NO IUNI DE BAZ ALE ANALIZEI SEMIOTICE
În Analiza semiotica a discursului ), aparuta în 1991, cunoscutul semiotician Joseph Courtés abordeaza analiza discursului într-un plan mai larg, considerând ca ea se aplica tuturor obiectelor semiotice date (verbal sau nonverbal), conform unei scheme ( , p. 5) care evidentiazaierarhia diverselor componente:
obiect semiotic
enuntVS enuntare
sintaxaVS semantica
1.1. LIMBĂsI LIMBAJ
1.1.1. Limbile naturale
-semnificatia relatiilor dintre cuvinte (lexicologia);
-raporturile reciproce dintre limbi (tipologia limbii).
1.2. Limbajul
Caci abordarea semiotica a comunicarii ne învata un lucru esential: în comunicare are importanta orice semn care transmite ceva despre actorii comunicarii (emitator, receptor, relatia dintre acestia, limbaj, context sau obiect de referinta), adica tot ceea ce poate fi pus în termenii raportului semnificant/semnificat
1.2. SEMNIFICANT sI SEMNIFICAT
"Limbajul florilor" este mai cu seama simbolic, de aceea poate fi articulat usor dupa schema semnificant/semnificat (de Saussure). Florilor le sunt conferite anumite sensuri (anumiti semnificati) prin intermediul conventiilor socio-culturale. Pentru francezi, aceste asocieri sunt urmatoarele:
anemone: perseverentaliliac: prietenie camelii: aroganta lacramioare: cochetarie micsandre: constantagaroafe: ardoare glicine: tandrete violete: dragoste nemarturisita
fara sa uitam... trandafirii, care simbolizeaza - mai ales daca sunt rosii - ceva mai mult decât niste simple flori: dragoste. Ceea ce este perceput prin vedere (aici, florile constituind semnificantul, deci planul expresiei) nu este de aceeasi natura cu semnificatie ce le este atribuitasocio-cultural: perseverenta, aroganta etc. Constituie aici semnificatul, deci planul continutului. La nivelul semnului lingvistic, "micsandra" uneste planul expresiei (= Sa, în termenii lui Barthes) cu cel al continutului (= Se). În acest punct, Roland Barthes propunea cunoascuta sa schema dupacare primul nivel, cel de jos, este al semnului lingvistic care reuneste un semnificant si un semnificat, în timp ce la nivelul superior, semnul lingvistic în întegul sau (= "micsandra") va fi considerat ca semnificant al altui semnificat (în cazul nostru, "constanta"). Pentru Barthes, acest model, desi este elementar, are meritul catine cont de conotatie
Sa Se
Vezi Joseph Courtés, lucr.cit., pp.13-14
1.3. EXPRESIE sI CON INUT
Semnificantii nu tin doar de planul expresiei, ci si de cel al continutului; daca dint punctul de vedere al "nivelurilor" (în sensul de la Lyons) semnificantii pot sa apartinasi nivelului "inferior" (de pilda, fonemele), si celui "superior" (cuvintele), tot asa, din punctul de vedere al "planurilor" (Lyons) ei pot sa apartinasi expresiei si continutului. Iata o concluzie importantasi pentru anailza discursului, si pentru elaborarea acestuia: semnificantii pe care îi alegem pentru a transmite un anumit continut sunt la fel de importanti ca si semnificatii
Conform acestei notiuni lingvistice, o unitate complexa este compusa din unitati mai simple si mai mici: un cuvânt este compus din sunete, un grup de cuvinte din cuvinte, o propozitie din grupuri de cuvinte, o fraza din propozitii. Conform acestei notiuni, fiecarui cuvânt i se asociaza unul sau mai multe sensuri.
1.4. OP IUNI METODOLOGICE
o bogata cunoastere enciclopedicasi, nu în ultimul rând, de mult bun-simt. Ori, bunul-simt nu poate fi înlocuit de nici un fel de analiza
Nu se mai pune problema de a propaga un set de valori de finalitate, ci de a transfigura valorile de randament ale unora în valori împartasite. Persoane, organizatii si state se legitimeazaprin intermediul gestionarii propriei imagini (expresie eufemistica, prin care se escamoteazaadevaratul continut al acestei activitati: gestionarea reprezentarilor sociale). Pentru a servi acestei sarcini, s-a nascut un întreg sistem de inginerie sociala, cu toata tehnologia aferenta. El se numeste Relatii Publice. Unul dintre cele mai eficace instrumente ale acestei inginerii este discursul narativ. În fond, a crea imaginea publica a unui subiect înseamna a inventa o poveste.
|
