Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























REVISTA "PE TOCURI" IN CONTEXTUL REVISTELOR LUNARE

jurnalism




REVISTA "PE TOCURI" IN CONTEXTUL REVISTELOR LUNARE


ELEMENTE DE ISTORIE, SPECIFIC, APARITIE




Pe Tocuri/tocurile inalte este o metafora a universului feminin. Ca femeie, intotdeauna te ve-i simti mult mai increzatoare cu privire la .tocuri inalte, deoarecere ele reprezinta perfect atitudinea de o femeie.Parerea feminitate devine cea mai buna expresie pe tocuri inalte.

COMUNITATEA:

"Pe Tocuri" reprezinta o comunitate a femeilor moderne, independente, a femeilor de cariera, a femeilor dedicate familiei, a femeilor senzationale, dupa propria prezentare a revistei.

Caracteristica bine cunoscuta a sexului slab,este faptul ca ii place sa vorbeasca si sa dea sfaturi.In zilele noastre femeia este educata, prin uramre ea vorbeste pentru ca ea este informata, ea ofera consiliere deoarece ea are toate argumentele.

Un concis social profil o descrie ca un important Stiri broker ,pentru grupul ei de prietene. Este interesata de tot ceea ce este nou si transmite mesajul mai departe.

Dialogul si schimbul de informatii o motiveaza si o pastreaza in a ei miscare.Ea este in cautarea de intuitii si tot odata foarte receptiva si deschisa la alte beneficii de produse ,pe langa pret, adica mici cadouri.





CONVERSATIA:

Prin urmare, Revista cauta sa modeleze conversatia, intr-un mod in care ea este deja inclinata sa adopte.Aduce cititoarelor CONTENT simbolizeaza toate cele bune pentru viata sociala.Revista cuprinde articole despre calatorie si amuzament, arta si cultura. Arata femeii ca este inovatoare, in stare proaspata si atragatoare!



Editorial context


Idei    Inspiratie

Informatie    infotaiment socializa convorbirilor


Cumparaturi    sanatate si fitness 717b17h stil de viata povesti

Agenda    moda personal de dezv filme

Interviu    frmusete dezv personala carti

Expozitii

Evenimente

Concerte


Ca orice alta femeie, ea este intotdeauna la vanatoare de subiecte, cum ar fi: frumusete, alimente sanatoase.Ca orice alta femeie, ea poate fi loiala, daca-i da-i o poveste.

Revista Pe Tocuri atrage femeia prin povestile ei despre alimente sanatoase, frumusete, ingrijire, sanatate, deoarece asta este femeia ca o felina la vanatoare de a afla cat mai multe, pentru a fi cea mai frumoasa si buna in toate.

DECLARATIE DE MISIUNE:

Site-ul aduce cele mai recente informatii, intr-un format foarte dinamic si atractiv.Este in curs de desfasurare o conversatie.

Informeaza si inspira, prin invitarea membrilor comunitatii pentru a intra in conversatie si de a partaja povestile lor , de experienta si de preferinte. Site-ul ofera stiri, articole, galerie foto si o platforma on-line tv.

Revista educa femeia pe cel mai destept mod de a trai o viata frumoasa.

Fie ca e cel mai recent sti lde viata frumusete, tendintele, sau teren de rupere, editorial pe femei/probleme, atat in revista si pe site provoaca femeia de a fi inovatoare, sociala si interesata intr-o viata culturala.

  • Este o combinatie de stil si substanta.
  • Inspira, informeaza, motiveaza si recompenseaza femeile care doresc provocarea de a fi ea insati, sa creasca , si pentru a atinge obiectivele lor personale.
  • Pe tocuri / tocuri inalte este vocea unei prietene care iti place sa o ie-i la cumparaturi, si sa va bucurati de calatorie in timpul liber, in pretioasele momente.
  • Este si de asemenea, cel mai bun ghid al femeii in momente culturale , filme, carti si muzica.



TINTA BIOGRAFIE:

O tinta revelanta alcatuita din femei cuprinse intre 16-40 de ani, cu mediu spre ridicat de educatie si de mediu pentru a mari veniturile, care traiesc in marile orase.

Femeile interesate de cultura, arta, divertisment si stil care duce o viata ocupata si au nevoie de un ghid de timp liber.


PUBLICAREA DE INFORMATII:

EDITURA COMPANIA: My media content

FRECVENTA: Lunar

TIRAJ: 10.000 de copii

PAGINI: 120 pagini, plus acopera

FORMAT: buzunar marime

DISTRIBUTIE: direct de la membrii inregistrati, pe site, prin intermediul serviciului postal.


Dintre atatea simboluri ale feminitatii, l-au ales pe cel mai percutant. Pantofii cu toc. Cu toc cui pentru o lectie de seductie, cu toc jos la o intalnire de afaceri, cu toc conic intr-o escapada cu prietenele. Oricand, dar pe tocuri. Intr-o diversitate fascinanta de forme, marimi si culori. La fel ca si tine.

Iar pentru a te atrage in universul lor pe tocuri, te invita sa-i scrii. Prietenos, sincer si plin de savoare. O pledoarie pentru naturalete, in care sa te regasesti zi de zi, transformata de libertatea pe care ti-o daruieste cuvantul scris.



1.2 INTERVIUL CA FORMA DE CUNOASTERE


In 1990, la putin timp dupa ce au obtinut banii necesari infintarii unui saptamanal de informatii, au organizat un concurs pentru ocuparea posturilor de redactori. Au venit destui candidati cu care au avut o discutie inaintea probelor propriu-zise. Majoritatea , in clipa in care li s-a comunicat ca aveau de facut un interviu pana a doua zi, au intrebat "Cu cine trebuie sa facem interviul?".

In aceasta intrebare se afla cel putin doua lucruri extrem de importante pentru intelegerea corecta a meseriei de jurnalist: un bun reporter nu asteapta sa i se spuna pe cine are de intervevat si, in al doilea rand, un interviu nu este rezultatul unui capriciu redactional, ci rezultanta mai multor conditii, dintre care contexul este imperativ. Cu alte cuvinte, in intrebare se afla cuprinsa confuzia-abundent ilustrata de presa romaneasca-dintre discutie si interviu, pe de o parte si pe alta, dintre interviul de documentare si interviul propriu-zis.



"Este abuziv-scrie un cercetator francez-sa numim interviu niste simple vorbe aruncate intr-o doara, o declaratie facuta undeva in pripa, chiar de o personalitate, sau de o discutie chiar mai amanuntita cu un specialist intr-un domeniu de stricta specialitate.

Primele sunt simple conversatii, apoi avem de-a face cu declaratii si, in fine, cu o intrevedere documentara".

Daca ar fi atat de simplu, roulu reporterului s-ar rezuma la cel de simplu inregistrator, iar intrebarile sale nu si-ar mai avea rostul. In acest sens Ken Metzler da o definitie interviului, a carui ultima parte vorbeste despre rolul decisiv al clupului pe care il formeaza cei doi protagonisti ai dialogului:

"Interviul este o conversatie, de obicei dintre doua persoane , pentru a obtine informatie in beneficiul unei audinete nevazute. Interviul este adesea un schimb (subl.aut.) informational ce paote da nastere unui nivel de intelegere la care,singura, nici una dintre parti nu ar avea acces".

Asadar, putem spune ca interviul este, inainte de toate, o conversatie cu un demers investigativ.

Daca definitia de sus ne scapa de o prima superstitie a jurnalistului debutant, cea a cautarii cu orice pret a unei prezente de autoritate, ea nu e de natura sa ne arate oportunitatea luarii unui interviu sau cea a mediatizarii unui dialog deja inregistrat.

Concluzionand, putem spune ca interviul este un instrument de punere in circulatie a multiplelor si diverselor idei ale personalitatilor politice si publice, detinatoare de informatii. Patrunderea masiva a elementului analitic in continutul interviului si interferenta intre genuri reprezinta o demonstrare a adevarului, ca practica jurnalistica este foarte bogata si necesita o studiere permanenta.

Ziaristul, devine astfel pentru invitatul la dialog un partener interesant, un om curios, dar si cointeresat in elucidarea anumitor chestiuni, in varsarea de lumina asupra unor fenomene politice, sociale, economice si culturale de actualitate.

Interviul n-a fost inventat, James Gordon Bennet a transpus in paginile presei o multilaterala forma a comunicarii interumane, cu amendamentele tehnice corespunzatoare. Interviul nu a aparut ca o generatie spontana.

De la necesitatea de a afla a omului primitiv, la interviurile luate de antici Oracolului din Delphi, la prima prezenta culta a genului in Dialogurile lui Platon, de la invocarea spiritelor menite sa aduca raspunsuri la chinuitoarele intrebari despre viata si moarte ale oamenilor din Evul mijlociu exista o stransa legatura.

Totodata aceata egatura exista si intre intervistele teologice ale umanismului italian, intre Convorbirile economice ale lui Ion Ghica pana la rasunatoarele interviuri de presa ale lui James Gordon Bennet. Remarcabile sunt interviurile lui Ion Valeriu din Viata romaneasca (1926-1939), lui Felix Aderca interviuri publicate in Vremea prin 1937, lui Adrian Paunescu in Sub semnul intrebarii s.a.m.d.

Dintr-un gen in buna masura eclipsat in deceniul de dupa razboi, neglijat si abandonat, in virtutea unei practici de presa cantonate in jurul unicului pilon, articolul, interviul a inceput sa-si reia locul stabil, saptamanal, printre celelalte genuri publicistice, ca in prezent sa atinga adevarate culmi de profesionalitate.

1.3 VALOAREA INTERVIULUI SI CARACTERISTICILE SALE


Un sir de calitati obligatorii pentru operatorul de interviu. In acest sens, Moser spunea ca exactitatea si onestitatea sunt calitati care nu trebuie numai afirmate, ci probate practic, in slujba adevarului

Intrebarea principala a acestui capitol este cand, cum si de ce alegem sa intervievam pe participantii cercetarii noastre. Ca si doctori stim ca intervievarea presupune un set complex de decizii si aptitudini.

Noi studiem contextul, continutul si procesul intervievarii si suntem atenti la caracterul practic al planuirii si organizarii unui studiu de interviu.

Capitolul pune in evidenta problemele speciale din intrevievarea in mod unit, deoarece tinde sa primeasca tot mai putina atentie in cercetarea doctrinara decat intervievarea persoana la persoana.

Vorbim despre modul flexibil si colaborativ al intervievarii unui grup, despre metoda Delphi si despre revocarea procesului interuman ca forme structurate ale intervievarii in mod.

Variantele maniere de a intervieva cuprinde aspecte ale analizei interviului si arata apropierea noastra de analiza interpretativ-observationala, poate da informatii cu privire la analiza contextului, continutului si procesului intervievarii.




Ca si cercetatori in psihoterapie, cautam intelesul unei experiente al unui pacient.

In acel moment cercetatorii vor decide sa puna intrebari oamenilor despre experientele lor si ceea ce au inteles ei din ce s-a petrecut efectiv si relatiile cu alti oameni, si totodata cum s-a schimbat intelesul acelei experiente in timp si in diferite contexte.

In acest fel, se poate ajunge sa aiba acelasi inteles cu interpretarea pacientilor nostrii. De aici prezumtia ca oamenii pot monitoriza propiul lor comportament si sa dea socoteala pentru el..

Similar, noi putem fi interesati in modul cum oamenii isi explica sau justifica propriul comportament, sau ce ideologii pot sa ii influenteze

Harre si Secord spun ca relatarile oamenilor nu trebuiesc acceptate ca atare ci trebuiesc negociate.

Cum perspectiva celui care ia intreviul este diferita de cea a celui care este intervievat, de aici porneste divergenta in care ei formeaza o baza comuna.

Ca si cercetatori in psihoterapie suntem instruiti in metoda interviului ca un mediu care aduna informatii si idei, si ca parte a unei relatii terapeutice.

Transferarea aptitudinilor medicale cercetarii de intervievare este paradoxal simpla si problematica.

Intervievarea este o metoda prin care se formeaza o baza de date si este folosita intelept pentru a obtine parerile oamenilor intr-o serie de contexte, inclusiv in cercetarea psihoterapiei.




De fapt, se poate sugera faptul ca fara cercetare psihoterapeutica, intervievarea poate deveni un mod obisnuit de a culege date si informatii.


Jurnalele de cercetare, supravegherea si consultarea cercetarii, toate pot fi contexte in care sa ne intrebam, ce este luat ca atare in aceasta relatare?.


In ciuda raspandirii ghidurilor de intervievare, este o teorie psihologica cu oglindire directa in practica si in conducerea interviurilor care integreaza experiente interpersonale si intrapersonale ale celui care intervieveaza si ale celui care este intervievat.

Cand decizi sa conduci o cercetare a intervievarii, trebuie sa te gandesti asupra procesului interviului in sine si responsabilitatii asupra participantilor.

Un interviu poate fi descris ca un proces cu mai multe nivele: initiere si pregatire, coordonarea cercetarii, scop, si consecintele interviului atat pentru cel ce intervieveaza cat si pentru cel intervievat

O analiza a situatiei te ajuta sa indentifici aspectele importante ale interviului, si intelesul si efectele lor.





Content firma

Michel Voirol, 1993,Guide de la redaction, CFPJ,Paris.

Ken Metzler, 1986, Newsgathering, Pretince Hall, Englewood Clifs, New Jersey.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Interviu, Interviul.

Madeleine Grawitz, Methodes des sciences sociales, Dalloz, 1972, p.63


John Hohenberg, The Professional life, https://books.google.ro/books?id=MPszaKYERPgC&pg=PA40&lpg=PA40&dq=John+Hohenberg,+The+Professional+life,&source=bl&ots=RZBABlUWfz&sig=Ds-g-s0vW3aDgU_WMjMQZ8AJiS4&hl=ro&ei=6FgQSqz2GZDD_Qba7rmaBA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1

Chilton R. Bush https://ro.wikipedia.org/wiki/Interviu

ibidem

C.A.Moser, Metode de ancheta in investigarea fenomenelor sociale

Wicks,1982 https://facultate.regielive.ro/referate/psihologie/metodologia_interviului-85010.html





Document Info


Accesari: 2211
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )