ETIMOLOGIA. Etimologic, managementul echivaleaza cu a tine in mana, a stapani a conduce cu mana forte, ceea ce implica idea controlului de actiune, si orientarea si directionarea ei.

Cuvantul management este imprumutat din limba engleza sub forma verbului "to manage" si inseamna a administra, a conduce, sau a izbuti. In limba engleza verbul "to manage" cu substantivul derivate management a avut initial sensul de a manui, de a struni caii.

Cu timpul verbul "to manage" a trecut din sfera sportiva a manuirii cailor in domeniul artei operative si a stiintei militare. In activitatile economice acest termen este foarte des utilizat in ultimele decenii. Termenul este astazi utiizat in toate domeniile: educatie, sanatate, sport, cu semnificatia de conducere eficienta, rationala, moderna.

SCOLILE DE MANAGEMENT. Scolile de management au fost clasificate dupa diferite criteii de diversi specialisti. Astfel dupa unii exista scoala procesului de management, scoala empirica, scoala comportamentului uman, scoala sistemului social, scoala toriei deciziilor, scoala matematica, scoala dinamicilor, iar dupa altii scoala clasica, scoala neoclasica, scoala organizarii moderne. Alte clasificari amintesc urmatoarele tipuri de scoli: behaviorista, stiintifica, cantitativa, decizionala si procesuala.

MANAGEMENTUL CA SIINTA. Astazi apare necesitatea unor conducatori capabili sa actioneze eficient in conditiile incertitudinii, sa ia decizii privind oamenii, activitatea si viata lor atat in prezent cat si in perspectiva. Managementul unei organizatii presupune o pregatire de specialitate, competente, abilitati si calificari atat in ceea ce priveste caracteristicile managementului cat si prticularitatile psiho-sociale ale organizatiei. Managementul este stiinta, arta si tehnica. Dand la o parte terminologia, problema fundamentala ramane cea a esentei managementului.

Managementul este si un ansamblu de discipline, teoretice, principii, metode specifice, metode si tehnici care privesc conducerea, gestiunea, administrarea si organizarea institutiilor (tehnica) cat si arta de a-i face pe oameni sa lucreze productiv si eficient, de a comunica, de a asculta in calitatea lor de membri ai orgaizatiilor si ai institutiilor, fie in calitate de clienti, beneficiari, furnizori, actionari, etc arta). Dar, managementul astazi este practicat si conceput si ca organizare a schimbarii si inovarii a eficientei si chiar a calitatii si excelentei.

OBIECTIVELE MANAGEMENTULUI. Managementul are ca obiectiv esential obtinerea excelentei in orice tip de organizatie. Ceea ce echivaleaza cu un model de actiune spre care trebuie sa tinda si caruia trebuie sa i se conformeze orice activitate concreta. Urmareste eficienta, eficacitatea, randamentul oricarei activitati din cadrul unei institutii, organizatii sau a unui domeniu prin aplicarea unor principii si functii manageriale, bazandu-se pe competente si calificari speciale ale managerilor ce urmaresc relationarea optima a resurselor umane cu cele materiale si informationale.

CONTEXTE MANAGERIALE. CONTEXTUL INTERN SI EXTERN AL MANAGEMENTULUI. Contextul se construieste prin relationarea caracteristicilor specifice organizatiei cu mediul. Contextul presupune:

l ca managerul functioneaza ca un set de activitati coordonate, functionanad ca un tot (intreg);

l ca sistem, organizatiile coordoneaza activitati prin intermediul subsistemelor, in vederea transformarilor de orice fel in rezultate (produse, bunuri, servicii);

l coordonarea acestor activitati din cadrul organizatiei ca sarcina centrala a managerului.

Contextul intern al managerului este constituit din ansamblul conditiilor si comportamentelor proprii ale unei organizatii (conditii fizice, resurse materiale, tehnologice, umane, financiare, etc.).

Contextul extern al managementului reprezinta mediul extern al unei organizatii si este dat de urmatoarele elemente:

u competitorii (organizatii care ofera aceleasi produse sau produse similare pe piata);

u schimbarile tehnologice generate de dezvoltarea noilor tehnici de producere a produselor sau serviciilor care implica schimbari tehnologice interne;

u conditiile economice trebuie intelese de catre manageri pentru a evita pierderile in organizatie;

u valorile si atitudinile sociale;

u procesele politice;

u conditiile fizice, etc.

FUNCTIILE MANAGEMENTULUI. In conceptul de sistem functiile managementului sunt: prevedere (planificare), organizare, control, informatie, decizie si actiune.

Prevederea reprezinta stabilirea misiunii si obiectivelor a caror indeplinire se realizeaza prin strategii. Ce s-ar intampla daca nu ar exista prevedere? Atunci nici o firma n-ar sti ce ar vrea sa faca si ce domeniu de activitate ar aborda, prevederea ne ajuta sa ne stabilim niste tinte si sa sondam putin viitorul in vederea realizarii obiectivelor. Rezultatul planificarii este planul. Acesta este un element de input in management.

Organizarea are ca input planul si reprezinta procesul de creare a tuturor conditiilor pentru realizarea in conditii de maxima eficienta a sarcinilor de plan. Tot aici se definesc compartimentele operationale si functionale, posturile si identificarea fortei de munca, conducerea si ierarhia, stilul managerial.

Controlul sau feed-back-ul reprezinta stabilirea standardelor monitorizarea si corectarea deviatiilor, masurarea performantei. Astfel spus controlul ne ajuta sa vedem daca am realizat ceea ce ne-am propus si asa cum ne-am propus.

Informatia este elementul fundamental in management si nu numai. Un proverb romanesc spune ca "cine stapaneste informatia stapaneste situatia", nimic mai adevarat intr-o lume unde domina razboiul psihologic, si legea celui mai bun. Daca nu ar fi informatia nu am cunoaste piata, concurenta, clienti si alti factori care ne-ar interesa atat ca organizatie cat si ca persoana fizica.

Presupunand ca stapanesc destul de bine informatia, managerii stiu cum se prezinta situatia actuala si pot lua decizii. Aceste decizii reprezinta un instrument esential in management. Deseori managerul este asociat ca fiind bun sau rau in functie de decizia luata. O decizie buna este aceea care corespunde obiectivelor propuse.

A lua o decizie inseamna a alege dintr-un set de alternative pe aceea care corespnde obiectivului urmarit in conditii de eficienta maxima. Luarea unei decizii presupune urmatoarele etape:

t definirea problemei;

t cautarea alternativelor posibile;

t evaluarea alternativelor;

t alegerea unei alternative.

Odata ce s-a luat o decizie se poate trece la procesul de actiune, adica de punere a strategiei in functiune.

Tocmai prin functiile amintite mai sus ne dam seama de importanta managementului ca stiinta practica si arta, deoarece fara aceste cunostinte organizatia nu ar putea functiona si ar fi caracterizata de un haos total. Chiar si lipsa unui anumit element ar aduce daune serioase in management si ca atare in viata oamenilor. Sa ne gandim ce s-ar intampla daca informatia nu ar indeplini una din caracteristicile sale esentiale si anume acuratetea. Atunci s-ar analiza gresit toata situatia, ne-am construi un viitor al firmei ipotetic care nu ar putea fi atins bazandu-ne si pe decizii luate eronat in concordanta de informatia eronata.

In acest capitol am vrut sa subliniem cateva aspecte legate de management in ansamblu si importanta pe care o au acestea in viata firmelor si in organizatii in general.

Notiunea de globalizare

"Daca nu ii poti invinge, alatura-te lor" (proverb romanesc)

Activitatea economica este marcata de schimbari, de transformari care acum au devenit mai numeroase, mai ample si mai profunde.

Dintre acestea s-au impus atentiei prin dimensiuni si consecinte, internationalizarea, procesul prin care actiunile sau actele econmice, productia si piata, altadata locale sau zonal-nationale depasesc spatiile nationale si devin internationale, expresia participarii unitatilor conomice din diferite tari.

Aceasta piata mondiala este ilustrata in mod deosebit prin:

cresterea ponderii comertului exterior in Produsul Intern Brut al tarilor lumii;

extinderea fara precedent al investitiilor externe;

cresterea vertiginoasa a tranzactiilor pe piata schimburilor valutare.

Internationalizarea imbraca doua forme:

integrarea economica;

globalizarea economiei.

Integrarea economica reprezinta ansamblul proceselor prin care doua sau mai multe tari realizeaza un spatiu economic comun mai eficient sub anumite aspecte in amsamblul sau.

Globalizarea economiei este procesul prin care actele economice, economia devine expresia participarii la un sistem de relatii care au loc la scara mondiala. La un grad ridicat al internationalizarii economiilor apar interese economice si politice commune pentru tarile antrenate in acest proces.

In ceea ce priveste integrarea aproape nu e zi in care sa citim in ziare tot soiul de stiri. Majoritatea sunt mici gaselnite si pareri ale unor oameni neavizati, dar partea cea mai grava este ca nimeni nu ne spune ce ar trebui sa facem pentru a ne integra cu fruntea sus. La argumentele impotriva integrarii un scriitor spunea: " N-am venit din alta lume,

Nu vrem mila nici pomeni,

Dupa legile strabune;

Noi suntem Europeni." (Pavel Corut)

Acest scriitor este de parere ca integrarea nu este un moft, ci o mare sansa pe care natiunea noastra o are pentru a scapa de pozitia de vesnic jefuita, vesnic revendicata si vesnic impartita intre marile puteri din est sau vest. Noi credem ca pozitia actuala a natiunii romane in raport cu unificarea este frustranta si stresanta.

In ceea ce priveste globalizarea, aceasta se realizeaza atat prin internationalizarea pietelor de bunuri, cat si prin inmultirea firmelor ce actioneaza de la inceput, pe scara mondiala. Globalizarea economiei este un termen care releva o dubla realitate:

internationalizarea pietelor de bunuri si de factori de productie;

aparitia si inmultirea firmelor, indeosebi industriale, ce isi desfasoara activitatea simultan la scara mondiala, etaleaza strategii globale de productie pe baza diviziunii internationale a muncii, comercializarea la standarde si cu marci mondiale, isi lanseaza produsele simultan pe mai multe piete prin integrarea aportului firmelor specializate in marketing, creatie, publicitate, expertise contabile si financiare, etc.

Din punct de vedere economic, scopul globalizarii il constituie profitul si mentinerea in activitate a firmelor in conditiile in care cresc foarte mult cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, durata de viata a produselor se diminueaza simtitor, a devenit necesara o retea densa de parteneri, exigentele de calitate sunt foarte mari si viteza de reactie la semnalele pietei se accelereaza.

Prin globalizare se capteaza numeroasele avantaje ce decurg din diferentele ce exista intre economiile tarilor lumii, acestea constituind, de fapt, sursa profiturilor.

Se considera ca globalizarea economiei va fi formal incheiata atunci cand bunurile si serviciile, capitalul si munca vor circula pe deplin libere, iar guvernele si autoritatile locale din orice tara vor trata in mod egal toate firmele, fara deosebire de nationalitate sau origine. Un rol deosebit in acest sens il au firmele multinationale si transnationale al caror capital isi are originea in mai multe tari si actioneaza, concomitant, in diferite tari. Cea mai mare parte a acestor tari provin din tarile dezvoltate (S.U.A., Uniunea Europeana si Japonia). Ele pot contribui la dezvoltarea economiilor in care actioneaza, in special prin aportul de capital, cresterea productiei si distributiei unor venituri (salarii, impozite si taxe).

Exista insa si aspecte negative: investitiile si obiectul activitatilor nu corespund neaparat nevoilor tarilor in care actioneaza, aportul in tehnologii avansate este foarte limitat pentru ca cele mai complexe sunt rezervate tarilor dezvoltate, pot sa nu mareasca productia dar inlocuiesc pe producatorii locali, pot constitui obstacole economice si politice pentru tarile in care actioneaza.

Argumente care explica de ce globalizarea progresiva este un proces pozitiv:

globalizarea progresiva pune la adapost tara noastra de agresiunea militara a unor tari mai mari, stiind ca tara noastra s-a aflat de-a lungul secolelor la interferenta dintre marile puteri (est si vest);

prin globalizare progresiva se realizeaza echilibrul de forte intre marile puteri astfel se va asigura pacea lumii;

globalizarea progresiva determina o crestere a sigurantei vietii tuturor oamenilor, din toate marile natiuni rezultate prin unire.

Globalizarea regresiva, prin impunerea unui singur centru de putere mondiala si a unui singur model de civilizatie, produce suferinte umane si pericole pentru viitorul omenirii.

Concluzii privind globalizarea si integrarea in Uniunea Europeana. Solutii pentru a ne integra cu frunte sus.

Din puntul nostru de vedere, atat integrarea in Uniunea Europeana cat si globalizarea reprezinta un avantaj in cazul in care stim sa profitam de aceasta ocazie, adica sa ne ajutam si singuri nu numai sa asteptam sa fim ajutati de tarile din Uniunea Europena.

Noi privim integrarea din doua puncte de vedere:

avem posibilitatea de a fi ajutati de tarile mai dezvoltate, cu tehnologie mult mai avansata decat a noastra, imprumuturi, investitii de capital, utilizarea unor noi informatii in ceea ce priveste managementul firmelor si nu numai,

riscul ca tehnologia existenta in companiile transnationale si multinationale sa fie incompatibile cu tara noastra, si sa produca un soc atat in economie cat si in mentalitatea oamenilor care inca mai asteapta sa li se dea fara a depune eforturi prea mari.

Solutii:

Cresterea eficientei economice din Romania, cresterea nivelului nostru de trai prin efort propriu si reducerea emigratiei catre natiunile din vestul Europei.

Privatizarea obiectivelor economice deosebit de rentabile sa se faca in favoarea investitorilor romani.

Noi propunem ca guvernul sa se implice, printr-un minister distinct, in activitatea de sprijinire a agentilor economici din Romania. In fiecare zi ar trebui san e informam din ziare, televiziuni si radio cum stam din punct de vedere economic.

Sa se faca o selectie riguroasa a persoanelor plecate catre natiunile vest-europene pentru a nu ni se face reclama negative.

Organizarea de cursuri de limbi europene macar la televiziunea nationala daca nu si la cele particulare.

Prezentarea sistematica a celor mai importante domenii din tarile si natiunile europene, prin televiziuni, radio si presa: geografie, istorie, economie, obiceiuri si traditii populare, pbiective turistice, posibilitati de munca si afaceri, etc.

Sugestii de afaceri pentru a sprijini procesul de integrare:

in ciuda faptului ca majoritatea romanilor manifesta o grija pentru copii lor, societatea romaneasca n-a rezolvat niciodata problema unor bone, baby-sitter sau doici calificate corespunzator, prin cursuri speciale, garantate de firme serioase;

in urma desfiintariii multor gradinite de stat si de intreprindere, gradinitele particulare au un mare viitor, caci parintii vor continua sa munceasca, vor castiga din ce in ce mai mult, pe masura iesirii din criza economica;

sa se organizeze cursuri de calificare, datorita cererii ascendente in urmatoarele domenii: modeling, dansuri moderne, balet, arte martiale, informatica, cursuri de limbi straine, investigatii si servicii de paza;

intemeierea unor firme specializate in servicii de curierat, prin care se pot trimite la adrese comandate de clienti diferite obiecte: cadouri, flori, invitatii, pliante de reclama;

intemeierea de firme secializate in ceea ce priveste menajul din imobilele firmelor sau din casele oaminilor mai instariti;

organizarea unor firme specializate in consilierea liberilor intreprinzatori in devenire si mentinerea unor firme pe piata a celor care deja exista, precum si organizarea unor cursuri atat in scoli cat si in particular a unor cursuri de arta a succesului.

Relatia dintre management si globalzare

"viitorul nu este inaintea noastra, viitorul deja s-a intamplat, din pacate, este inegal distribuit intre firme, sectoare economice si natiuni." (Philip Kotler)

In conditiile actuale si tinand seama de caracteristicile organizatiilor economice ca sisteme deschise in care mediul extern are un impact major, nu se poate contesta influenta mediului international asupra oricarei organizatii. Companiile internationale americane ca General Motors, Ford, Coca-Cola care opereaza pe toate continentele si aproape in toate tarile sau cele japoneze (Nissan, Toyota, etc) au impus managementul lor si stilul lor de afaceri in statele in care opereaza.

Factorii favorizanti cum ar fi sistemul modern de comunicatii internationale (telefonie, e-mail, comunicatii prin satelit) au imprimat practicii managementului o natura internationala.

In contextul zonei europene, Uniunea Europeana se impune ca un factor determinant in managementul organizatiilor din aceasta zona. De exemplu, articolul 117 al Tratatului de la Mastricht se refera la aspecte sociale cum ar fi: combaterea somajuluui, libertatea miscarii fortei de munca in cadrul Uniunii Europene, combaterea discriminarilor rasiale, culturale, etc. Alte articole se refera la anumite drepturi cum ar fi: dreptul la munca in orice tara a Uniunii Europene, conditiile de munca, protectie sociala, dreptul la instruire si perfectionare profesionala, dreptul la informatie, etc. In acest context, tarile membre ale Uniunii Europene sunt obligate sa tina seama de aceasta legislatie si sa lucreze impreuna ca un sistem in vederea armonizarii practicilor.

Companiile multinationale sunt organizatii mari, unele chiar uriase, daca ne raportam la volumul vanzarilor care de multe ori depaseste PNB al multor natiuni. Companii cum ar fi Exxon, Shell au un volum de vanzari care depaseste PNB al Greciei, Bulgariei, Egiptului, etc (dupa statisticile Bancii Mondiale).

Companiile multinationale in special cele americane, europene si japoneze realizeaza mari profituri datorita unor avantaje ca: forta de munca ieftina, mari piete de desfacere, s.a.m.d. Insa tarile gazda au avantaje prin aportul de capital, crearea de locuri de munca, introducerrrea de noi tehnici si tehnologii, etc. Intr-un mediu atat de dinamic si teoria managementului capata dinamism. Astfel, in ultimele decenii isi gasesc ecou tot mai multe teorii ce tind sa defineasca managementul schimbarii ca o expresie a managementului dinamic sau, mai nou, Kinetic Management, Kinetic Enterprise, Kinetic Organisation. Evident, intr-un mediu dinamic, imprevizibil isi face din ce in ce mai mult loc: a prevedea nu mai este asa de usor ca in trecut, cand tendintele de evolutie a pietei, nevoile consumatorului si tehnologiile necesare puteau fi cu succes prevazute.

Modelul Kinetic Management:

ghid de proiectare a unei afaceri ce poate face fata noii realitati;

raspuns al noilor cereri si a insusirii noilor oportunitati;

Kinetic Enterprise este diferita in structura si comportament de corporatie traditionala;

este o instantanee actiune masina ce schimba constant locul, ignorand ierarhia traditionala.

Vechiul model al managementului comanda-control este defunct.

Kinetic Enterprise este organizata pe langa lucratorii care initiaza si executa individual proiecte neprevazute care se numesc evenimente, aceste evenimente fiind: evenimente de piata care isi insusesc oportunitatile neprevazute ale pietei si evenimente ale clientilor care satisfac cererile neprevazute ale clientilor. Lucratorii chemati sa faca fata acestor evenimente sunt cei ce au avut succes ca urmare a cunoasterii activitatii intreprinderii in contextual de sistem integrat, ei fiind prevazuti sa joace rolul initierii de evenimente.

In ceea ce priveste loialitatea vechilor consumatori, revolutia sistemului de comunicatie a dat acces consumatorilor la produsele si serviciile intregii lumi. In ce priveste ritmul din ce in ce mai accelerat, a condos la a spune ca ciclurile de viata ale afacerilor se masoara azi, mai curand in luni decat in ani.

CAP.2 MANAGEMENTUL DE AZI SI DE MAINE

2.1 Realizari in managementul firmelor mici si mijlocii

"Sa-ti schimbi hainele.o idee buna. Ei bine le-am schimbat. Dar tot am pe mine praful calatoriei." (Issa - filozof)

Firmele din ziua de azi, mici si mijlocii, majoritatea se confrunta cu probleme serioasa in ceea ce priveste noua economie si piata mondiala. Reprezinta un adevar de netaguit faptul ca si etapa de tranzitie la economia de piata, activitatea managementului ar trebui sa se integreze intr-un proces cu o ascendenta permanent ape multiple planuri.

O problema cu care se confrunta majoritatea firmelor romanesti este lipsa de informare in domeniul economic, si lipsa de pregatire in ceea ce priveste activitatea de conducere. Dupa anii 1990 cand multe persoane au devenit liberi intreprinzatori au inceput sa copieze cate putin din metodele straine in ceea ce priveste infiintarea si conducerea firmelor. Dar in acest process a intervenit incompatibilitatea dintre schimbare si tranzitie, elemente total diferite, deoarece ei nu si-au schimbat si mentalitatea.

Managerii au acceptat procesul de schimbare darn u au acceptat tranzitia. Schimbarea reprezinta modificarile realizate in exterior. De exemplu au schimbat profesia sau au trecut de la statutul de angajat sau subaltern la statutul de manager sau liber profesionist.

Procesul de tranzitie reprezinta un process de schimbare a mentalitatii, de incheiere a socotelilor cu trecutul, acesta fiind primul pas in aplicarea managementului tranzitiei. Din pacate multi manageri nu cunosc bazele generale ale managementului, problemele teoretice si practice ale profesiilor exercitate de catre salariati, notiuni de psihologie, sociologie, logica si economie.

De asemenea pana acum in marea majoritate a cazurilor nu se stapanesc cunostintele de jurisdictia muncii si protectie sociala, de igiena, de protectia muncii si multe altele. In concluzie, asta inseamna ca nu si-au schimbat mentalitatea. De exemplu, in ceea ce priveste cerintele la un interviu, intr-o firma mai mica acestea se reduce la intrebari referitoare la experienta si la locurile de munca anterioare, in nici un caz la examene serioase asa cum ar trebui sa fie, urmate de o pregatire serioasa in politica firmei respective.

In ceea ce priveste realizarile in management la ora actuala, acestea au fost cam superficiale. In Romania exista probleme in ceea ce priveste culegerea, transmiterea, prelucrarea si sintetizarea informatiilor. Multe firme nu vor rezista dupa aderare deoarece nu indeplinesc nici macar conditii calitative.

Puncte slabe ale managementului in Romania, azi:

Multe firme nu au compartimente de marketing care sa se ocupe cu studiul pietei, sau laboratoare pentru studiul pietei sau de cercetare-dezvoltare.

Se adopta deseori strategii pe termen scurt, se doresc in special profituri rapide in timp cat mai scurt.

Multe dintre tehnologii sunt vechi, drept dovada nici produsele nu sunt competitive.

Se fac cheltuieli mari cu reclame mai ales in firmele mijlocii, in loc sa se apeleze la "publicitate cu precizie chirurgicala" caracterizata prin campanii de reclame scurte si dirijate concentrat.

Nu se comunica fata in fata cu oamenii care conteaza cel mai mult: clientii.

Nu se foloseste cu prudenta cercetarea de piata.

Nu exista comunitati de consumatori.

Clientii nu se respecta ca indivizi, sunt analizati doar ca valori abstracte dintr-un tabel.

Lipseste respectful intre sefi si subalterni.

Nu exista fixatia marcii si calitatii.

Remuneratiile fata de angajati nu sunt pe masura.

Nu se folosesc ideile inovatoare.

Din pacate domina stilul de conducere autoritar, foarte rar cel democrat sau laisse-faire.

Inca se practica organizarea pe verticala, si de multe ori nu se deleaga autoritatea si responsabilitatea.

Birocratia si formalismul, actioneaza ca o bariera in calea unei organizari inventive.

Gandirea functionala "mioapa".

Exista tendinta spre conformism.

Lipsa sustinerii manageriale.

Tendinta de a cauta un singur castigator.

Nu se asigura resurse financiare adecvate.

Teama de asumare a riscurilor.

Nu se utilizeaza tehnologia electronica (in special in domeniul informatiilor, de exemplu internetul).

Exista structuri ierarhice rigide.

In concluzie, in multe firme mici din Romania managementul este deficitar, deoarece s-a copiat o parte din managementul tarilor mai dezvoltate, dar problemele de esenta cum ar fi calitatea , respectul, valirole umane, tehnologia avansata nu se respecta.

Ne aflam intr-o noua era sin u suntem pregatiti, nun e adaptam, nun e schimbam modul de a gandi, nu aplicam remedii mai specifice managementului, noi economii si asteptam suferinte noi (Acela care nu va aplica remedii noi, trebuie sa se astepte la suferinte noi").

2.2 Realizari in managementul firmelor mari. Influenta firmelor multinationale asupra acestora

"A exista inseamna a te schimba, a te schimba inseamna a te maturiza, a te maturiza inseamna a te recreea la nesfarsit" (Henri Bergson - filozof)

Document Info

Accesari: 1992
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare