Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE CREATIVITATII MANAGERIALE

management


ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE CREATIVITATII MANAGERIALE






Elementele fundamentale ale creativitatii ce se manifesta in management sunt : -subiectul creator (persoana creatoare sau colectivul de creatie)

-mediul creativ (intreprinderea sau intitutia condusa precum si mediul acesteia)

-activitatea manageriala

-produsul creativ (informatiile si deciziile)



Subiectul creator



Creativii sunt o specie aparte de oameni, dar trebuie priviti ca niste oam 424e42e eni normali. Creativii sunt cei care de obicei muncesc cel mai mult intr-o agentie. Omul creativ, in legatura cu cei din jurul lui, are un rol oarecare. E un om ca toti ceilalti, imaginatia lui, universul sau interiorul foarte bogat se invart intotdeauna in jurul lui, uneori este privit ca fiind egoist.


Tipul creativ se distinge de cel necreativ pe baza modelului atitudinal, care incorporeaza motive, interese, valori. Individulcreativ acorda prioritate experientei si ajusteaza teoria in functie de experienta. Necreativul, in schimb, este inchistat, rigid, legat de concept; el admite numai acele experiente care sunt conforme teoriei.


Creativitatea nu este o calitate cu care omul se naste, desigur ea are si elemente native; dar pe de o parte ele sunt, prezente la toti oamenii normali din punct de vedere psihic, iar pe de alta parte ponderea factorilor nativi este foarte redusa , rolul decisiv revenind educatiei. Rezulta ca oamenii pot deveni personalitati cu creativitate ridicata prin extinderea si aprofundarea cunoasterii , prin dezvoltarea motivatiei pozitive pentru descoperirea noului.


Factorii manageriali intrinseci persoanei ce influenteaza creativitatea sunt factorii biologici, factori intelectuali de personalitate si factori nonintelectuali de personalitate.


In randul factorilor biologici, varsta are un rol deosebit de important in management. S-a observat statistic, ca in domeniul managementului, in conditiile unei economii stabilizate maximul de creativitate se manifesta intre 35 si 45 de ani


In creativitatea manageriala sunt importante deosebirile intre cele doua sexe. Numarul barbatilor creatori este superior numarului femeilor. Barbatii accepta mai usor riscul, incertitudinea, in timp ce femeile manifesta de regula, mai multa prudenta.


Dintre factorii intelectuali ai personalitatii foarte importanta este gandirea divergenta. Dar acest factor daca ar fi prea dezvoltat, fara sa se armonizeze cu altii nu am avea de-a face cu un manager creator, ci doar cu unul imprastiat. Managerul creator trebuie sa aiba si o gandire convergenta , sa-si sistematizeze si ordoneze actiunile, cel putin pentru "a nu-i ameti si dezoriemta pe cei din jur".


Sensibilitatea fata de probleme este un factor esential, dar el trebuie corelat cu un bun discernamant, cu o corecta apreciere a importantei problemelor. Managerul trebuie sa sesizeze din timp orice situatie problematica, sa o evalueze si sa organizeze rezolvarea din timp a problemelor fara sa astepte ca ele sa devina o urgenta. Un manager creativ stie sa selecteze si sa se ocupe de problemele esentiale , nu pierde timpul cu problemele de rutina, aplica metodele conducerii prin delegare de autoritate si prin exceptii ierarhizate.


Dintre cele patru tipuri de inteligenta specifica (concreta, simbolica, semantica, sociala) cea mai utila in creativitatea manageriala este inteligenta sociala, deoarece orice manager lucreaza in primul rand cu oamenii.


Dintre factorii nonintelectuali de personalitate nu trebuie neglijata motivatia interioara, satisfactia ce o produce munca de conducere. Motivatia interioara este ca un foc viu care alimenteaza dorinta si placerea de a investiga , de a cauta, de a crea.dar care se poate stinge in timp sau domoli, daca mediul este ostil.[1]


Managerul eficient este cel care risca. Riscul se plateste. Managerii aventurieri pot avea uneori succes, dar in medie rezultatele nu sunt multumitoare. Managerul modern mai trebuie sa aiba inca o trasatura specifica persoanelor creatoare: perseverenta. Aceasta il face sa caute cat mai multe variante de solutii, sa analizeze, sa compare si sa aleaga decizia cea mai buna. Perseverenta mai reprezinta si taria de a nu renunta usor, poate ajunge la niveluri superioare, dar daca acest factor nu este sustinut de multi altii, cel prea perseverent se poate imbolnavi sau poate fi izolat de colectiv.


Atitudinea fata de munca, munca tenace este o caracteristica a creatorilor.dar uneori se obisnuieste sa i se dea prea multe sarcini, celui care le indeplineste, supraincarcandu-l cu sarcini de obicei de rutina.


Un factor pe care il consider important este idealul de viata. Prin existenta idealului de a crea bunuri folositoare omenirii se explica de ce marii creatori au fost in stare sa sufere conditii grele de viata, sa compenseze unele carente privind sanatatea, aptitudinile si chiar caracterul, sa faca sacrificii enorme pentru atingerea obiectivului "de a crea ".


Grupul creativ reuneste un numar restrans de membri, intre care exista o inter dependenta foarte stransa, se stabilesc relatii de comunicare directa; la nivelul grupului exista un grad inalt de organizare-structurare, o diferentiere neta si precisa a rolului fiecarui membru; participantii au constiinta clara a scopului urmarit, fata de care manifesta o puternica adeziune; intre membri exista relatii umane foarte bogate, schimburi afective foarte intense, afinitati profesionale , morale si intelectuale. Numarul membrilor difera de la o modalitate de creativitate grupala la alta. Marimea optima se aprecieaza si se stabileste in functie de alte trasaturi ale grupului, cum ar fi: specificul sarcinii, compozitia grupului, functiile membrilor de grup. Creativitatea de grup o include pe cea individuala, pe care o valorifica si activeaza. Potentialul creativ al grupului se adauga, este in plus, fata de potentialul creativ al persoanelor.[2]


Intr-un grup ideile unora trebuie insufletite de ideile altora. Trebuie sa se realizeze permanent acel crossing over, ideile se substituie, se incrucisaza, se combina, genereaza noutate. Ceea ce rezulta din gandirea unuia va lua forma in gandirea altuia, frecvent in gandirea colectiva pe care o formeaza, pe care trebuie sa o formeze,grupul.[3]


Grupul s-a dovedit superior in anumite domenii (stiinta, tehnica, management) atunci cand se solicita rezolvarea unor probleme care cer un numar mare de informatii, experinta bogata si diversa, modalitati diferite de a vedea si aborda problemele, un numar mare de ipoteze si teorii de lucru.


Grupul creativ poate deveni util pentru rezolvarea creativa a unor probleme atunci cand este organizat corespunzator. Grupul are o serie de factori proprii, care ii influenteaza nivelul de creativitate : numarul membrilor din care este constituit; gradul de eterogenitate (dupa varsta, sex, experienta, nivelul de instruire si domemiul acestuia, mediul de provenienta, aptitudinile, temperamentul si alte criterii posibile); perioada scursa de la formare; organizarea si conducerea sa; relatiile dintre membrii grupului.


Randamentul creativ este superior in cazul grupurilor eterogene, la constituirea grupurilor se urmareste imbinarea imaginatiei si tenacitatii tinerilor, cu experienta si meticulozitatea celor mai in varsta, completarea reciproca a cunostintelor si experientei, prin profesiunile diferite ale membrilor, diferenta de sex si de mediu socio-cultural de provenienta. In cazul grupurilor de creativitate constituie pentru aplicarea metodelor de stimulare a creativitatii, odata cu cresterea vechimii si experientei grupului pana la cca. 3 ani, creste si randamentul acestuia, dupa care incepe sa scada. Pentru a preintampina reducerea randamentului creator, in fiecare an incepand din al treilea an de functionare, se inlocuieste o treime din numarul de membri.


Organizarea si conducerea grupului influenteaza puternic creativitatea acestuia. Conducatorul grupului trebuie sa aiba un asemenea comportament incat sa valorofice cel mai bine potentialul fiecarui membru al grupului, pentru care I se cer anumite trasaturi de caracter (corectitudine, harnicie, pasiune, sensibilitate, daruire de sine).


Atmosfera dintre membrii grupului, nu trebuie sa fie nici rece , dar nici prea prietenoasa. Intre membrii grupului nu trebuie sa existe retineri, dar nici prea multe familiarisme. De cele mai multe ori frictiunile, invidia, vanitatea, blazarea reduc potentialul creator al grupului, iar armonia, incurajarea si sprijinul reciproc, respectul sunt stimulatoare. Comunicarea circulatia informatiilor in cadrul grupului trebuie sa se faca rapid, liber, fara blocaje si filtre, calitatea acestora si a modului de prelucrare a informatiilor avand un rol determinant in performanta grupului.


Superioritatea creativitatii de grup este unanim recunoscuta si pentru simplul motiv ca grupul include potentialul de creatie al tuturor membrilor, pe care il valorifica, activeaza si amplifica.[4] Dintre factorii care determina superioritatea grupului fata de individ, cel mai mult cercetat este compozitia acestuia. Problema compozitiei grupului este grupata in doua categorii: a) primele se refera la omogenitate - eterogenitatea insusirilor de personalitate ale membrilor ; b)celelalte privesc rolurile pe care urmeaza sa le indeplineasca membrii in grup. Grupurile formate din persoane cu atitudini cognitive diferite, cu pregatire si exprrienta profesionala diverse, sunt superioare celor omogene, deoarece au accesul la mai multe solutii potentiale, au sanse mai mari de a selectiona solutia cea mai buna, dispun de o varietate de idei si solutii.


Eterogenitatea membrilor se manifesta numai in planul insutirilor de personalitate si al atitudinilor cognitive. Atunci cand eterogenitatea se refera la aptitudini creativitatea grupului este redusa. Toti membrii grupului trebuie sa aiba un IQ peste medie.




Mediul creativ




Mediul este unul din elementele fundamentale ale creativitatii, necesar pentru manifestarea ei, dar nu si suficient. Mediul este supus schimbarii, inclusiv prin activitatea oamenilor, dar el provoaca totodata in oameni o serie de schimbari.


Prin mediu creativ se intelege tot ce inconjoara subiectul creator si care influnteaza desfasurarea activitatii creatoare. Mediul cultural este cel care asigura continuitatea preocuparilor, aspiratiilor, instrumentelor necesare creatiei.


Mediul creativ se refera de obicei la familie, scoala si locul de munca, privite ca mediu cultural, social, economic. S-a pus in evidenta influenta deosebita a familiei in formarea, dezvoltarea si afirmarea personalitatiilor creatoare precum si in directionarea activitatii acestora. Asa s-a aratat, indeosebi in primii ani de viata copilul isi formeaza anumite structuri neuronale, care favorizeaza sau nu creativitatea. Pondera mare a creatorilor a provenit din familii cu o situatie economica medie si putin peste medie. In familie, creatorii trebuie sa aiba posibilitatea sa-si refaca fortele si sa gaseasca in liniste asupra problemelor care ii framanta, sa poarte discutii asupra acestora, sa primeasca sugestii privind modul de solutionare, sa fie incurajati.

Scoala de toate gradele influenteaza formarea, dezvoltarea si afirmarea persoanelor creatoare. In invatamantul superior, familiarizarea studentilor cu munca de cercetare, punerea lor inca din facultate intr-un contact strans cu cele mai noi si importante probleme din domeniu respectiv influenteaza favorabil manifestarea creativitatii. Scoala poate influenta insa si negativ creativitatea, atunci cand se exagereaza rolul memoriei, cand se pune un accent prea mare pe "predarea de informatii" care se gasesc usor in orice tratat de specialitate si se neglijeaza demersul constructiv, formarea de deprinderi, indeosebi de a cauta noul, de a gasi singur explicatii diverselor fenomene.


Alti factori de mediu importanti pentru creativitate sunt : stimularea morala, recunoasterea si aprecierea, asigurarea realizarii unor contacte largi si stimulative cu colegii de munca, incurajarea in asumarea de riscuri, toleranta si nonconformismul, stimularea competitiei, stimularea materiala.


Tot mai multi manageri au inteles ca introducerea noului in intreprinderi si institutii este strans legata de climatul acestora, de mediul in sensul cel mai larg, ca o latura a strategiei trebuie sa vizeze perfectionarea mediului creativ.   






Activitatea manageriala creatoare




Activitatea creatoare este "munca" de cea mai inalta calitate, prin care se realizeaza produse ( in sens larg, incepand cu ideile, pana la operele de arta, teoriile stiintifice, constructiile tehnice) unicat ( pentru prima data in lume), de valoare superioara celor ce exista, care satisfac cerinte noi sau raspund mai bine unor cerinte vechi. Se face de obicei o diferenta neta intre munca si creatie, uneori supraevaluandu-se una sau alta dintre ele, in detrimentul ambelor.


Studiile privind activitatea creatoare intereseaza in cel mai inalt grad pe oamenii care sunt ei insusi creatori, acestia cautand ca prin aplicarea metodelor si invatamintelor desprinse din ele sa fie mai eficienti in ponderea de idei noi, valoroase.


Activitatea creatoare se defineste, ca o combinare de elemente cunoscute intr-un mod nou ( pentru intreaga societate, cand este vorba de creativitate mare sau pentru individ, cand este vorba de creativitate mica, de zi cu zi sau de instruirea creativa a elevilor, studentilor, cursantilor). Anumite procese de creatie pot dura chiar generatii umane, ca la realizarea produsului creativ de fapt nu participa o singura persoana, ca fiecare idee, teorie, sau fiecare problema are o istorie a sa, ca pe parcursul acestei istorii a imbracat forme diferite si a fost analizata si framantata de multe alte persoane.


Activitatile manageriale in general, si procesul decizional in special, sunt activitati creative, caracterizate printr-o incurcatura de nou atat in privinta detectiei si formularii problemelor, cat si in rezolvarea lor - ca algoritm si ca solutie.



Produsele creativitatii




Produsele creativitatii manageriale sunt informatiile obtinute prin prelucrarea, precum si deciziile si transpunerea lor in practica. Valoarea unei decizii nu se poate aprecia in sine fara a face o raportare la ansamblu, fara a raspunde la intrebarea "daca decizia respectiva a imbunatatit ansamblul si ii asigura o functionare corespunzatoare in viitor". In procesul adoptarii deciziilor, noutatea poate interveni si in modul de selectie a variantelor de decizie.


Informatiile primite si prelucrate, deciziile adoptate inseamna exercitarea de catre manager a functiilor conducerii. Creativitatea se manifesta astfel in prefigurarea viitorului, in formarea unei imagini privind cum va arata intreprinderea condusa si mediul in care ea va functiona in viitor. Se formeaza totodata o imagine a viitoarelor obiective si resurse.


Utilitatea produsului creativ este limitata in timp, ca urmare a uzurii morale a cunostintelor si a bunurilor materiale in care se concretizeaza acesta.




Probleme ale organizarii si functionarii grupului creativ




Grupul creativ reuneste membri, intre care exista o interdependenta foarte stransa, intre membri exista relatii umane foarte bogate, afinitati profesionale, morale si intelectuale.


Selectia participantilor pentru un grup de creativitate se face dupa trei feluri de criterii :

Legate de persoana : a) Angajarea benevola la activitate cercului ; b) potentialul energetic ridicat, entuziasm, pasiune pentru problemele discutate ; c) deschidere spre grup si atractie pentru activitati desfasurate in comun ; d) spirit intreprinzator ; e) capacitate metaforica bogata ; f) incredere in fortele proprii ; g) asumarea riscului .

Criterii legate de grup : a) Diversitatea experientiala si profesionala a


membrilor grupului, participantii au functii, formatii, experiente si centre de interese foarte diferite. Este indicat ca in grupul creativ sa fie inclusi membri din fiecare sector de munca al intreprinderii ( productie, cercetare, organizare, proiectare, administratie) ; b) intre membrii nu trebuie sa existe relatii tensionate ; c) intre membrii nu trebuie sa existe diferente ierarhice importante ; d) membrii sa nu aiba probleme personale majore ( probleme familiale, de sanatate) ; e) sunt de preferat grupurile mixte, 2/3 din participanti sa fie barbati.

Criterii legate de problema : a) Trebuie evitat ca intr-un grup de creativitate sa participe specialistii (expertii) in problema ; b) sa se acorde atentia cuvenita alegerii problemelor si modalitatilor de prezentare a ei.


Introducerea unor criterii de selectie a membrilor s-a facut in scopul asigurarii conditiilor optime de functionare a grupului creativ.


Pentru a participa la un grup de creativitate , sunt necesare : asigurarea unui anumit grad de coeziune al grupului, necesar pentru emiterea de idei ; invatarea si utilizarea tehnicilor de analiza si rezolvare de probleme si a celor de creativitate.


Din punct de vedere intelectual, creatovitatea se realizeaza in mai multe etape, prin mecanisme deosebit de complexe necesitand pentru fiecare dintre ele tehnici si metode specifice. Un individ izolat nu poate fi expert in toate procedeele de analiza logica a problemei, de abordare si rezolvare creatoare a ei. Grupul creativ este in asa fel conceput incat sa duca la specializarea membrilor pentru realizarea eficienta a diferitelor etape de obtinere a produselor originale.


Pentru reusita grupului de creativitate un rol fundamental il are conducatorul (managerul) , care este coordonatorul discutiilor. El este cel putin la fel de creativ ca oricare membru din grup si are foarte multe idei. El nu trebuie sa monopolizeze discutiile, ci dimpotriva sa foloseasca ideile personale in scopul valorizarii celor ale grupului. Responsabilitatea indrumatorului este de a nu-I lasa pe participanti sa se plictiseasca. Poate sa introduca in mod deliberat neprevazutul, efecte surpriza si in sfarsit, toate elementele care stimuleaza activitatea mintala. Grupul trebuie sa simta fericirea comunicarii: o reuniune de camarazi, carora le place sa fie impreuna.


Sarcina principala a liderului unui grup creativ este sa dirijeze, sa piloteze in permanenta membrii, sa le transmita vointa lui de a ajunge la solutii imediat aplicabile, precum si totala incredere in realizarea obiectivelor propuse. Exista anumite faze de desfasurare ale sedintelor de creativitate pe care animatorul trebuie sa le respecte: definirea problemei a obiectivelor adunarii; stabilirea de comun acord cu grupul a timpului pe care il au la dispozitie; prezentarea in scris a definitiei problemei; reamintirea in scris a tehnicilor si procedeelor de creativitate care se vor folosi pentru rezolvarea problemei; actualizarea ideilor deja existente in legatura cu problema; stimularea cautarii de idei; programarea datei si ordinii de zi a viitoarei sedinte a grupului.


Unul dintre aspectele fundamentale ale functionarii grupului creativ se refera la desfasurarea adunarilor. Sedintele de creativitate, comporta, in general , patru etape de realizare: A) Analiza si pregatirea cadrului material de desfasurare a adunarilor si prepararea grupului; B) Activitatea de cautare creativa, precedata de activarea si reamintirea principiilor de functionare a adunarilor; C) Selectia si evaluarea ideilor; D) Autocontrol si verificare a grupului privind eficienta si productivitatea membrilor si a conducatorului.


Tipologia si continutul factorilor inhibitori


Ss. creatori

Ss.fara pref. creative

Cauze "individuale"

-Insuficienta dorinta de a obtine, sau produce ceva nou



-Lipsa pasiunii fata de meserie

-insuficienta daruire fata de meserie



-Rezistenta minima la esec, insuficienta forta de depasire a unor situatii dificile, critice



Recompensarea materiala insuficienta a rezultatelor originale



- Neincrederea in fortele proprii



Cauze "extraindividuale"

-Birocratism si formalism in brevetarea lucrarilor si aplicarea in practica a inventiilor



-Nonconfort psihic dus pina la blazarea datorita simtamantului de nedreptate si incorectitudine in aprecierea si recompensarea activitatii profesionale



-Dublarea criteriilor obiective de apreciere ale activitatii profesionale (prin rezultatele obtinute) de procedee subiective bazate pe relatii de simpatie si influenta



-Deficiente in dotarea si aprovizionarea laboratoarelor de aparatura si materiale



-Predominarea criteriilor administrative in promovarea si recompensarea activitatii profesionale



-Atitudini de neincredere si suspiciune fata de persoanele care incearca sa obtina ceva nou



-Aprecierea si recompensarea neechitabila a performantei creatoare



-Insuficienta receptivitate si capacitate de intelegere si asimilare a ceea ce este nou



-Caracter inadecvat si nestimulativ al aprecierii activitatii profesionale





-Dificultati de informare, lipsa literaturii de specialitate





Schema sintetica cu factorii creativitatii colective



Incercand sa facem o sintetizare a factorilor creativitatii de grup si a colectivului, am constatat urmatoarele cinci mari tipuri de variabile:[5]

a)     Sarcina sau problema grupului

b)    Structura grupului-colectivului ( marime si compozitie)

c)     Aspecte psihosociale ale grupului sau colectivului ( atmosfera, relatii si comportamente interpersonale)

d)    Organizarea si functionarea grupului

e)     Stilul de conducere


a)           Sarcina-problema, obiectivele, scopurile grupului sau ale colectivului: Caracteristicile necesare ale sarcinilor, obiectivelor pentru a putea fi solutionate cu eficienta maxima in grup; tipologia sau felul sarcinilor, obiectivelor-de invatare, definire, dezbatere a unor concepte, de rezolvare a unor probleme de creativitate-; criteriile de alegere a sarcinilor sau de stabilire a obiectivelor; modalitatile de prezentare a sarcinilor sau obiectivelor: numarul si diversitatea lor, nivelul de prezentare (abstract-general, simbolic-formal, intuitiv-simbolic, intuitiv-particular); insemnatatea si semnificatiile pe care le prezinta problemele sau obiectivele grupului pentru membrii sai; factorii de progres care contribuie la atingerea scopurilor grupului sau la solutionarea sarcinilor propuse: modalitatile de apreciere ale progresului inregistrat de la o etapa la alta de functionare a grupului sau de dezvoltare a colectivului. Deoarece ne referim la grupe cu finalitate creativa ar mai trebui adaugate urmatoarele doua aspecte:

Proiectele de viitor ale grupului


b)         Structura grupului sau colectivului.

Marimea grupului sau colectivului, factorii in raport cu care se determina numarul optim de membrii. Compozitia grupului se refera la trei feluri de insusiri ale membrilor: biopsihice (varsta, sex); psihologice ( inteligenta, creativitate, interese si motive, atitudini, abilitati si afinitati socio-afective, temperament); profesionale ( tipul si gradul de pregatire profesionala, competenta si motivatia profesionala, largirea si orizontul pregatirii profesionale). In cadrul cercetarilor asupra colectivelor de cercetare stiintifica inalt creatoare a reiesit ca una dintre trasaturile de personalitate a membrilor este nivelul de pregatire si cultura generala.




c)          Aspecte psihosociale ale grupului si colectivului

Relatiile interpersonale dintre membrii; relatiile interpersonale dintre sefi si subalterni; insusirile psihosociale ale personalitatii membrilor (prestigiul, putere si influenta, comunicabilitate, spirit de cooperare); comportamentele interpersonale si gradul de compatibilitate intre ele; atmosfera si climat psihosocial;


d)          Organizarea si functionarea grupului si colectivului.

Locul, momentul de desfasurare a adunarilor de lucru; durata adunarilor de lucru si a interventiilor membrilor in cadrul acestor adunari; etapele de desfasurare a sedintelor de lucru; retelele de comunicare dintre membrii grupului in functie de tipul sarcinilor si de etapa de analiza a problemelor; pregatirea si informarea participantilor cu probleme care se vor discuta si modul de desfasurare al adunarilor de lucru; principiile de functionare a grupului; tehnici de desfasurare a discutiilor in grup; functiile si rolurile care revin participantiilor in cadrul adunarilor de lucru; tehnici de evaluare a progresului inregistrat de grup din punct de vedere organizational, fata de etapele precedente.


e) Stilul de conducere al grupului sau colectivului.

Stilul democratic cu lider participativ la actiunile grupului; insusirile de personalitate ale conducatorului de grup sau colectiv: nivel inalt de creativitate, motivatie creatoare, abilitati organizatorice, acomodare facila interpersonala, capacitate de coordonare si dirijare a discutiilor grupului; grad inalt de integrare psihosociala in grup; cunoasterea tehnicilor de creativitate de grup. Numarul de lideri ai unui grup creativ variaza intre 1 si 3 (in ultimul caz liderii se ocupa doar de una dintre problemele mari ale grupului si anume: sarcina sau problema de rezolvat, relatiile dintre membri si grupul in ansamblu)




Lista frazelor stimulative pentru creativitate


a)     Ganditi-va azi la cea mai indrazneata idee- maine ea nu va mai fi cea mai noua;

b)    Prevedeti viitorul, in loc sa fiti surprinsi de el;

c)     Nu confundati ambitia cu creativitatea

d)    Fiti mai ingaduitori cu ideile altora, s-ar putea sa aiba dreptate;

e)     Jucati-va cu ideile;

f)      Daca nu gasiti solutia la o problema, cautati o alta problema;

g)     Fiti modesti atunci cand criticati pe altii;

h)     Fiecare om poate fi creativ, dar pentru aceasta trebuie sa-si dea seama;

i)       Nimeni nu se afla intotdeauna in cea mai buna forma si pauzele sunt creative;

j)       Reluati totul de la inceput, dar nu la fel ca si pana atunci;

k)     Organizati-va viitorul - prezentul este deja trecutul;

l)       Dupa ce ati cunoscut lucrurile asa cum sunt - imaginati-va cum ar mai putea fi ele;

m)  Incertitudinea este o conditie a creativitatii;

n)     Duceti pana la capat orice idee;


o)    Creativitatea este independenta de varsta - ea pastreaza tineretea;

p)    Prima idee care va vine in minte este adesea si cea mai buna;

q)    Nu asteptati sa se gandeasca altii inaintea sau in locul dumneavoastra;

r)      Nu va limitati la o singura cale de rezolvare a unei probleme, exista multe altele;

s)     Exersati-va pentru o critica constructiva;

t)       Nu va oriti la o idee buna - cu siguranta exista altele mai bune;

u)     O idee absurda este intotdeauna mai buna decat nici o idee;

v)     Creativitatea inseamna a emite idei care nu pot fi aparate de prima data;

w)   Invatati sa va aparati ideile, cu cat ele sunt mai originale cu atat lumea este mai reticenta fata de ele

x)     Puneti cat mai multe intrebari la care nu puteti raspunde si astfel veti descoperi ca nu exista imposibilul;







V.Feier , Op. Cit., p.73

M. Rocco ,Op. Cit., pp.109-110

A. Kaufman, "Creativitate in mangementul intreprinderilor", Edit. AIT Laboratories, bucuresti 1995

I. Mihut, Op .cit., p.181

M. Roco, Op. Cit., pp. 119-121





Document Info


Accesari: 4492
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )