Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























SPECIFICUL JURNALISMULUI SPORTIV IN TELEVIZIUNE

jurnalism




SPECIFICUL JURNALISMULUI SPORTIV ĪN TELEVIZIUNE


2.1 Elemente de stil si limbaj ale jurnalismului sportiv īn Televiziune




Jurnalistii din presa scrisa se folosesc īn munca lor numai de cuvinte. Uneori ele sīnt īnsotite de fotografii, desene sau alte imagini, īnsa limbajul presei scrise ramīne cuvīntul scris. Jurnalistii din presa scrisa pot folosi cuvinte īi mai multe moduri - pentru a scrie articole, rezumate ale principalelor stiri sapouri sau titluri -, dar, īn esenta, cuvintele sīnt singurele instrumente care le au la dispozitie.[1]

Acest lucru nu este valabil si pentru jurnalistii din televiziune. Cuvintele sīnt importante, dar, īn functie de locul unde lucreaza - fie ca ies īn cadrul unui post de televiziune, de radio sau pe internet -, ei dispun si alte instrumente care se alatura cuvintelor pentru a forma limbaje unic bogate si complexe. Canalele profesioniste de radio si televiziune exploateaza la maximum aceasta diversitate a limbajului. Televiziunea este un mediu condus de imagini - iar un sport profesional, care pentru a exista depinde de spectatorii sai, este perfect adaptat pentru televi­ziune. Imaginile īn miscare transmit actiunea asa cum se realizeaza ea, dar furnizeaza si elementul-cheie īn reportajul de televiziune. Calitatea imaginilor de care dispune un jurnalist de televiziune va determina, de regula, si impor­tanta cu care va fi tratat reportajul sau daca el va mai fi folosit sau nu. īn ceea ce priveste sportul, imaginile dramatice folosite īn vederea ilustrarii unui reportaj nu constituie decīt rareori o problema. Totusi, imaginile constituie doar unul dintre elementele limbajului de televiziune.

Televiziunea foloseste multe din elementele jurnalismului radio: zgomotul     de fond (cunoscut īn televiziune ca NATSOF - natural sound onfilm, zgomot natural pe film), vocea unui jurnalist pe formatul unor imagini, fragmente de interviu, fragmente de comentariu, voxpop-mi si muzica. īnsa limbajul televi­ziunii este mai variat si mai complex decīt cel al radioului. Pe līnga imaginile īn miscare, televiziunea poate folosi si fotografii, materiale de arhiva, titluri si sigle care sa faciliteze relatarea subiectelor; deoarece antreneaza doua dintre simturile noastre - vazul si auzul -     poate transmite informatia prin cele douij simturi īn acelasi timp. Secretul unui jurnalism profesionist de televiziune consta īn a folosi īmpreuna si īn acord perfect imaginile, cuvintele, sunetele si, uneori, muzica, pentru a comprima cīt mai multe informatii īn fiecare moment de emisie.[2]

n timp ce jurnalistul ne spune un lucru pe voiceover (v/o), putem vedea|actiunea sau putem aduna informatii suplimentare din titluri sau sigle. Aceste elemente suplimentare pot fi folosite de catre jurnalisti pentru a oferi informatii care altfel ar trebui incluse īn voiceover. Un scenariu bun de televiziune foloseste nu doar cuvinte, ci si imagini si alte elemente la unison, asa cum vedem mai jos.

Companiile de televiziune acopera evenimentele sportive īn moduri diferite, īn functie de dimensiunea lor si de caracteristicile locale. Sportul constituie o parte integranta a celor mai multe buletine de stiri de televiziune, numeroase canale angajīnd reporteri specialisti pentru prezentarea stirilor sportive. Uneori, acestia fac parte dintr-un departament sportiv mai mare, care realizeaza atīt programe de stiri, cīt si transmisiuni din exterior (TE).

Cu toate acestea, īn special īn domeniul televiziunii, multe companii apeleaza la companii independente de productie pentru a realiza materiale de stiri si a face transmisiuni din exterior. Datorita echipamentului specializat si cunostintelor tehnice implicate, adesea este mult mai rentabil sa se achizitioneze astfel de productii gata realizate decīt sa existe companii specializate īn sport. Din acelasi motiv, cele mai multe canale de televiziune apeleaza la serviciile unor comentatori si experti analisti independenti.

Marele avantaj al radioului si televiziunii (īn special al televiziunii), comparativ cu presa scrisa, este acela ca pot transmite evenimentele īn direct. Pot acoperi un eveniment live ori īl pot transmite ulterior, integral sau ca selectii. Dar accesul lor la evenimente depinde īn mod normal de cumpararea drepturilor de difuzare (de obicei, de la consiliul de conducere sau, uneori, de la cluburi individuale sau promotori).

Drepturi

Drepturile pentru un eveniment sportiv sīnt vīndute, īn mod obisnuit, institutie care ofera mai mult, desi poate fi preferata o organizatie de radio sa televiziune cu o audienta mai buna sau cu un standard mai ridicat de acoperir īn mod obisnuit, evenimentele individuale sīnt incluse īntr-un package mare, care acorda aceleiasi institutii de radio sau televiziune acces la toate meciurile dintr-o anumita liga sau cupa ori la toate seriile - de exemplu, toate cursele de pe o anumita pista. Īn mod normal, drepturile sīnt vīndute pe multi ani, fapt care este si īn avantajul financiar al institutiilor media, aceste permitīndu-si sa investeasca īntr-o infrastructura costisitoare, necesara pent acoperirea evenimentelor transmise īn direct.

Reprezentantii organizatiilor sau cluburilor sportive īsi pot mari venitur prin vīnzarea drepturilor de difuzare īn mai multe tari (desi imaginile vor īn mod normal, asigurate de o singura institutie de televiziune), prin vīnzarea drepturilor secundare de a difuza cadre selectiv, imagini dintr-un singur me ori prin vīnzarea drepturilor de difuzare la radio.

Transmisiunile n direct

Avīnd īn vedere ca institutiile de radio si televiziune platesc foarte mult pentru drepturile de difuzare, acestea īncearca sa profite la maximum de transmiterea evenimentelor sportive. Evenimentele īn direct (cunoscute si ca transmisiuni din exterior) sīnt acum transmise ca parti dintr-un package, īntre introducere si comentariile ulterioare. Pentru a personaliza programele si a le face mai incitante, institutiile televiziune cheltuiesc, īn general, foarte multi bani pe generice sau secvente de īnceput, difuzate īnainte ca prezentatorul sa faca introdu­cerea programului. De obicei, īnainte de eveniment au loc discutii cu experti invitati īn studio (actuali si fosti jucatori sau antrenori) ori sīnt difuzate materiale montate despre jucatorii sau echipele implicate. Evenimentul īn sine poate fi urmat de interviuri luate dupa meci, de o analiza facuta de experti sau de selectii din alte meciuri din aceeasi competitie. Transmisiunea se termina, de obicei, cu o secventa formata din principalele incidente, difuzata pe un fond muzical. Din nou, prioritar este sa existe varietate, pentru a mentine viu interesul audientei.

Acoperirea unor evenimente īn televiziune urmeaza un model similar cu cel din presa scrisa - articole premergatoare evenimentului, acoperirea evenimentului, comentarii - dar condensat īntr-un interval de timp mult mai mic, inclus, de regula, īntr-un singur program.

O transmisiune din exterior a unui eveniment sportiv presupune o logistica mai complexa, o planificare atenta, mobilizarea unui echipament costisitor si contributia unor profesionisti din diverse domenii. Din acest motiv, de asemenea transmisiuni se ocupa, de multe ori, companii specializate, contractate de institutiile media care detin principalele drepturi de difuzare. Avīnd īn vedere ca sportul televizat reprezinta acum o industrie globala, compania ce acopera evenimentul poate furniza imagini si altor institutii, care vor face propriile comentarii si analize.

Transmisiunile din exterior

Transmisiunile radio din exterior sīnt relativ simple, implicīnd, de regula, un arnalist īnsotit, poate, de un redactor - pentru sintetizarea informatiilor - si de i tehnician, care foloseste o linie de legatura permanenta cu studioul. Pe de alta parte, o transmisiune din exterior la televiziune implica o logistica si o tehnica mai complexe. Cele mai mari evenimente sportive, cum ar fi Jocurile Olimpice, pot necesita foarte multe camere si jurnalisti care sa lucreze īn diverse locatii, timp de mai multe saptamīni. Dar chiar si un singur eveniment transmis din exterior implica o echipa numeroasa si un echipament foarte sofisticat.

Realizarea unei transmisiuni din exterior depinde de natura sportului ilustrat, īnsa abordarea este, īn general, asemanatoare. Iata cum trebuie "acoperit un meci de fotbal transmis īn direct.

Camere

Acoperirea principala va fi asigurata de doua camere fixe, plasate pe o schela de televiziune, care, de obicei, este suspendata de acoperisul tribunei princi­pale a stadionului, la acelasi nivel cu linia de la jumatatea terenului. O camera asigura cadre largi cu spatiul de joc, iar cealalta asigura cadre strīnse.

Exista si alte camere pe lateral, pentru prim-planuri cu jucatorii, antrenorii sau rezervele si cu suporterii. Aceste cadre sīnt folosite pentru a arata bucuria i dupa un gol, pentru a vedea cum sīnt tratati jucatorii accidentati sau cum reactioneaza suporterii si antrenorii la principalele incidente. Cel putin o camera va fi purtata chiar de un cameraman - steadicam. Camera este atasata de operator printr-un dispozitiv special care īi permite sa se deplaseze pej marginea terenului, pentru a surprinde mai bine un incident.

Exista camere si īn spatele fiecarei porti si usor īn lateral, pentru al īnregistra golurile si incidentele din spatiul portii si pentru a furniza reluarij din alte unghiuri decīt cele filmate de camerele de pe schela. De asemenea, pot fi camere la jumatatea distantei dintre poarta si linia de la mijloci terenului, īn special pentru a acoperi semnalarile de ofsaid. Poate fi o camer si pe macara sau chiar atasata de un balon suspendat deasupra stadionului, pentru a furniza cadre de sus.

Toate camerele sīnt situate pe aceeasi parte a terenului, pentru a evit confuzia telespectatorilor cu privire la directia de joc a echipelor. Operator respecta instructiunile unui regizor. Ei pot sa auda, de asemenea, comentariu meciului Comentatori si analisti

Comentatorii privesc, de regula, dintr-un unghi foarte bun, situat la mijlocul terenului. Sīnt si ei īn legatura cu regizorul. Prezentatorul si analistii ce asigura comentariile īnainte si dupa meci vor sta, de obicei, īntr-o cabina separata sau īn studio.

Regizori si tehnicieni

Imaginile sīnt controlate dintr-un car aflat, de obicei, īn afara stadionului, īnauntrul acestuia se gasesc monitoare de televiziune, pe care pot fi vazute imaginile filmate de fiecare camera īn parte. Regizorul selecteaza imaginea care trebuie difuzata īntr-un anumit moment si le cere operatorilor sa ia anumite cadre. Acoperirea evenimentelor sportive consta, īn general, dintr-o combinatie de cadre largi, medii si strīnse, alternate rapid. Regizorul trebuie sa se asigure ca trecerile de la un cadru la altul se fac usor si nu deranjeaza ochiul, iar momentele-cheie sīnt filmate din mai multe unghiuri.

Toate imaginile sīnt īnregistrate de o serie de masini controlate de un tehnician, care trebuie sa asigure pe loc reluari atunci cīnd regizorul le cere. Echipa include si un inginer de sunet, plus alti tehnicieni.

Evenimentele filmate pentru a fi difuzate selectiv sīnt, īn mod normal, īnregistrate de un singur operator, care filmeaza de pe o schela fixata deasupra arenei, avīnd astfel o buna perspectiva asupra actiunii. Operatorul trece de la cadre largi la cadre medii si la prim-planuri, īn functie de ceea ce se petrece pe teren.

Deoarece secventele pentru difuzare selectiva trebuie montate

rapid, este important ca operatorul sa tina o evidenta corecta a momentelor-cheie. Casetele de televiziune au time-code (timpi) īn ore, minute si secunde, iar decupajul indica la ce momente se afla golurile, ratarile, accidentarile, prim-planurile interesante si cadrele de insert, cum ar fi reactia multimii. Acest decupaj le permite editorilor care trebuie sa reduca, de exemplu, un meci de 90 de minute la un montaj de doua minute sa gaseasca rapid īn casetele neprelucrate (materialul needitat) secventele de care au nevoie





Abilitatile pe care telespectatorii si ascultatorii le observa cel mai mult īn timpul transmisiunilor sīnt cele ale jurnalistilor, comentatorilor si redactorilor care descriu si explica actiunea. Acestia au nevoie de aceleasi cunostinte sportive ca si colegii lor din presa scrisa, dar abilitatile si maniera de lucru sīnt, deseori, diferite.

Cei mai multi jurnalisti din presa scrisa acopera un eveniment sportiv singuri, īn timp ce jurnalistii de radio si televiziune lucreaza īntotdeauna īn echipa. Aceasta poate include si comentatori, redactori, precum si un regizor si tehnicieni. Pentru evenimentele desfasurate pe un interval mare de timp, cum ar fi meciurile de crichet sau tenis, acestia pot lucra īn schimburi de aproximativ o ora, participīnd la comentarii alaturi de altii. Este extrem de important sa existe o buna relatie īntre toti membrii echipei.

Desi meseriile celor care fac transmisiuni sportive sīnt privite ca fiind ceva fascinant, munca lor poate sa implice deplasarea pe distante mari, program de lucru prelungit, sosirea la un eveniment cu mult īnainte si plecarea cu mult mai tīrziu. Iar cine īsi face bine meseria acorda cīteva ore si pregatirii.

Pregatirea

Cei care acopera transmisiunile evenimentelor sportive trebuie sa cunoasca toate informatiile necesare īn amanunt - de preferat sa le stie pe de rost. Comentariul īn direct necesita reactii imediate si, de multe ori, nu mai este timp pentru a consulta notitele.

Este foarte important ca persoanele care comenteaza sa-i recunoasca pe jucatorii si pe concurentii ce iau parte la eveniment. Multi poarta acum numele si numarul pe tricou, dar, desigur, nu poti mereu sa le citesti īn toiul actiunii. Īn cazul anumitor sporturi, numele si numarul nu apar pe tricou, astfel īncīt comentatorii trebuie sa poata identifica oamenii dupa figura. Daca intra jucatori necunoscuti, comentatorii studiaza īnainte de eveniment imagini filmate sau fotografii cu echipa, dar chiar si fetele pot fi cu greu deosebite din celalalt capat al terenului de joc. Multi comentatori īncearca sa gaseasca detalii prin care sa-i identifice imediat pe jucatori - un jucator are ghete albe. altul are tricoul iesit din sort, unul este gras, altul chel, īnalt sau slab.

Identificarea oamenilor este una dintre cerintele de baza, dar un comentariu implica mult mai mult. Daca un jucator face un lucru ce merita luat īn considerare, e nevoie sa se vorbeasca mai mult despre el, astfel īncīt sīnt necesare informatii generale despre fiecare membru al echipei. Cei mai multi comentatori īsi scriu notite despre fiecare jucator sau concurent, cuprinzīnd detalii despre cīte goluri a īnscris, cīte aparitii nationale sau internationale a avut, cīte cartonase galbene ori rosii a primit, la ce echipe a mai jucat etc.

Comentatorii trebuie sa aiba informatiile necesare pentru a plasa eveni­mentul īn context. Trebuie sa stie cīt de mult conteaza rezultatul pentru fiecare echipa, rezultatele altor meciuri dintre acestea, urmarile victoriei sau īnfrīngerii, consecintele acestora asupra antrenorilor si managerilor.

Echipele de comentatori sīnt formate, īn principiu, din jurnalisti profesionist foarte buni vorbitori, si fosti jucatori sau antrenori, alesi pentru cunoastere profunda a tacticilor si regulilor de joc. Jurnalistii trebuie si ei sa cunoasca comentatorii profesionisti, sa-i analizezi si sa īncerci sa-i copiezi pe cei mai buni. īn timp, īti poti dezvolta propriul stil, dupa ce īnveti de la cei mai buni.

Riscurile unei transmisiuni n direct

Acoperirea īn direct a evenimentelor sportive impune responsabilitati speciale din partea celor implicati. Jurnalistii de presa scrisa, chiar si atunci cīnd au un termen-limita foarte strict, au timp sa se gīndeasca la ceea ce urmeaza sa scrie; īn schimb, comentatorii de radio si televiziune pot avea la dispozitie doar o fractiune de secunda. īn timpul unor evenimente sportive pot aparea multe momente polemice sau dificile, pe terenul de joc sau īn afara acestuia: īncaierari īn tribune, scandari rasiste, raniri grave ale concurentilor sau, īn cazuri extreme, chiar si dezastre precum cele de pe stadionul Hillsborough din Sheffield, unde aproape o suta de spectatori au murit, ori incendiul fatal de pe terenul de fotbal din Bradford City. Jurnalistii care transmit live trebuie sa tina cont de faptul ca prietenii si rudele celor implicati pot privi sau asculta meciul.

Interviuri de dupa meci

Avīnd īn vedere ca interviurile de dupa eveniment trebuie sa se īncadreze īntr-un interval scurt de timp, este de preferat ca acestea sa fie pregatite īnainte, iar intervievatii sa stie exact ce vor fi īntrebati. Cele mai multe stadioane mari au o camera speciala pentru interviurile de dupa meci sau anumite facilitati pentru organizarea de interviuri īn tunelul ce duce de la vestiare la arena ori pe marginea terenului.

Unii jurnalisti prefera sa faca interviuri si cu antrenori sau concurenti ce nu sīnt implicati direct īn actiune īn timpul evenimentului. Astfel de interviuri ajuta la umplerea pauzelor de joc sau la explicarea momentelor-cheie, cum ar fi accidentarile grave ale concurentilor, schimbarile de tactica sau īnlocuirile. Aceste interviuri sīnt luate, de obicei, īn timpul pauzelor survenite, de exemplu, īn urma unei accidentari, a unor schimburi de final la tenis sau badminton, a prabusirii unei porti la crichet sau īn timp ce jucatorii se īndreapta spre urmatoarea gaura la golf. Este esential ca potentialii intervievati sa stie de interviu si sa accepte sa-1 dea dinainte - si, īn plus, sa stie ca interviurile trebuie sa fie scurte.


2.2 Genurile utilizate īn jurnalismul sportiv de televiziune


stirile sportive

Timpul dedicat difuzarii unor stiri sportive la televiziune variaza de la fragmente scurte īn buletinele generale de stiri sau īn programele de stiri la canale specializate pe stiri sportive, care acopera evenimentele īn permanenta.

Desi drepturile de transmitere a principalelor evenimente sportive sīnt vīndute astazi canalelor individuale de radio si televiziune, acest lucru nu īmpiedica alte canale sa transmita stiri legate de subiectul respectiv īnainte sau dupa desfasurarea evenimentului. Cluburile si organizatiile sportive abia asteapta sa-si intensifice campaniile publicitare care preceda evenimentul, pentru ca publicul sa fie interesat de evenimentele lor si sa umple stadioanele. Īn mod similar, posturile de radio si televiziune care detin drepturile de difuzare vor avea o audienta mai mare daca transmit evenimentul īnaintea posturilor concurente. La conferintele de presa si la interviurile dinaintea evenimentelor cu jucatorii si antrenorii pot participa asadar reprezentanti ai tuturor posturilor de televiziune, desi unele dintre ele ar putea decide sa nu faci| publicitate unor subiecte acoperite de posturile concurente.

Dupa eveniment, acordurile mutuale de acces la stiri permit adesea canalelor de televiziune care nu detin drepturi de difuzare sa prezinte secvente īn cadrul buletinelor de stiri.

Īn ultimii ani, aspectul paginilor Web a avut o influenta deosebita asupr modului īn care sīnt prezentate stirile sportive de catre televiziune, īn special cazul canalelor speciale de stiri sportive si al programelor ce prezinta rezultatei diferitelor competitii sportive. Cu toate ca televiziunea nu a renuntat prezentatorii īn direct pentru a introduce reportaje si pachete de stiri, aparitia lor pe ecran este acum completata de text, īn stilul paginilor Web, telespectatorul este bombardat cu informatii īn permanenta schimbare īn partile laterale si jos ale ecranului, schimbare determinata de cererea tot mai mare de statistic sportive si de scoruri exacte si actualizate imediat.

Structura reportajului

n timp ce majoritatea reportajelor din presa scrisa urmeaza o structura clasica, formatul unui reportaj la televiziune va varia īn functie de importanta reportajului, de timpul alocat producerii sale si de elementele pe care jurnalistul le are la dispozitie.

Reportajele din televiziune se grupeaza īn patru categorii:

stirea de ultima ora

Cel mai simplu material de televiziune este stirea de ultima ora. Prezentatorul buletinului, care este tot timpul īn fata telespectatorilor, citeste stirile de pe un prompter. stirile de ultima ora sīnt scrise pentru a transmite rapid reportajele īn premiera sau atunci cīnd un anumit reportaj nu dispune de imagini.

Exemplu

Prezentatorul buletinului: Potrivit unei stiri de ultima ora, fostul fotbalist de la Leeds United si Wales, John Charles, a murit la v rsta de 72 de ani. Charles a marcat 42 de goluri ntr-un singur sezon pentru Leeds, stabilind astfel un record al clubului care nu a fost egalat nici p na astazi. Mai t rziu a fost transferat la clubul italian Juventus contra unei sume record.[4]

Voiceover

Daca exista imagini filmate special pentru un anumit reportaj sau daca ele au fost luate din arhiva, acestea vor ilustra stirea prezentata de crainic. Acest mod de a transmite stirile poarta numele de voiceover. Prezentatorul ramīne īn cadru cīnd introduce subiectul. Imaginile sīnt apoi inserate pe vocea prezen­tatorului, īn timp ce acesta continua sa citeasca. Imaginile disponibile vor dicta modul īn care este scrisa stirea.

Exemplu

Introducere: Fostul fotbalist de la Leeds United si Wales, John Charles, a murit la v rsta de 72 de ani.

V/o (Vocea prezentatorului de stiri peste imagini)



Astfel de goluri i-au adus lui Charles reputatia unuia dintre cei mai mari fotbalisti ai tuturor timpurilor. El a marcat 42 de goluri ntr-un singur sezon pentru Leeds, iar mai t rziu a fost transferat la clubul italian Juventus contra unei sume record.[5]

Upsound

Daca exista unul sau mai multe interviuri, pot fi difuzate fragmente din acestea la finalul unui voiceover, transformīndu-1 īntr-un upsound. Ceea ce spun intervievatii va influenta modul īn care este scrisa stirea.

Exemplu

Prezentatorul buletinului: Lumea fotbalului i-a adus omagiu lui John Charles, I fostul fotbalist de la Leeds United si Wales, care a murit la v rsta de 72 de ani.


naintasul de centru care a marcat 42 de goluri ntr-un sezon pentru Leeds s-a mbolnavit n timpul unei vizite n Italia si a suferit o interventie chirurgicala la picior, din cauza unui cheag de s nge. A fost transportat napoi n Anglia ntr-uni avion particular apartin nd fostei sale echipe, Juventus, dar a murit n aceast j dimineata ntr-un spital din Wakefield. n cariera sa, jucatorul nu a fost niciodat avertizat sau dat afara si a fost cunoscut ca Bl ndul Urias

Fragment de interviu (Managerul clubului Wales, Mark Hughes)

M-a impresionat dintotdeauna umilinta de care dadea dovada de fiecare dat c nd l nt lneam - si totusi a fost cel mai bun jucator care a mbracat tricc galez. l vom regreta."[6]

Package

O stire importanta sau complexa va fi de regula prezentata ca package. Ace lucru presupune ca reporterul sa īnregistreze pe caseta mai multe elemente, ca includ de obicei voiceover si fragmente de interviu. Packages pot include si top-uri, un stand-up al reporterului, material de arhiva, imagini statice, NATS( si muzica. Prezentatorul buletinului citeste un text pentru a introduce materia video īnregistrat īn prealabil, care a fost realizat de catre un alt jurnalist. Fiecare element dureaza putin - de obicei maximum 20 de secunde - pentru a mentine atentia telespectatorului.

Package-ul de televiziune se foloseste cel mai mult de resursele limbajului mediului īnconjurator. Remarcati faptul ca introducerea este aproape identica cu cea din ziar. Pronuntarea numelui reporterului accentueaza faptul ca acesta se afla alaturi de echipa, ceea ce confera mai multa autoritate stirii.

Muzica dansului calypso localizeaza actiunea si confera unitate īntregului package, īn timp ce scenariul este conceput īn functie de imaginile folosite de reporter. īncepīnd cu imagini alb-negru de la ultima victorie a Angliei, sugereaza ca este vorba de o alta epoca, iar vocea comentatorului (care degraba completeaza decīt descrie direct imaginile) subliniaza acest lucru.

Trecerea de la amintirea unui om ce a ajuns pe Luna la un cadru cu Luna realizeaza o legatura lina cu prezentul, iar largirea cadrului pe plaja este maniera simpla de a localiza actiunea īn Caraibe. Cadrele cu copiii jucīnd crichet acolo subliniaza diferentele dintre cele doua culturi si sugereaza ca asa au īnceput si jucatorii echipei West Indian.

Reportajul se termina multumitor si simetric, cu cadrul unui jucator englez de crichet īn clipa īn care īl īnvinge pe unul de la West Indian, dar cu o tenta amuzanta. Cadrele cu plaja ne readuc si ele la īnceputul package-ulni, īn care s-au folosit multe elemente din limbajul de televiziune, pentru a reda mai multe informatii īntr-un interval scurt de timp.

Atīt radioul, cīt si televiziunea mai dispun si de alte optiuni ce ajuta la īmbunatatirea ilustrarii subiectelor sportive si la o mai mare varietate. Packages sīnt folosite deseori ca baza pentru o discutie de studio, cu invitati care comenteaza subiectul īn cauza.

Packages pot avea un impact mai mare daca reporterul relateaza īn direct sau ca si cum s-ar afla la fata locului. Plasarea unui reporter īn afara unui stadion creeaza impresia ca acesta poate comenta evenimentul chiar īn momentul desfasurarii lui. Atunci cīnd reporterii īsi introduc si īsi īncheie subiectele j astfel, packages se mai numesc si doughnuts ("gogosi"), deoarece umplu golul din mijloc.

Tipuri de stiri


Radio

TV    1

stirea pe scurt - citita de prezentatorul de stiri

stirea de ultima ora

Voicepiece (depesa) - citita de prezentatorul de stiri

Voiceover

stirea pe scurt sau voicepiece cu fragmente

Upsound

Package - mixaj de reportaje si fragmente

Package

Invitati īn studio/intervievati - adesea, dupa package


In direct/ca si cum ar fi īn direct


Interventie (asemenea unui intro din presa scrisa)



Introducere    j

Daca un subiect este abia la īnceput si nici un package nu e disponibi acelasi efect poate fi obtinut prin realizarea unui interviu īn duplex sau prii trimiterea reporterului la fata locului, īn vederea realizarii unui interviu ii direct cu un expert care sa poata comenta subiectul.

Daca nu se pot transmite imagini live de la fata locului, acelasi efect poan fi obtinut prin īnregistrarea unui fragment ca si cum ar fi īn direct si trimitere acestuia īnapoi la studio. Aceste fragmente sīnt cunoscute sub denumirea as-lives ("ca si cum ar fi īn direct").

Cum se realizeaza un scenariu

Īn transmisiunile de televiziune nu este de ajuns ca scenariile sa fie la obiect, informative si antrenante, desi aceste lucruri sīnt importante. Scenariile trebuie redactate īntr-un mod care sa le faca usor de citit, adica frazele sa fie scurte, simple, fara multe propozitii secundare.

Emisiunile de televiziune sīnt ca un spectacol, iar modul īn care un jurnalist citeste un scenariu īn emisie influenteaza perceptia auditoriului cu privire la subiect. Scenariile trebuie citite cu siguranta si autoritate (ocazional, si cu putin farmec sau solemnitate). Acest lucru este mai usor de realizat daca cititi un text redactat de dumneavoastra, deoarece puteti scrie asa cum consi­derati ca va este mai usor sa cititi. Cei mai multi dintre jurnalisti considera unele cuvinte sau expresii greu de pronuntat. Este o idee buna sa cititi fiecare propozitie cu voce tare dupa ce ati scris-o, pentru a fi siguri ca nu veti avea probleme de pronuntie. Cititi īntregul scenariu cu voce tare dupa ce īl terminati, īnainte de a īncepe sa-1 īnregistrati. Faceti modificarile necesare, pentru a va fi mai usor sa-1 cititi - adica reformulati o propozitie sau īnlocuiti un cuvīnt. si īntotdeauna repetati-va textul īnainte de a īnregistra sau a citi īn direct.

Scenariile trebuie citite īntr-o maniera care sa le accentueze semnificatia pentru ascultator. Aceasta īnseamna ca trebuie sa reliefati cele mai importante cuvinte. Īncercati sa evitati monotonia, altfel veti pierde atentia ascultatorului. De multe ori este o idee buna sa puneti accentul pe primul cuvīnt, deoarece astfel veti atrage atentia ascultatorului.Nu ezitati sa schimbati un scenariu scris de altcineva (cu conditia sa nu īi j modificati sensul), daca va vine greu sa-1 cititi, pentru ca nu exista doi oameni care sa aiba acelasi stil de a citi. Prezentatorii de stiri parcurg īntotdeauna tot buletinul īnainte de a intra īn emisie si modifica toate cuvintele sau frazele care ī se potrivescCum se face o relatare video

Jurnalistii de televiziune fac uneori atīt relatari video, cīt si īnregistrari audio pentru packages. Daca realizati o interventie video, īncercati sa o faceti cīt mai interesanta. Imaginea unui reporter mergīnd printr-un anumit loc, santurile de pe traseul unei curse pe motociclete, de exemplu, sau printre greutati si biciclete īntr-o sala de gimnastica - este mult mai interesanta si mai plina de informatii decīt imaginea unui jurnalist care ramīne nemiscat īn acelasi loc. Schimbarea de cadru introduce mult mai mult privitorul īn atmosfera. si mai eficient este sa explicati īn fata camerei despre ce vorbiti: rostiti o parte a relatarii īn timp ce schiati pe o portiune a pīrtiei de slalom orij de la bordul unui monoport de Formula 1 sau al unei masini de raliu.

Interviurile de televiziune

Interviul reprezinta un ingredient important pentru aproape orice forma de jurnalism sportiv de televiziune. Este un element vital pentru upsounc sipackages si īn acoperirea īn direct sau īnregistrata a evenimentelor sportive. Multe dintre regulile pentru interviurile din presa scrisa aplica īn egala masura si īn cazul interviurilor de radio si televiziune. Totusi^ este destul de usor pentru un jurnalist de presa scrisa sa selecteze fraze īntīmplare sau chiar expresii din cel mai anost interviu si sa obtina un produ interesant. Pentru ca un interviu de radio sau televiziune sa fie eficient, esti important, pe de o parte, ca intervievatul sa vorbeasca si sa para interesai. De asemenea, este important ca intervievatorul sa obtina un interviu captivar mai ales daca e īn direct si nu poate fi montat. Este mai usor de convins anumite personalitati sportive sa ofere interviuri īn exclusivitate pentru radio sau televiziune decīt pentru presa scrisa. Acestia stiu ca nimic din ceea ce spun nu poate fi denaturat (desi poate fi folosit selectiv). Aparitia la     televiziune mīngīie orgoliul multor oameni, iar cei care au fost implicati īn sportul de performanta sīnt obisnuiti cu audiovizualul, fiind putin probabil sa devina agitati din cauza microfoanelor sau a camerelor de luat vederi.

īn plus, trebuie avute īn vedere si alte cerinte impuse de audiovizual. Deseori, trebuie sa convingeti persoanele intervievate sa vina īntr-un studio sau sa mearga īntr-o anumita locatie care sa asigure un cadru potrivit pentru interviu, īn astfel de situatii, jurnalistii trebuie sa fie mereu pregatiti sa asigure transportul sau decontarea acestuia, daca este necesar, si sa aiba grija sa nu iroseasca timpul interlocutorilor, facīndu-i sa astepte.

Tehnica interviului

Alegerea locatiei pentru un interviu este primul lucru ce trebuie avut īn vedere. Un cadru potrivit (sau un zgomot de fond adecvat) ajuta la crearea atmosferei. La televizor, daca faci un interviu cu un antrenor de hochei pe gheata sau cu un canotor īn fata ambarcatiunii, obtii acelasi efect. Īn mod similar, felul īn care este īmbracat intervievatul - cu un trening sau un tricou - ajuta la stabilirea contextului adecvat.

Importanta tot mai mare a sponsorilor īn sport face ca unii intervievati sa insiste ca interviurile sa se realizeze īn fata panourilor cu numele sau siglele sponsorilor. Multe institutii de radio si televiziune accepta acum acest fapt ca fiind inevitabil, dar pot intra īn conflict cu unele prevederi ale organizatiilor |ce reglementeaza activitatea acestor institutii. Puteti fi nevoit sa-i cereti unui intervievat sa-si scoata o sapca sau un alt obiect de vestimentatie pe care apare la urnele unui brand, sau unui operator sa fixeze cadrul īn asa fel īncīt sa nu |apara numele firmei.

Oricīt de experimentati ar fi cei pe care īi intervievezi (multi manageri si antrenori fac zeci de interviuri de radio si televiziune pe saptamīna), important este sa-i faceti sa se simta īn largul lor īnainte de a īncepe interviul. O gluma īnainte de a īncepe filmarea va sparge gheata, īl va relaxa pe intervievat si va crea o relatie mai placuta. Acest lucru este extrem de important pentru a scoate la iveala personalitatea intervievatului.

Interviurile de televiziune pot implica mai multe persoane (un jurnalist, un operator, un sunetist si, uneori, un regizor sau un producator). Acest lucru poate sa-i faci pe unii intervievati mai agitati, desi acum aceasta problema devine ma neīnsemnata. Echipele de televiziune s-au redus ca marime īn ultimii ani. Acum se obisnuieste sa fie doar un reporter cu un operator, iar unele compar de televiziune au īnceput sa reduca echipa la un singur om - videojurnalist i VJ. Daca un intervievat este intimidat de marimea unei echipe, numa membrilor poate fi redus, lasīndu-1 pe jurnalist sa tina microfonul.

O alta metoda de a-i relaxa pe intervievatii la televiziune este sa īncerca sa-i faceti sa ignore camera. īn nici un caz intervievatii nu trebuie sa priveas fix īn camera. īn schimb, trebuie sa se uite usor īn afara camerei, la inte vievator. Acest lucru da privitorilor impresia ca trag cu urechea la o conversatie Cel mai usor mod de a obtine aceasta senzatie este sa-i spuneti intervievatului; "Ignorati camera si vorbiti doar cu mine".

Cele mai multe interviuri de radio si televiziune sīnt preīnregistrate, iar cele mai multe cazuri jurnalistii vor fi interesati doar de un scurt fragment, care-1 vor folosi ca parte a urnii package. īn astfel de cazuri, este important i obtineti cea mai potrivita exprimare, īntr-un mod viu si concis.

Intervievatorul trebuie sa asculte cu atentie modul īn care sīnt formul raspunsurile. Daca nu sīnt destul de interesante, contin prea multe ezitari limbajul folosit este mult prea complex, intervievatorul trebuie sa gaseascij alta modalitate de a mai adresa o data īntrebarea, atunci cīnd intervievatul] mai relaxat. Astfel, puteti obtine o versiune mai buna a raspunsului. īn ultii instanta, daca persoana a vorbit despre doua lucruri cu legatura īntre ele I doua raspunsuri diferite, pe care le puteti edita cu greu, rugati-o sa rep raspunsurile īntr-o singura propozitie. Intervievatorii trebuie sa se ferea īnsa sa influenteze raspunsurile.

Unii oameni pot fi foarte volubili si chiar greu de oprit atunci cīnd ca nu este pornita, pentru ca dupa īnceperea interviului sa dea raspunsuri sci monosilabice sau dintr-o singura propozitie. Este util uneori sa le spu oamenilor īnainte ce intentionati sa-i īntrebati si sa le explicati scopul intervii

Bineīnteles, trebuie īntotdeauna sa procedati astfel, daca ei va solicita acest lucru. Interviurile nu au scopul de a-i lua pe oameni prin surprindere, ci de a-i ajuta sa-si exprime clar punctul de vedere. Totusi, rareori merita sa repetati un interviu de radio si televiziune sau sa petreceti mult timp discutīnd fara formalitati despre subiectul īn cauza īnainte de a īncepe. Intervievatii pot avea impresia ca au raspuns deja la īntrebari, astfel ca rareori sīnt la fel de deschisi īn interviul propriu-zis.

īncercati īntotdeauna sa formulati īntrebari deschise, la care nu se poate raspunde prin "da" sau "nu". Evitati sa anticipati īn īntrebare posibilul punct de vedere al intervievatului (Probabil ca sīnteti foarte multumit de rezultat, nu-i asa ?), deoarece puteti obtine doar o aprobare.

Este important ca intervievatorul sa fie sigur pe el si bine informat. Este o idee buna sa pregatiti īntrebarile īnainte. Nu veti avea timp (mai ales daca interviul e īn direct) sa īncercati sa va amintiti īntrebarile pe care le-ati uitat, asa ca scrieti-le, daca este necesar.

Este bine sa īncepeti cu o īntrebare generala (Cum priviti meciul ?) si sa adresati apoi īntrebari exacte, daca nu s-a raspuns deja cu privire la subiect. Daca nu vreti sa pierdeti atentia publicului, evitati ca raspunsurile sa fie prea lungi - 20 sau 30 de secunde sīnt de ajuns. Nu va īntrerupeti interlocutorul prea des, dar fiti pregatit sa faceti acest lucru daca raspunsurile sīnt prea extinse, se īndeparteaza de subiect sau pur si simplu sīnt plictisitoare.

Daca un interviu este īn direct, trebuie sa va īncadrati īntr-un interval strict de timp. Spuneti-i intervievatului dinainte cīt va dura interviul si stabiliti un semn prin care sa-1 avertizati cīnd se termina timpul alocat. īncercati sa realizati interviul īn asa fel īncīt sa acoperiti toate punctele care va intereseaza īn intervalul de timp disponibil.

ajuta sa-si exprime clar punctul de vedere. Totusi, rareori merita sa repetati un interviu de radio si televiziune sau sa petreceti mult timp discutīnd fara formalitati despre subiectul īn cauza īnainte de a īncepe. Intervievatii pot avea impresia ca au raspuns deja la īntrebari, astfel ca rareori sīnt la fel de deschisi īn interviul propriu-zis.





Fhil Andrews, "Jurnalismul sportiv. O īntroducere", ed.Polirom, 2006


Fhil Andrews, "Jurnalismul sportiv. O īntroducere", ed.Polirom, 2006


Fhil Andrews, "Jurnalismul sportiv. O īntroducere", ed.Polirom, 2006


Fhil Andrews, "Jurnalismul sportiv. O īntroducere", ed.Polirom, 2006


Fhil Andrews, "Jurnalismul sportiv. O īntroducere", ed.Polirom, 2006












Document Info


Accesari: 4517
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )