Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Fundamentarea indicatorilor valorici ai productiei intreprinderii


FUNDAMENTAREA INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCTIEI INTREPRINDERII


Prin intermediul acestor indicatori se asigura posibilitatea masurarii volumului total al unei productii eterogene pe baza exprimarii ei in unitati valorice, folosindu-se in acest scop preturile de vanzare, costurile de productie si tarifele unitare ale bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor (numite in mod generic, produse ) din nomenclatorul intreprinderii.

Cei mai importanti indicatori din aceasta categorie sunt: productia marfa executata, productia marfa vanduta, productia exercitiului,valoarea adaugata,valoarea adaugata neta, valoarea consumului intern productiv .





1 Productia marfa executata


Productia marfa executata ( fabricata ) exprima valoarea productiei finalizate sub raportul executiei in perioada considerata ( de fundamentare ), care este destinata vanzarii ( livrarii ) catre clientii (beneficiarii ) intreprinderii.

In continutul acestui indicator se include valoarea produselor executate pentru clientii intreprinderii, care au fost incepute fie in perioada pentru care se face fundamentarea indicatorului, fie in perioadele anterioare acesteia, urmand a fi terminate sub aspectul executiei in perioada de fundamentare. In schimb, nu se include valoarea produselor destinate clientilor intreprinderii care au fost lansate in productie, dar vor fi finalizate sub raportul executiei in perioadele urmatoare celei de fundamentare.

Aceste aspecte definitorii se regasesc in reprezentarea grafica din figura 12.1.

Elementele componente ale productiei marfa executate – Pme – sunt urmatoarele : valoarea produselor finite – Pfv, a pieselor de schimb necesare acestora - Psv, a semifabricatelor - Sfv si a altor bunuri materiale – Abv – executate in diferite verigi de baza, auxiliare si anexe ale intreprinderii pentru vanzare la clientii acesteia; valoarea lucrarilor executate – Lc si a serviciilor prestate – Sc – pentru clientii intreprinderii; valoarea prelucrarilor efectuate la materialele primite de la clienti ( de exemplu, prelucrarile in sistemul “ lohn “ din cadrul unor intreprinderi de confectii, tricotaje, incaltaminte s.a.) – Pmc .

Pe baza simbolurilor prezentate mai sus, productia marfa executata de intreprindere se fundamenteaza astfel:


Pme = Pfv + Psv + Sfv + Abv + Lc + Sc + Pmc


Valoarea fiecarui element al productiei marfa executate se stabileste prin produsul intre cantitatea de bunuri materiale destinata livrarii si pretul de vanzare unitar prestabilit sau intre volumul lucrarilor executate ori serviciilor prestate pentru clienti (in om-ore ) si tariful unitar prestabilit.


2 Productia marfa vanduta



In urma activitatilor desfasurate, intreprinderea obtine o serie de venituri. Ponderea principala in cadrul acestora o detin veniturile din exploatare Ele rezulta din vanzarea bunurilor materiale obtinute de intreprindere si a marfurilor de care ea dispune, din executarea de lucrari si prestari servicii pentru clientii acesteia si din alte activitati de exploatare, ca de exemplu: chirii, locatii de gestiune, comisioane, drepturi de folosire a brevetelor si marcilor, redevente pentru concesiuni etc.

Suma totala a veniturilor din exploatare incasate de intreprindere reprezinta cifra de afaceri a acesteia .

In unele sectoare ale economiei, ca de exemplu in industrie, cifra de afaceri aferenta activitatii de baza din intreprinderea respectiva ( activitatea care detine cea mai mare pondere in ansamblul activitatilor acesteia si care corespunde profilului sectorului ) este cunoscuta si sub denumire de productie marfa vanduta (livrata sau facturata)

Productia marfa vanduta cuprinde numai acele componente ale productiei marfa executate de intreprindere care au fost deja vandute clientilor, prin livrarea si facturarea lor catre acestia. Celelalte componente stau la baza modificarii pe perioada de fundamentare a stocurilor de produse destinate vanzarii ( in special a stocurilor de produse finite, dar si a acelor semifabricate, piese de schimb si alte bunuri materiale din productie proprie ).

Fiecare din cei doi indicatori ai productiei marfa se poate stabili in functie de celalalt. In acest sens, se pot deosebi doua situatii specifice procesului de fundamentare a acestora.

In prima situatie, se considera ca cererea de produse pe piata este mai mare decat posibilitatile interne de productie ale intreprinderii.

Ca urmare a acestui raport, se va fundamenta initial productia care poate fi executata de intreprindere pe perioada considerata – Pme, in functie de potentialul ei productiv si de conditiile existente sub raport tehnologic, organizatoric etc. pentru folosirea lui.

Pe baza acesteia , se va stabili productia ce poate fi vanduta in perioada de fundamentare – Pmv, care va acoperi numai o parte din cererea existenta pe piata.

Relatia folosita in astfel de cazuri este:



Pmv = Pme + (Sp1 – Sp2)


in care:

Sp1 si Sp2 – reprezinta valoarea stocurilor de produse ( produse finite, piese de schimb, semifabricate si alte bunuri materiale ) executate de intreprindere in vederea vanzarii lor, de la inceputul (1) si sfarsitul (2) perioadei considerate.

Sunt posibile doua variante privind rezultatul fundamentarii.

- Daca Sp1 > Sp2 ( Sp1 – Sp2 ) > 0 si Pmv > Pme

Deci, se va vinde atat productia finalizata sub raportul executiei in perioada respectiva, cat si o parte din stocul de produse existent la inceputul perioadei.

- Daca Sp1 <   Sp2 ( Sp1 – Sp2 ) < 0 si Pmv < Pme

Ca urmare, se va vinde numai o parte din productia marfa executata in perioada considerata, iar cealalta parte va majora stocul de produse de la sfarsitul perioadei.


Cea de-a doua situatie se bazeaza pe constatarea ca posibilitatile interne de productie ale intreprinderii sunt mai mari decat cererea de produse pe piata.

In acest caz, se va fundamenta intr-o prima etapa productia ce poate fi vanduta de intreprindere in perioada respectiva – Pmv , in functie de cererea existenta si capacitatea ei de a o acoperi.

Pe baza ei se va determina productia ce trebuie sa fie executata in perioada considerata – Pme. Se va valorifica astfel numai o parte din potentialul productiv al intreprinderii, realizandu-se un grad de utilizare a acestuia relativ scazut.

Calculele de fundamentare presupun folosirea urmatoarei relatii:


Pme = Pmv + (Sp2 - Sp1)


Si in aceasta situatie se intalnesc cele doua variante prezentate anterior.


-DacaSp1 >   Sp2 ( Sp2 – Sp1 ) < 0 si Pme < Pmv



Deci, intreprinderea va trebui sa execute numai o parte din productia ce poate fi vanduta in perioada respectiva, pentru ca diferenta va fi acoperita din stocul de produse existent in intreprindere .

- DacaSp2 >   Sp1 ( Sp2 – Sp1 ) > 0 si Pme > Pmv

Ca urmare, intreprinderea va finaliza sub aspectul executiei o productie mai mare decat cea necesara pentru vanzare in perioada respectiva, rezultand si o crestere a stocului de produse de la sfarsitul perioadei.

Productia marfa executata si productia marfa vanduta se folosesc pentru corelarea cu indicatorii costurilor de productie si cei financiari ai intreprinderii.



3 Productia exercitiului


Productia exercitiului este indicatorul valoric care exprima intregul volum al activitatii de productie a intreprinderii in perioada considerata ( de fundamentare ), concretizat in produse terminate dar si neterminate sub raportul executiei.

Cei doi indicatori ai productiei executate de intreprindere - productia marfa si productia exercitiului – pot fi fundamentati unul in functie de celalalt, dupa cum se vede in reprezentarea grafica din figura 13.1.

Elementele componente ale productiei exercitiului – Pex – sunt urmatoarele :

toate elementele incluse in productia marfa executata de intreprindere – Pme;

modificarea valorii productiei in curs de executie stocate - ∆Pces;

valoarea productiei de imobilizari – Pim, care exprima valoarea imobilizarilor corporale si necorporale executate de intreprindere pe cont propriu, in regie.


Pe baza notatiilor prezentate mai sus, productia exercitiului se fundamenteaza astfel:



Pex = Pme + ∆Pces + Pim



 

Fig. 13.1 Elementele de fundamentare a productiei marfa executate si a productiei exercitiului

 

 










p+1

 

p

 

p-1

 



Legenda



Valoarea elementelor incluse in productia marfa executata



Valoarea elementelor incluse in productia exercitiului


Valoarea elementelor incluse atat in productia marfa executata,

cat si in productia exercitiului


p – perioada de fundamentare;

p-1 – perioada anterioara celei de fundamentare;

p+1 – perioada urmatoare celei de fundamentare;

si - valoarea stocurilor de semifabricate din productie proprie pentru

consum intern productiv de la inceputul (1) si sfarsitul (2) perioadei



de fundamentare;

si - valoarea stocurilor de productie neterminata de la inceputul (1) si

sfarsitul (2) perioadei de fundamentare.


Modificarea valorii productiei in curs de executie stocate evidentiaza cresterea (care se aduna) sau descresterea (care se scade) valorii stocurilor de semifabricate din productie proprie pentru consum intern productiv si de productie neterminata la sfarsitul fata de inceputul perioadei de fundamentare.

In aceste conditii,



Pces = (Ss2 – Ss1) + (Sn2 – Sn1)

iar,



Pex = Pme + (Ss2 – Ss1) + (Sn2 – Sn1) + Pim


Productia exercitiului poate fi fundamentata si in functie de productia marfa vanduta.

In astfel de cazuri, Pex = Pmv Ps +Pim


reprezinta modificarea valorii productiei stocate.

Aceasta reflecta atat modificarea valorii productiei in curs de executie stocate, cat si valorii stocurilor de produse executate de intreprindere pentru vanzare la clientii acesteia.


Deci, Ps = (Ss2 – Ss1) + (Sn2 – Sn1) + (Sp2 – Sp1)


iar, Pex = Pmv + (Ss2 – Ss1) + (Sn2 – Sn1) + (Sp2 – Sp1) + Pim


In mod similar cu cazul anterior, modificarea valorii productiei stocate poate fi o crestere (care se aduna) sau o descrestere (care se scade) a valorii stocurilor de la sfarsitul perioadei de fundamentare fata de inceputul acesteia.

Valoarea productiei in curs de executie stocate, a productiei stocate si a productiei de imobilizari se exprima in costuri de productie.

Productia exercitiului se foloseste pentru fundamentarea unor indicatori de planificare a activitatii intreprinderii. Dintre acestia, mai importanti sunt cei care exprima necesarul de resurse pentru executarea productiei prevazute, cum ar fi: materii prime, energie pentru scopuri tehnologice si pentru forta motrice, SDV-uri, utilaje, muncitori,etc.


4 Valoarea adaugata


Valoarea adaugata este indicatorul care exprima plusul de valoare care se obtine prin activitatea productiva a intreprinderii, peste valoarea resurselor materiale, lucrarilor si serviciilor primite din afara acesteia (de la diversi furnizori) si consumate in procesul ei de productie. Ea evidentiaza aportul intreprinderii in executarea produselor, capacitatea ei de a crea valoare.

Valoarea adaugata se poate fundamenta prin doua metode: sintetica (de productie) si aditiva (de repartitie).

Metoda sintetica (de productie) consta in stabilirea valorii adaugate – Va

prin diferenta intre productia exercitiului – Pex si valoarea consumurilor de resurse materiale primite de la terti, a lucrarilor si serviciilor executate de acestia, aferente productiei exercitiu Cmt , conform relatiei:


Va = Pex - Cmt


In valoarea consumurilor de resurse materiale primite de la terti, a lucrarilor si serviciilor executate de acestia se includ urmatoarele categorii de cheltuieli pentru executarea productiei exercitiului: cu materiile prime (din care se scade valoarea materialelor recuperabile) Cmp, cu materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb pentru reparatii, ambalaje, etc.) – Cmc, cu obiectele de inventar Cobi, cu energia si apa Cea aduse din afara intreprinderii, de la diversi furnizori, precum si cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti – Clst. Pe baza simbolurilor prezentate anterior,


Cmt = Cmp +Cmc + Cobi + Cea + Clst


Metoda aditiva (de repartitie) presupune insumarea elementelor componente

ale valorii adaugate.

Acestea sunt: cheltuielile cu salariile personalului intreprinderii Csp, cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala Caps, cheltuielile cu impozite, taxe si alte varsaminte asimilate Citv, cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor Cam, rezultatul activitatii de exploatare (cand este profit, se aduna, cand este pierdere, se scade ) Rexp.

Deci, conform acestei metode,



Va = Csp + Caps + Citv + Cam + Rexp



Valoarea adaugata prezinta o deosebita importanta economica pentru activitatea intreprinderii.

In primul rand, ea reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea tuturor participantilor, directi sau indirecti, la activitatea intrerinderii, astfel:

a salariatilor, prin cheltuielile cu salariile, asigurarile si protectia sociala si

prin partea de profit destinata participarii lor la repartizarea acestuia;

a proprietarilor, prin partea de profit care le revine, sau a actionarilor, prin dividendele primite;



a statului, prin cheltuielile cu impozite, taxe si alte varsaminte asimilate si prin impozitul pe profit platit de intreprindere;

a creditorilor prin dobanzile platite pentru creditele primite;

a intreprinderii ca organism unitar, prin cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor si prin partea de profit folosita pentru constituirea fondurilor de dezvoltare si de rezerva aflate la dispozitia ei.

In al doilea rand, pe baza valorii adaugate se poate aprecia gradul de integrare pe verticala a intreprinderii.

Pentru aceasta, se calculeaza coeficientul integrarii pe verticala Kiv ca un raport intre valoarea adaugata – Va si cifra de afaceri – Ca ale intreprinderii respective, conform relatiei:



El exprima, sub forma de coeficient, pondera valorii adaugate in cifra de afaceri realizata de intreprindere si, ca urmare, este totdeauna subunitar.

Cu cat acest coeficient este mai apropiat de 1, cu atat gradul de integrare pe verticala a intreprinderii este mai mare. La baza acestei afirmatii sta urmatorul argument: odata cu cresterea ponderii valorii adaugate in cifra de afaceri a intreprinderii se inregistreaza o diminuare relativa a valorii resurselor materiale, lucrarilor si serviciilor primite de la furnizori pentru executarea productiei prevazute.

Un al treilea aspect care subliniaza importanta valorii adaugate se concretizeaza in folosirea ei pentru exprimarea eficientei utilizarii unor factori (resurse) de productie ai (ale) intreprinderii.

In acest scop, se pot folosi doi coeficienti:

coeficientul de eficienta a utilizarii factorului uman (resurselor de munca) - Kum, care exprima ponderea cheltuielilor cu salariile si contributiile aferente in valoarea adaugata a intreprinderii, astfel:



coeficientul de eficienta a utilizarii factorului tehnic (activelor imobilizate) Kteh, prin care se evidentiaza ponderea cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor in valoarea adaugata a intreprinderii, conform unei relatii similare:



Cu cat acesti coeficienti sunt mai mici, cu atat creste gradul de eficienta a utilizarii factorilor respectivi de productie. Aceasta deoarece, odata cu scaderea ponderii cheltuielilor privind resursele umane sau activele imobilizate in valoarea adaugata a intreprinderii, se inregistreaza o crestere relativa a profitului obtinut din activitatea de exploatare a acesteia.

In sfarsit, valoarea adaugata reprezinta o baza de impozitare pentru fundamentarea taxei pe valoarea adaugata (TVA).



13.3.5   Valoarea adaugata neta


Valoarea adaugata neta comensureaza activitatea de productie a intreprinderii

prin valoarea nou creata in perioada considerata (de fundamentare).

Pentru stabilirea acestui indicator – Van, din valoarea adaugata a intreprinderii se scad cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor acesteia, conform relatiei:


Van = Va - Cam


In aceste conditii, fundamentarea analitica a valorii adaugate nete se realizeaza pe baza acelorasi metode prezentate in cazul valorii adaugate.

Metoda sintetica (de productie) consta in scaderea din productia

exercitiului a cheltuielilor materiale aferente acesteia – Cm.

Pe langa valoarea consumurilor de resurse materiale primite de la furnizori, a lucrarilor si serviciilor executate de acestia, in componenta cheltuielilor materiale se includ si cheltuielile cu amortizarea activelor imobilizate ale intreprinderii.

In aceste conditii, relatiile de calcul specifice acestei metode de fundamentare a valorii adaugate nete sunt:

Van = Pex – Cm


Cm = Cmt + Cam


Metoda aditiva (de repartitie) se bazeaza pe insumarea elemetelor

valorii adaugate nete, dupa cum urmeaza:


Van = Csp + Caps + Citv + Rexp


Simbolurile folosite in relatiile de fundamentare din cele doua metode au semnificatiile prezentate anterior, la valoarea adaugata.

Valoarea adaugata neta evidentiaza contributia intreprinderii la crearea produsului intern net al economiei.



13.3.6   Valoarea consumului intern productiv


Valoarea consumului intern productiv cunoscuta si sub numele de circulatie interna, exprima valoarea subansamblelor, pieselor, semifabricatelor, lucrarilor si serviciilor executate in cadrul unei verigi de productie ale intreprinderii si consumate in scopuri productive (pentru obtinerea productiei prevazute) in alte verigi ale aceleiasi intreprinderi.

Spre exemplu, intr-o intreprindere constructoare de masini, in componenta acestui indicator se include valoarea semifabricatelor turnate si a celor forjate executate in verigile de baza pregatitoare ale acesteia si consumate pentru obtinerea produselor destinate vanzarii din nomenclatorul intreprinderii respective.

De asemenea, indicatorul cuprinde valoarea lucrarilor de reparatii,a SDV-urilor, matritelor si modelelor, a diferitelor forme de energie etc. executate in verigile auxiliare ale intreprinderii pentru necesitatile ei de productie.

Exprimarea valorica a circulatiei interne se face pe baza costurilor unitare de sectie ale bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor destinate consumului intern productiv.







Document Info


Accesari: 431
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )