comunicarii îl au în cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este urmatorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, însa au impact mai scazut fata de celelalte elemente; tonul vocii are un impact mai mare în cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medie; simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare în desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de control.

Atât limbajul trupului cât si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot releva adevaratele atitudini si gânduri ale unei persoane) pot trezi instinctul, intuitia, "al 7-lea simt", presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gândeste. Metalimbajul permite indivizilor sa îi manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama. În conversatiile directe, efectul maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. Se spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune, ascultam cu atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat.

Un element de o mare importanta într-o dezbatere televizata îl reprezinta
forma si caracteristicile mobilierului din studio (mese, scaune) si modul de
asezare a participantilor.


Jocul de putere cu scaune dintre moderator - invitati

Caracteristica

Semnificatia

1.Înaltimea spatarului

- este proportionala cu rangul si puterea ocupantului

2. Mobilitatea

- în cazul în care exista, senzatia de putere este data de libertatea de miscare într-un scaun rotitor

- în cazul în care nu exista, ea va fi compensata cu mobilitatea trupului, cu cresterea numarului de gesturi, fapt ce dezvaluie atitudini si sentimente ale intervievatului

3.Înaltimea scaunului

- este proportionala cu rangul si puterea ocupantului si are un efect psihic deosebit de puternic; amplasarea unui invitat pe un scaun mai jos decât cel al moderatorului va induce publicului o reactie psihologica inconstienta de a-l desconsidera pe acel individ, scazându-i din prestigiul sau

4. Asezarea în pozitia competitiva fata în fata mai departe de masa de dezbateri

- creeaza presiune asupra interlocutorului (mai ales asupra celor neobisnuiti sa dea interviuri la televiziune)



- diminueaza mult prestigiul interlocutorului


Jocul de putere dintre moderator-invitati în functie de amplasarea la masa dezbaterilor

Pozitia

Tipul de dialog sugerat

Caracteristici

Intentiile moderatorului

"de colt"
(interlocutorul este amplasat în coltul mesei)

- conversatie prieteneasca, spontana

- coltul biroului este o bariera potentiala
- grad bun de colaborare
- împartirea teritoriala inutila

- realizarea unui dialog amical

 

"de cooperare" (invitatul sta lânga moderator)

- similitudini în orientare si gândire


- atât moderatorul cat si invitatul sunt de aceeasi parte a barierei

- grad ridicat de colaborare

- realizarea unui dialog de la egal la egal

- uneori poate fi o violare mascata a teritoriului invitatului

 

"de atragere a unei a treia persoane" (moderatorul sta lânga alte persoane în timp ce unul dintre interlocutori sta exact de cealalta parte a mesei

- similitudini în orientare si gândire

- strategia de a tine partea adversarului, în care adversarul este invitat

- moderatorul pune întrebari persoanei amplasate diferit de ceilalti în interesul unuia dintre invitati

 

"competitiv-defensiva"



- competitie

- defensiva

- autoritate manifestata non verbal

- masa este o bariera solida intre oameni
- punctele de vedere ar putea ramâne neclintite

- competitie de orice natura

- conflict deschis de idei

- admonestare

- relationare superioara fata de invitat

 

"independenta"

- în care nu se doreste stabilirea nici unui tip de raport

- indiferenta

- posibil ostilitate
- granitele nu sunt încalcate

- nu se doreste nici un fel de dialog real

- nu se doresc discutii sincere


 

Forma


Caracteristici

Ce sugereaza si scopul folosirii ei

Observatii

 

patrata


- mijloceste relatii de competitivitate si defensive intre indivizi cu acelasi statut social

- convorbiri scurte, bazate pe dovezi (fapte, exemple)

- scoate în evidenta relatia superior-subordonat

- partea dreapta este mai cooperanta decât stânga
- opusul este partea rezistenta

 

rotunda

- determina o atmosfera relaxanta, fara ceremonii
- invitatii sunt persoane de acelasi rang

- folosita pentru convingerea interlocutorilor
- atmosfera de discutie destinsa

- persoana de rang mai mare polarizeaza puterea (dreapta are mai multa putere decât stânga)

 

Drept-unghiulara


- ordoneaza clar influenta

- folosita pentru influentarea cu maxima eficienta a interlocutorilor
- tinta reala este invitatul amplasat exact de cealalta parte a moderatorului

- în general, în centrul atentie sunt moderatorul si invitatul amplasat în pozitie opusa acestuia

 


Apetitul publicului pentru "istoria instantanee" este un fapt bine cunoscut.
Însa doar cu putin timp în urma managerii si specialistii în comunicare au început sa se intereseze despre opiniile privitorilor referitoare la stirile televizate.

Un amplu sondaj international realizat de Gallup în 1986 a relevat urmatoarele fapte: doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile; - 79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cât mai bine treaba.

Un sondaj similar, realizat cu 3 ani mai târziu (1989), a indicat anumite modificari în perceptia publicului asupra modului în care televiziunea informeaza:

doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile în mod obiectiv; - 44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva;

peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze întotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict;

doar 33% erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerând ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice;

77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea.

Televiziunea nu este "oglinda societatii" asa cum îi place sa se autointituleze; asupra ei intervine un complex de factori care o determina sa deformeze si sa manipuleze (constient sau nu) realitatea; din acest motiv o putem asemana mai degraba cu o oglinda aburita a societatii. Mahatma Gandhi a surprins cel mai bine pozitia de mijloc a telespectatorilor: "Nu vreau ca locuinta mea sa fie înconjurata din toate partile de ziduri si ferestre astupate. Vreau ca toate culturile si cunostintele din lume sa fie aduse si sa patrunda în casa mea intr-un mod cât se poate de liber, însa refuz sa ma las purtat de valul vreuneia dintre ele.


CONCLUZII


Progresele care au avut loc în ultimul timp în majoritatea domeniilor cunoasterii au determinat transformări complexe la nivelul societătii si al diverselor sale componente, inclusiv al structurilor infodocumentare. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informării si comunicării a avut consecinte majore asupra activitătilor din aceste structuri si a dus la o reconturare a misiunii lor în cadrul societătii.

Elementul cel mai important în toată această transformare este reprezentat de necesitatea de a actiona în vederea dezvoltării capacitătii utilizatorilor de a face fată avalansei de schimbări. Conceptul de educatie a utilizatorilor domină majoritatea actiunilor pe care bibliotecile le întreprind în această directie.

Educatia pentru cultura informatiei este o responsabilitate a tuturor furnizorilor de informatie. Este necesară însă abordarea strategică a acesteia si, de asemenea, colaborarea între specialistii din structurile infodocumentare si expertii din zona învătământului, a tehnologiei si a altor discipline, pentru dezvoltarea unor programe care să favorizeze cultura informatiei. Aceasta trebuie văzută ca un proces continuu care necesită interactiunea tuturor părtilor implicate.

Dacă în prezent se poate remarca o amploare mai mare a acestor programe de educatie a utilizatorilor la nivelul bibliotecilor din învătământ, în viitor, se asteaptă punerea unui accent sporit pe cultura informatiei si în bibliotecile publice care au o responsabilitate majoră în domeniul educatiei adultilor.

Societatea româna experimenteaza în general aceleasi tendinte ca statele nou aderate la Comunitatea Europeana sau candidate la aderare. Aspectele specifice sunt de asemenea relevante. Cultura este un mare posesor de continut în România la fel ca peste tot în lume iar aceasta implica eforturi de a utiliza acest continut.

Exista institutii dornice de a dezvolta proiecte în aceasta directie dar acestea au nevoie de surse de finantare pentru a atenua aspectele legate de "falia digitala", mai ales cele legate de accesul liber la instrumentele societatii informationale. De asemenea, tehnologia nu trebuie sa neglijeze aspectele culturale pe masura ce se raspândeste pe seama scaderii costurilor. Exista o nevoie crescânda ca institutiile culturale, în mod special muzeele, bibliotecile etc. sa paseasca în lumea digitala unde accesul poate fi nelimitat. Usurând accesul la informatie cu ajutorul noilor medii digitale nu se va înregistra o scadere a numarului de vizitatori ci din contra se va mari. Multimedia este un instrument indispensabil pentru educatie iar producatorii români de Multimedia candidati la premiu au demonstrat interesul pentru acest tip de produs cultural.

Fiecare spatiu cultural are si un anumit specific. Subiecte tabu în anumite culturi stârnesc o savoare mediatica deosebita în alte spatii culturale. Tendinta de uniformizare mediatica provine de la faptul ca adesea indivizii apeleaza la mass-media internationala, stirile de interes general, politic, ecologic sau cultural fiind canalizate si pe posturi de televiziune specializate accesibile prin cablul de televiziune.

Extinderea spatiului de comunicare interpersonala virtuala a nascut un consum cultural si informational prin intermediul e-mail-ului, a informatiei online si a forumurilor de dezbateri deschise. Explozia comunicatiei la distanta face ca informarea sa devina si mai facila si libera. Extinderea forumurilor de dezbatere creste schimbul de informatii care, ca nivel de informare, tinde sa depaseasca nivelul de exprimare si detaliere al televiziunii sau presei scrise. Dependenta de Internet si avalansa informationala reprezinta o sfidare care accentueaza prapastia cognitiva.

Cei informati devin mai informati, cei dezinformati devin mai dezinformati. Într-o societate post-industriala în care informatia capata aceleasi valente precum capitalul sau resursele, apelul la mijloace moderne de comunicare interpersonala devine o necesitate. Efectele integrate ale acestor transformari fac abia acum obiectul cercetarilor sistematice si al conversiei în teorie.

Prin persuasiune întelegem actiunea de a convinge într-un mod sau altul pe cineva sa faca sau sa aleaga un lucru. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte, fiind convinsa de "necesitatea" sau "importanta" aparenta a actiuni sau lucrului respectiv. În acest sens putem spune ca reclamele sunt persuasive.

Ni se spune zilnic, în fel si chip, ca ne trebuie un telefon mobil, un anume detergent, un anume medicament, produs cosmetic, o caseta, dar nu ni se demonstreaza cu argumente acest fapt. Ce ne spun reclamele? Într-o forma simpla, directa, facând apel cel mai adesea la trebuintele si la sensibilitatea noastra, ni se recomanda sa consumam ceva. Uneori însa reclamele nu argumenteaza ideea de a consuma acel produs; se întâmpla ca ele sa contina si greseli logice regretabile.

De exemplu, ni se spune ca: X protejeaza împotriva cariilor pentru ca gustul sau dureaza foarte mult. (Este evident ca nu gustul ne protejeaza dantura. Y ofera un salariu pe viata timp de 25 de ani. (De ce 25 de ani este totuna cu viata? Daca traim mai mult?) Trebuie sa bem Z pentru ca un hot a furat originalul si noi îl putem gasi consumând mai multa bautura racoritoare. (Daca a fost furat originalul, oare ce suntem invitati sa bem?)

Alteori ni se dau îndemnuri nepoliticoase de tipul: Nu privi aici, casca ochi când cumperi! Îndemnul este lansat din partea unor organisme de protejare a consumatorilor. Este drept, greseala lor nu este de argumentare, ci de adresare, denotând lipsa de respect pentru consumator.

Reclama are însa efecte persuasive. Se spune ca traim într-o perioada de explozie informationala, ca informatia ne asalteaza, fie ca vrem, fie ca nu vrem. A întelege caracterul persuasiv al reclamelor face parte dintre instrumentele noastre de protectie împotriva comunismului, a proastei calitati, a modei cu orice pret, a subjugari noastre de catre producatorii de bunuri (alimente, de vestimentatie, de divertisment în general).

Manipularea mai poarta si numele de "violenta simbolica". Nu suntem batuti, bruscati, fortati sa credem sau sa facem ceva. Cunoscându-se felul de a fi, specificul vârstei sau alte particularitati, putem fi determinati sa credem ceea ce o persoana sau un grup de persoane si-a propus sa ne faca sa credem. Daca am fi întrebati cine ne-a influentat, am raspunde cu mândrie ca nimeni. Pe asta mizeaza si cei care ne manipuleaza. Pe hotarârea noastra de a nu ne lasa "dusi de nas", de a crede ceea ce vrem noi sa credem.

Iata câteva exemple:

a)      Ziaristul care face un comentariu este foarte cunoscut. I se preia punctul de vedere pentru ca este faimos, sau este de la un ziar sau de la o revista de prestigiu. Este la moda. Aceasta situatie poarta numele de efect de prestigiu al mass-mediei.

b)     b) Ni se spune ca majoritatea oamenilor cred lucrul respectiv. Noi nu vrem sa fim mai prejos; nu avem taria unei opinii separate. Este vorba de forta opiniei majoritare.

c) Ni se spune ca parintii au idei învechite. Tinerii stiu ce vor. Noi suntem tineri si nu putem fi de acord cu cei batrâni. Este vorba de folosirea unor mecanisme sau trasaturi psihologice pentru a obtine efectul dorit (de cele mai multe ori alegerea unor produse).

Din nefericire însa, în manipulare suntem adusi în situatia de a vrea ceea ce au hotarât altii ca trebuie, astfel încât ei sa-si atinga scopurile. Ce este de facut, cum trebuie sa procedam pentru a rezista persuasiunii sau manipularii?

Cereti argumente. Întrebati sau întrebati-va singuri de ce oare?

Analizati logic argumentele pe care le primiti.

Încercati sa produceti contraargumente. Daca ati reusit ,cântariti-le si vedeti daca sunt sau nu contradictorii.

Nu va grabiti sa decideti, dar nici nu taraganiti la nesfârsit luarea unei hotarâri.

Sfatuiti-va cu o persoana a carei putere de decizie o apreciati.

Sfatuiti-va cu o persoana în care aveti încredere, chiar daca nu stie multe lucruri în domeniul respectiv. Ea va cunoaste optiunile, valorile si trebuintele si se poate "pune în pielea voastra".

Cautati cazuri asemanatoare. Istoria se repeta, desi multi considera ca n-ar trebui sau ca nu este asa

Nu toti cei care va sfatuiesc sa faceti ceva vor sa va manipuleze.

Nu toti care va determina sa faceti ceva au si de câstigat de pe urma acestui fapt.

Rareori parintii vor raul. Nu-i suspectati de manipulare. Daca totusi o faceti, convingeti-va prin toate mijloacele ca asa este. Discutati cu ei deschis asemenea probleme.

ANEXE


Ziua, SOCIAL - Miercuri, 9 iunie 2004

Manual nou de "Competenta în mass-media"

Mâine, Ministerul Educatiei si Cercetarii împreuna cu Agentia de Monitorizare a Presei lanseaza manualul "Competenta în mass-media", destinat elevilor de liceu. Manualul face parte din programul "Sistem integrat de mass-media pentru liceu" - Media SIS, finantat de Uniunea Europeana prin programul Phare 2001, care îsi propune sa dezvolte spiritul critic si sa consolideze rezistenta la manipularea prin media si publicitate în rândul elevilor de liceu. El va fi predat în cadrul cursului optional "Competenta în mass-media", care ofera elevilor conceptele cheie necesare pentru abordarea, în cunostinta de cauza, a mesajelor din mass-media. În acelasi timp, manualul explica tehnicile de manipulare, persuasiune si propaganda, dar mai ales releva un minim îndrumar de protectie împotriva efectelor acestora, asa cum apar ele în mass-media si în publicitate. Programul reediteaza manualul Mass-Media pentru liceu. Prima editie a fost publicata de catre AMP în anul 2000, iar disciplina "Competenta în mass-media" a fost predata în peste 80 de licee din tara. În prezent, Media SIS a format 120 de profesori de stiinte socio-umane din întreaga tara care sa sustina predarea în continuare a acestui curs. (Mihaela JITEA)



Romania Libera, Vineri 11 Iunie 2004

Manual de antimanipulare, Elevii învata despre meseria de ziarist

Centrul de Informare al Comisiei Europene a gazduit ieri lansarea unui manual unic pentru elevii de liceu, "Competenta în mass-media", finantat de Uniunea Europeana prin programul Phare 2001. Manualul a fost conceput de jurnalisti si profesori pentru a-i ajuta pe liceeni sa-si dezvolte gândirea critica fata de mesajele primite din mass-media. Autorii, Ioan Buteanu, Dorina Chiritescu, Bogdan Ficeac, Nicoleta Fotiade, Angela Tesileanu si Mircea Toma, explica elevilor tehnicile de manipulare, persuasiune si propaganda si le ofera un îndrumar de protectie împotriva efectelor acestora. În plus, liceeni pot afla mai multe despre meseria de ziarist si rolul acestuia în societate. Din anul scolar 2004-2005 elevii care doresc pot urma optional un curs de competenta în mass-media pe baza manualului. În acest sens, 120 de profesori de stiinte socio-umane din toata tara au urmat cursuri de specializare în cadrul programului Media SIS.



"Competenta în mass media", materie optională pentru clasele de liceu

BUCURESTI, 10 iun (MEDIAFAX)

Agentia de Monitorizare a Presei si Ministerul Educatiei si Cercetării au lansat, joi, la Centrul de Informare al Comisiei Europene în România, cea de-a doua editie a manualului "Competentă în mass media", în cadrul unei "Campanii de Vaccinare Antimanipulare".

Manualul face parte din programul "Sistem integrat de mass media pentru liceu" - MediaSIS, finantat de Uniunea Europeană prin programul Phare 2001 Societate Civilă - Componenta Educatie Civică, care îsi propune să dezvolte spiritul critic si să consolideze rezistenta la manipularea prin media si publicitate în rîndul elevilor de liceu.

Această a doua editie a manualului, îmbunatatita, cu o nouă grafică, cuprinzînd si caricaturi de Ion Barbu a fost publicată la Editura Humanitas Educational. Lucrarea tipărită a apărut la pachet cu un CD ce contine cîteva filmulete ce prezintă modalitatile prin care reclamele de la televizor încearcă să cucerească potentialii cumpărători. "Din păcate, la liceu nu prea se citeste presa. Asa că am folosit si în manual foarte multe exemple de la televizor, care este foarte bine cunoscut de toată lumea", a declarat Mircea Toma, coordonator al proiectului.

Manualul va fi predat în cadrul cursului optional "Competentă în mass media", care oferă elevilor conceptele cheie necesare pentru abordarea în cunostinta de cauză a mesajelor din mass media. Manualul explică si tehnicile de manipulare, persuasiune si propagandă, dar mai ales oferă un îndrumar de protectie împotriva efectelor acestora, asa cum apar ele în mass media si în publicitate.

Alte capitole ale manualului se referă la elemente etice ale meseriei de ziarist: rolul lui, abaterile de la rol si posibile cauze, reflectarea minoritatilor în media etc.

Mircea Toma a declarat că acest tip de materie se predă si în alte tări ale Europei. "Am furat o idee din Germania, unde această materie se face în toate clasele, în 60% dintre scolile de acolo. La ei, acest proiect a început prin anii '60 pentru că aveau un Goebels pe căciulă", a declarat Mircea Toma.

Dorina Chiritescu, una dintre profesoarele care au participat efectiv la realizarea manualului a afirmat că există, începînd din 2000, "destul de multi copii care optează pentru acest curs optional"

Prima editie a manualului a fost publicată de către Agentia de Monitorizare a Presei în anul 2000, iar disciplina "Competenta în mass media" a fost predată în peste 80 de licee din tară. În prezent, MediaSIS a format 120 de profesori de stiinte socio-umane din întreaga tară care să predea în continuare acest curs.



COMPETENŢĂ ÎN MASS-MEDIA

Agentia de Monitorizare a Presei în parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetării a lansat astăzi manualul "Competentă în mass-media". Acesta face parte dintr-un proiect finantat de Uniunea Europeană prin programul PHARE si-si propune să dezvolte spiritul critic si să consolideze rezistenta la manipularea prin mass-media si publicitate în rândul elevilor de liceu. Manualul va fi predat de 120 de profesori.

(Radio România Actualitati, Ora: 13:00, 10 iunie 2004)



A fost lansat manualul "Competenta în mass-media"

Bucuresti, 10 iun /Rompres/ - La Centrul de Informare al Comisiei Europene în România a fost lansat, joi, manualul "Competenta în mass-media".

Manualul face parte din programul "Sistem integrat de mass-media pentru liceu" - MediaSIS, finantat de Uniunea Europeană prin programul PHARE 2001 Societate Civilă - componenta Educatie Civică, ce îsi propune să dezvolte spiritul critic si să consolideze rezistenta la manipularea prin media si publicitatea în rândul elevilor de liceu.

Un util instrument pentru tânăra generatie - după cum îl caracteriza Bogdan Ficeac, redactor-sef la România liberă, coautor -, manualul va fi predat în cadrul cursului optional "Competenta în mass-media", care oferă elevilor de liceu conceptele cheie necesare pentru abordarea în cunostintă de cauză a mesajelor din mass-media.

În acelasi timp, manualul explică tehnicile de manipulare, persuasiune si propagandă, dar mai ales relevă un minim îndrumar de protectie împotriva efectelor acestora asa cum apar ele în mass-media si în publicitate. Alte capitole ale manualului se referă la elemente etice ale meseriei de ziarist: rolul ziaristului, abaterile de la rol si posibile cauze, reflectarea minoritatilor în media etc.

De mentionat că programul reeditează manualul mass-media pentru liceu, o primă editie fiind publicată de către Agentia de Monitorizare a Presei (AMP) în anul 2000, iar disciplina "Competenta în mass-media" este predată în peste 80 de licee din tară.

Asa cum a anuntat reprezentantul Ministerului Educatiei si Cercetării (MEC), Eugen Stoica, manualul va fi predat în licee începând cu anul de învatamânt 2004-2005 de către 120 de profesori de stiinte socio-umane din întreaga tară, optional. Profesorii au fost formati în cadrul unui curs special de două luni.

Prezent la lansare, directorul AMP, Mircea Toma, a mentionat că ideea îi apartine, fiind "furată" din Germania, unde un curs similar se predă pe tot timpul scolarizarii elevilor, manualul în cauză actionând ca un adevărat "vaccin împotriva manipulării".



Radio DeltaRFi joi, 10.06.2004, ora 13.00 / vineri, 11.06.2004, ora 7.30 si 9.00

Din toamna, liceenii vor învata care este rolul jurnalistului în presa si cum sa se apere de manipularea prin publicitate si mass-media.

Agentia de Monitorizare a Presei împreuna cu Ministerul Educatiei au lansat o noua editie a manualului de "Competenta în mass-media". E vorba de un curs optional studiat deja în peste 80 de licee din tara. Primul manual de acest gen a aparut în Germania - dupa cum precizeaza seful Agentiei de Monitorizare a Presei, Mircea Toma.



Ziua de Vest, 5 aprilie 2004

"Boala" manipularii nu se va mai extinde! de Alex PĂTRĂsCONIU

Licee din Timisoara, Deta, Caransebes, Resita si Arad vor beneficia de oferta speciala * Urmeaza un comunicat de maxim interes pentru tara.

Sâmbata, la Timisoara, s-au servit doze consistente de vaccin. "Campania de Vaccinare Antimanipulare", pornita de Agentia de Monitorizare a Presei, în parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, se spera ca, în curând timp, va da roade. Mai exact din septembrie.

(.) Revenind la cursul de formare de sâmbata de la Timisoara, sa precizam si câteva din temele dezbatute: "Mass media la începutul secolului XXI", "Consumatorul de mesaje transmise prin mass media", "Manipularea prin mass media", "Publicitatea", "Minoritati în mass media", "Ziaristul si rolul lui în societate". Toate temele luate în discutie se vor regasi în manualul "Competente în mass media" (editia a II-a), care va aparea în luna iulie. Sa precizam si ca de oferta speciala a Agentiei de Monitorizare a Presei au beneficiat, într-o prima etapa, aproximativ 80 de scoli din tara.



Evenimentul Zilei de Vest, Luni, 5 Aprilie 2004

Editorial: Publicul de Radu Ciobotea

Agentia de Monitorizare Mass-media organizeaza în aceste zile o seama de actiuni destinate elevilor. Fiind vacanta, mai multe institutii organizeaza actiuni destinate elevilor. Cea amintita mai sus nu era, pâna acum, una dintre ele. Ba chiar s-ar putea spune ca, adresându-se elevilor, Agentia risca sa nu nimereasca un public tocmai avizat, mai ales ca tema întâlnirilor e reprezinta manipularea prin presa. Iar, la capitolul cumparatori de presa, elevii nu reprezinta tocmai segmentul cel mai important. Cu toate astea, ideea e foarte buna. Cititorii de presa, ca si telespectatorii sau ascultatorii radio, nu apar din neant, stiind direct ce sa înteleaga din diversitatea de mesaje care sosesc necontenit pe canalele mediatice. În cel mai bun caz, ei se formeaza singuri, folosind bruma de educatie din scoala, mult spirit autotidactic si oleaca de intuitie. Dar aceste cazuri ramân, totusi, exceptii. Desi tuturor ni se pare ca am priceput totul si ca putem face comentarii sofisticate, adevarul e ca ne aflam abia la început. Receptarea informatiilor venite din mass-media se învata, cum se învata o limba straina, sau cum se învata regulile jocului democratic. O reala stabilitate mediatica nu e data de vreo lege, ci de puterea publicului de a alege. Ca sa aleaga, trebuie sa aiba puncte de reper. Alegerea lui reprezinta nu doar un gest de libertate, ci si o imagine a orientarii unei întregi natiuni. O natiune de gogosari ar citi, evident, ziarul salatei perfecte si ar vota cu sosul acrisor. Agentia de monitorizare a sesizat un lucru firesc, dar greu de realizat. Acela ca un public avizat se formeaza la vârsta adolescentei si ca modul în care percepe primele articole si primele emisiuni de substanta poate influenta pentru multa vreme opiniile si comportamentul sau. Atragerea elevilor într-o asemenea actiune este, însa, o performanta. Ea este egala cu atragerea lor într-o lume a responsabilitatii. si vor fi extrem de norocosi cei care vor începe sa dibuiasca fragmente de adevar prin mirajul si prin beznele presei romanesti. Ei vor afla ca nu exista alb si nu exista negru, dar ca exista forte, interese, presiuni, afirmatii cu doua taisuri, si mai ales orgolii. si ca nu s-a inventat înca un mecanism care sa aduca la suprafata în fiecare zi tot ce ar trebui sa se afle în mod public, si nici unul care sa sanctioneze toate aberatiile vietii romanesti, dar ca, dintre toate mijloacele imperfecte si nu tocmai libere de exprimare, presa are cele mai mari sanse de a ajunge, într-o zi, varianta cea mai acceptabila de adevar. si asta depinde enorm de cititori.



"Competenta în mass-media" va fi predată optional în liceele din tară

Disciplina intitulată "Competenta în mass-media" va fi predată optional în liceele din tară. Agentia de Monitorizare a Presei va reedita manualul "Mass-media pentru liceu", în cadrul unui proiect derulat în parteneriat cu MEC si finantat de Uniunea Europeană prin programul PHARE. Scopul proiectului este dezvoltarea spiritului critic al liceenilor fată de mesajele din mass-media si publicitate si urmareste să determine rezistenta la manipulare a consumatorului de media, precum si îmbunatatirea capacitatii acestuia de a discerne între un mesaj echilibrat si impartial si unul tendentios. În cadrul programului vor fi formati 120 de profesori de stiinte socio-umane din toată tara, care vor preda această disciplină. Agentia de Monitorizare a Presei a publicat un manual de studiu încă din anul 2000, iar disciplina a fost predată în peste 80 de licee din tară. Astăzi a început al treilea modul de pregătire a profesorilor, care urmează să predea în licee din judetele Timis, Arad, Caras Severin, Hunedoara, Mehedinti si Satu Mare - informează RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂTI (3 aprilie 2004)



Evenimentul Zilei de Vest, Duminica, 04 Aprilie 2004

Pilula împotriva manipularii de Bianca Toma

Profesorii de la mai multe licee din Timisoara sînt invitati, la sfîrsitul acestei saptamîni, la un curs optional, intitulat "Competenta în mass-media", organizat de Agentia de Monitorizare a Presei, în cadrul actiunii "Campania de Vaccinare Anti-manipulare". Cursul se desfasoara în cadrul unui proiect "Sistem integrat de mass-media pentru liceu" si este finantat de Uniunea Europeana, printr-un program Phare. Proiectul are ca scop dezvoltarea spiritului critic al elevilor de liceu fata de mesajele din mass-media si publicitate. Organizatorii si coordonatorii proiectului spun ca în acest fel încearca sa determine o asa-numita rezistenta la manipulare prin presa a consumatorului de media si îmbunatatirea capacitatii acestuia de a discerne intre un mesaj media echilibrat si impartial si unul tendentios. Tot prin acest proiect, Agentia de Monitorizare a Presei va reedita manualul "Mass-media pentru liceu" si va forma 120 de profesori de stiinte socio-umane din întreaga tara care sa predea acest curs.



Evenimentul, Iasi, 24 mai 2004

"Vaccinare". antimanipulare

Din toamna, elevii de liceu vor avea în programa ore optionale de jurnalism, predate de 120 de profesori instruiti în cadrul Campaniei de vaccinare antimanipulare, initiat de Agentia de Monitorizare a Presei si finantat cu fonduri PHARE. Sîmbata, în sala de conferinte a Hotelului "Orizont" a avut loc cel de-al V-lea modul al campaniei, la care au participat 21 de profesori din Iasi, Botosani, Neamt, Suceava Vaslui si Vrancea. "Elevii trebuie sa-si dezvolte spiritul critic si sa nu se lase manipulati de mass-media. Acesta ar trebui sa fie rezultatul campaniei", ne-a spus dna Nicoleta Fotiade, coordonatorul proiectului. (F.S.)

BIBLIOGRAFIE


Lucrari generale

Alemann, Ulrich von, Parteien und Medien în: O. Gabriel u.a. (ed.), Parteiendemokratie în Deutschland, BpB, Bonn, 1997

Waldemar Besson/Gotthard Jasper, Das Leitbild der modernen Demokratie. Bauelemente einer freiheitlichen Staatsordnung, BpB Bonn, 1990

Alexander, Jeffrey, C., Seideman, Steven, Cultura si societate. Dezbateri contemporane Editura Institutul European, 2001

Anderson, Benedict, Comunitati imaginate Editura Integral,Bucuresti, 2000

Antohi, Sorin, Civitas imaginalis, Editura Litera, Chisinau, 1994

Bainton, Toby, Information literacy and academic libraries: the SCONUL approach în 67thIFLA Council and General Conference Papers, Boston, 2001

Benko, Otto, Informatie, eveniment, comunicare, Tipografia Universitatii, Timisoara 1988

Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000

Boorstin, Daniel, Creatorii. O istorie a eroilor imaginatiei, Editura Meridiane, Bucuresti, 2001

Bourdieu, Pierre, Spiritul practic, Editura Institutul European, Bucuresti, 2000

Bucheru, Ion, Fenomenul Televiziune, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti Chengren Hu, Network Literacy: New Task for Librarians on Users Education în: 62nd IFLA General Conference, Beijing, 1996

Chopra, Hans Raj, User education: training the librarians to use new technologies în the developing countries în 67th IFLA Council and General Conference Papers, Boston, 2001

Cuilenburg, Van J.J., Scholten, O., Noomen, G.W. stiinta comunicarii, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000

DeFleur, Melvin L., Ball Rokeach, Sanda Teorii ale comunicarii de masa, Editura Polirom, Iasi, 1999, 1997

Dobrescu, Paul, Alina Bargaoanu - Mass-media - Puterea fara contraputere, Editura All, Bucuresti, 2002

Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers enciclopedic, 2000

Farmer, Lesley, Information literacy: a whole school reform approach în 67th IFLA Council and General Conference Papers, Boston, 2001

Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucuresti, 2001

Gilster, Paul. Digital Literacy. New York, John Wiley & Sons Inc., 1997

Hannelore B. Rader, Faculty-Librarian Collaboration în Building the Curriculum for the Millenium-the US Experience în Paper of the 64th IFLA General Conference, Amsterdam, 1998, Booket 1

Homann, Benno, Difficulties and new Approaches în User Eduction în Germany în 67th IFLA Council and General Conference Papers, Boston, 2001

Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana Maria, Relatiile publice, eficienta prin comunicare, Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2003

Marcus, George, Fischer, Michael, Anthropology as Cultural Critique, University of Chicago Press

McClure, Charles R. Network Literacy: A role for Libraries? în Information Technology and Libraries 13, 2 (June 1994 )

McQuail, Denis, Windahl, Sven, Modele ale comunicarii - pentru studiul comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2001

Meyer, G. R., The social organisation of the computer underground - Decalb, Illinois, 1989

Mielu, Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iasi, 1999

Mucchielli, Alex, Dictionar al metodelor calitative în stiintele umane si sociale, Editura Polirom, Iasi, 2002

Myoung Chung Wilson, To Dissect a Frog or Design an Elephant: Teaching Digital Information Literacy through the Library Gateway în: 63rd IFLA General Conference, Copenhagen, 1997, Booket 7

Lull, James Manipularea prin informatie, Editura Antet XX Press, Filipesti de Târg, Prahova, 2002

Paraus, Mihaela, Tendinte manageriale în biblioteca publica, Iasi, Editura Biblioteca Judeteana "Gh. Asachi", 2001

Popescu, Cristian Florin, Practica jurnalismului de informare. Principii, reguli, provocari, , Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999

Rabinow, Paul, în Writing Culture edited by James Cliufforf and George E. Marcus, Umiversity of California Press

Stan, Sonia Cristina, Manipularea prin presa Editura Humanitas, Bucuresti, 2004

Stancu, Valentin, Stoica, M. Marcela, Stoica, Adrian, Relatii publice, succes si credibilitate, Editura Concept Publishing, Bucuresti, 1997

Stoica, Ion, Criza în structurile infodocumentare. Sensuri si semnificatii contemporane, Constanta, Editura Ex Ponto, 2001

serb, Stancu, Relatii publice si comunicare, Editura Teora, Bucuresti, 2000

Toffler, Alvin, Puterea în miscare, Editura Antet, Iasi, 1995

Tovoté, Christina, Customer or refined student? Reflections on the "Customer" Metaphor în the Academic Environment and the new Pedagogical Challenge to the Libraries and Librarians în 67th IFLA Council and General Conference Papers, Boston, 2001

Volkoff, Vladimir, Tratat de dezinformare, Editura Antet, Iasi, Postfata Dr. Gh. Aradavoaice

Wunenburger, Jean-Jacques, Filosofia imaginilor, Editura Polirom, Iasi, 2004

Zanc, Ioan, Informatie si comunicare. Aspecte psihologice si sociale. Editura Dacia, Cluj- Napoca, 2005

*** A progress report on information literacy: an update on the American Library Association Presidential Committee on Information Literacy: Final Report, March 1998

*** CIWARS Intelligence Report. Vol. 2. Issue 8, 1998


Periodice

Ciobotea, Radu "Publicul", Evenimentul Zilei de Vest, Luni, 5 Aprilie 2004

F.S, Vaccinare". antimanipulare, Evenimentul, Iasi, 24 mai 2004

Jitea, Mihaela, Manual nou de "Competenta în mass-media" Ziua, SOCIAL - Miercuri, 9 iunie 2004

Patrascanoiu, Alex, "Boala" manipularii nu se va mai extinde, Ziua de Vest, 5 aprilie 2004

Toma, Bianca, Pilula impotriva manipularii, Evenimentul Zilei de Vest, Duminica, 04 Aprilie 2004

Zanc, Ioan, Informatie si putere, în Napoca Universitara, nr. 1-2, 1980, pp.5, 1 pag. (1980)

Zanc, Ioan, Informatia sociala, economie si societate informationala, în Revista de Filozofie, nr.5-6, 1990, pp.392-400, 9 pag. (1990)

Zanc, Ioan, Modalitati de comunicare umana, în Tribuna, nr. 14, 6-12 aprilie 1995, p.9, 1 pag. (1995 Zanc, Ioan, Iustin Lupu, Verbal si nonverbal în comunicarea umana, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Series Ephemerides, XLII, nr. 1/1997, pp. 89-115, 26 pag. (1997)

*** A fost lansat manualul "Competenta în mass-media", Bucuresti, 10 iun /Rompres/

*** "Competenta în mass media", materie optională pentru clasele de liceu, BUCURESTI, 10 iun (MEDIAFAX)

*** COMPETENŢĂ ÎN MASS-MEDIA, (Radio România Actualităti, Ora: 13:00, 10 iunie 2004)

*** "Competenta în mass-media" va fi predată optional în liceele din tară, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂTI (3 aprilie 2004)

*** Din toamna, liceenii vor învata care este rolul jurnalistului în presa si cum sa se apere de manipularea prin publicitate si mass-media, Radio DeltaRFi, , joi, 10.06.2004, ora 13.00 / vineri, 11.06.2004, ora 7.30 si 9.00

*** Manual de antimanipulare, Elevii învata despre meseria de ziarist, Romania Libera, Vineri 11 Iunie 2004

CAPITOLUL I - INFORMAŢIA

1.2 Ce este informatia?.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............................13

1.3 Opozitii informationale.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......................16

1.4 Cultura informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............................20

CAPITOLUL II - MANIPULAREA INFORMAŢIONALĂ

2.1 Modalitati si tipuri de manipulare.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......28

2.2 Presa, câinele de paza al Puterii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........32

2.3 Presa ideala: fara manipulare.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............40

CAPITOLUL III - UTILIZATORII DE INFORMAŢIE

3.1 Influenta mijloacelor de comunicare în masa.......... ..... ...... .....................47

3.2 Lumea informationala.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................54

3.3 Educatia ulilizatorilor împotriva manipularii.......... ..... ...... .....................57

CAPITOLUL     IV - Studiu de caz MANIPULAREA PRIN TELEVIZIUNE

CONCLUZII.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............77

ANEXE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......................81

BIBLIOGRAFIE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........89

CUPRINS.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...................93





Document Info


Accesari: 37428
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )