RAZVAN SI VIDRA DE BOGDAN PETRICEICU HASDEU
Scrie un eseu argumentativ de 2-3 pagini,despre constructia subiectului intr-o drama studiata,pornind de la ideile exprimate in urmatoarea afirmatie critica: "Dramatismul implica in mod necesar confruntarea polemica,lupta.Unde nu exista adversitate,latenta sa 626h74g u declarata,nu exista nici dramatism".(Adrian Marino, Dictionar de idei literare)
Dramaticul,cel mai complex gen literar deoarece include in structura sa elemente etice,lirice si dramatice,transmite in mod integral mesajul artistic prin reprezentare scenica si este un gen complet de arta, cel mai apropiat de complexitatea vietii,infatisand spectatorului cu o mare forta de sugestie imaginea vie si ampla a vietii.Dupa cum afirma si Adrian Marino in "Dictionar de idei literare",conflictul dramatic este factorul determinant in desfasurarea actiunii si presupune existenta unui obstacol intre forte opuse.Ciocnirea fortelor opuse este urmata de o criza, de un dezechilibru,iar efectul ciocnirii lor presupune o tensiune interioara sau o actiune ce reclama o solutie.Intotdeauna conflictul dramatic este anuntat prin intriga si rezolvat in deznodamant indiferent daca acesta este de tip manifest (verbalizat),de tip exterior (care presupune o confruntare declarata, deschisa) ,de tip interior (generator al unei drame a dualitatii) sau de tip latent (interiorizat).
Un prim argument ce sustine faptul ca "dramatismul implica in mod necesar confruntarea polemica, lupta" il constituie faptul ca opera "Razvan si Vidra" este o specie literara moderna a genului dramatic, in versuri, rezultat al unei mari libertati de creatie, in care tragicul se impleteste cu comicul predominand cel dintai, cu o actiune comlexa si un conflict puternic, in desfasurarea caruia se contureaza personalitatea personajelor dramatice si a carui deznodamant este grav.
Un al doilea argument ce vizeaza faptul ca in dramatism confruntarea polemica, lupta participa in mod necesar este sugerat de tema istorica a dramei, alcatuita prin evocarea unui moment din realitatile istorice si sociale ale zbuciumatului secol al XVI-lea in Moldova : ascensiunea si scurta domnie a lui Razvan - Voda . Opera "Razvan si Vidra" urmareste destinul lui Razvan evidentiat in mod clar pe parcursul discursului dramatic desfasurat in cele cinci canturi : "Un rob pentru un galben", "Razbunarea", "Nepoata lui Motoc", "Inca un pas", "Marirea", in care este surprins conflictul latent intre norma instaurata de zei si soarta,textul continand constante tragice.
Un alt argument ce sugereaza ca aceasta opera este o drama,sunt conflictele dramatice, atat de tip manifestat,exterior intre: boieri si razesti, lesi si romani,domnitori,interior, putin pronuntat,intre tihna si marire - raportat la Razvan,constiinta si vanitate raportat la Vidra,si de tip latent intre norma instaurata de zei (DIKE) si soarta(MOIRA).
Modul de alcatuire a subiectului operei,a conflictului tragic este un al patrulea argument ce contribuie la statutul de drama al operei.Drama "Razvan si Vidra" are ca incipit primul cant al carui titlu "Un rob pentru un galben" se valideaza ca motiv anticipativ asupra robiei lui Razvan.Acest cant contine expozitiunea, a carei actiune este plasata intr-o piata din Iasi, in secolul al XVI-lea,unde in apropierea unei biserici, Tanase, fost razes, saracit in urma unui proces incorect este ocarat de boierul Sbierea care refuza sa ii dea un banut.Departandu-se de Tanase,boierul isi pierde punga de galbeni.Acest fapt este observat de catre Razvan care vrea sa i-o ofere toata lui Tanase, aici instaurandu-se constanta tragica Moira, deoarece Razvan este tigan va fi mereu conturat ca rezultat al acestui datum.Acesta refuza pretextandu-i sorgintea,declasandu-se intriga actiunii, dar accepta totusi un ban, dupa ce Razvan ii explica faptul ca e doar pe jumatate tigan,fiind si invatat si liber de doi ani,validandu-se constanta tragica Hamartia.In desfasurarea actiunii Razvan lipeste pe un stalp un pamflet contra stapanirii si apoi pleaca.Dascalul va citi acest pamflet targovetilor, spre hazul acestora.Vataful Basota, crezandu-l pe dascal autorul pamfletului, vrea sa il spanzure, aplicand legea. Razvan insa, fiind martor al acestei scene isi recunoaste fapta, dar nu poate fi salvat de legea pamantului,deoarece nici o fata nu vrea sa se casatoreasca cu el. Sbierea isi observa punga la gatul lui Razvan , numara banii si il ia rob pentru un galben timp de trei ani.
Intre cantul I si cantul II dramaturgul comite o laguna diegetica, din actiune lipsind cei trei ani de robie .
In cel de-al doilea cant, dupa anii de robie, Razvan este prezentat ca fiind capitan de haiduci in Codrii Orheiului din Basarabia . Este rugat de boierul Ganea s-o salveze pe Vidra trimisa de catre unchiul sau Motoc la manastire, pentru ca el sa intre in posesia averii ei casatorindu-se cu aceasta. Il iarta pe Sbierea , acum prins de haiduci , iar Vidra fiind martora acestei scene intuieste in Razvan un om ales, punctandu-se constanta tragica Ananke. Vidra reuseste sa evite o confruntare violenta intre cei doi , Ganea si Razvan , evitand astfel un deznodamant tragic , ea alegandu-si pretendentul . Cantul al treilea prezinta evolutia lui Razvan pe treptele ierarhiei militare , fiind mereu impulsionat de Vidra , fapt ce valideaza constanta tragica Hybris , si bucurandu-se de apreciera tuturor, in special a lui Minski. In cel de-al patrulea cant, Razvan il detroneaza pe Aron Voda si ajunge domn , fiind instaurata constanta tragica ate. Punctul culminant este surprins in cantul cinci , reprezentand momentul in care Basota il tradeaza deschizand portile lesilor , care patrund in cetate , conturandu-se constanta tragica phtonos . Deznodamantul cuprinde victoria romanilor , dar si faptul ca Razvan este ranit grav. Adus in fata Vidrei , va muri dupa ce-si va constientiza greseala de a fi luptat pentru marire , validandu-se norma instaurata de zei, dike.
Al cincilea argument in sustinera ideii ca opera "Razvan si Vidra" este o drama care "implica in mod necesar confruntarea polemica, lupta" il constituie stilul de individualizare a personajelor principale , sursa de inspiratie fiind "Letopisetul Tarii Moldovei" de M. Costin si studiul "Razvan-Voda" de N. Balcescu in care este consemnat Razvan ca domn al Moldovei . Concepera personajului principal intr-un tigan rob reprezinta o negare a traditiei, dar si o atitudine sociala , etica si morala inaintata . Ca instanta dramatica Razvan este un personaj principal - fiind prezent in majoritatea scenelor -, personaj protagonist - toata actiunea polarizand asupra lui -,personaj eponim -numele lui este cuprins in titlul operei -, personaj tridimensional - pe parcursul discursului dramatic el evoluand - si un personaj romantic exceptional aflat in intamplari exceptionale . Ca referend uman este caracterizat direct de catre Sbierea si Basota, "specialist in fizionomii" si indirect prin fapte , vorbe si autocaracterizare . Boierul Sbierea considera ca Razvan ar fi indicat sa-i tina "catasise , socoteli si daraveli", dorindu-l ca rob , insa Basota il apara netinand cont de diferenta claselor sociale . Caracterizarea, pe care i-o face Basota -vataful cel mare, este un portret indirect realizat pe baza fotografiei pe care o detine Aron-Voda in palatal sau : "Nas de soim ! Frunte-nalta din ochi inima tresare ! Mai in sfarsit , toata fata numai duh si numai foc!" . Razvan isi face o succinta autocaracterizare : "In pieptu-mi bate suflet de vultur .", "eu nu-s tigan de rand" , intarind idea ca el reprezinta o figura aparte chiar si in randul celor cu "obrazul parlit" , un om cu suflet mare , dornic de libertate. Nenumaratele-i calitati : inteligenta , curaj , modestie , generozitate , om al onoarei si al cinstei , capabil de sentimente profunde , are traiectoria caracteristica unui erou romantic de exceptie , pornind de la statutul de tigan , apoi rob , eliberat din nou , capitan de haiduci in codrii Orheiului , locotenent , capitan si apoi polcovnic in ostirea leseasca, hatman al Moldovei si ,in sfarsit , domn al Musatinilor . Expresia contradictiei dintre calitatile sale si neputinta afirmarii lor sustine substanta dramatica a piesei.
Personaj complex , Vidra este obstinatia lucida a unui vis , destinul ei legandu-se inextricabil de acela a lui Razvan : "e gresit a vedea in ea geniul rau si dublul impur al lui Razvan" , ea reprezentand doar catalizatorul patimii lui . Ca instanta dramatica , Vidra este un personaj protagonist - deoarece actiunea se desfasoara si in jurul ei -, personaj eponim - alaturi de Razvan numele lor alcatuind titlul operei . Ca referent uman este caracterizata direct de catre Sbierea si indirect prin fapte si vorbe . Vidra este ambitioasa, inteligenta , calculata, excesiv de orgolioasa , vicleana si machiavelica . Portretul fizic este realizat de autor : " Un fatoi ce calareste si-mpusca ca un zmeu , / Intr-o zi am intalnit-o la vanatoare ./ E voinica , n-am ce zice ! Si frumoasa ca o floare ." Feminitatea caracterului si convingerea in necesitatea declansarii luptei pentru fericirea tarii sunt cele doua trasaturi evidentiate si esentiale ale Vidrei.
Dramatismul operei este demonstrat si de modul de elaborare a discursului dramatic , in infrastructura dramatic ce presupune elemente de modernitate in raport cu epoca. Modernitatea procedeelor dramatice se valideaza prin realismul scenelor , dialogul ca element definitoriu prezent in opera si prin faptul ca structurile dialogate au o oarecare rima , validandu-se prezenta poeziei . " Focul cuvintelor" din care transpare si participarea dramaturgului validand functia emotiva si de comunicare a monologului ; piesa prezinta un nex intre piesa istorica , unde se povesteau luptele domnilor si o forma istorico-politica , in care versul a avut rolul hotarator , se aduc semnificatii etice si estetice noi adaugandu-se vechiului discurs accentuat retoric, vibratia lirica, un comentariu colateral ce se ingemaneaza cu reflectia profunda.
Avand o constuctie riguroasa , sustinuta de un dramatism constant , dar de adversitatile "latente" si "declarate" , se poate afirma despre opera "Razvan si Vidra" de B.P.Hasdeu ca este o drama .
|
