Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC LUCRARE DE DISERTATIE

management





scoala Nationala de Studii Politice si Administrative






SPECIALIZAREA DE MASTERAT




MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC



LUCRARE DE DISERTAŢIE




Conducator stiintific:

Absolvent:







TABLA DE MATERII





Consideratii generale. Scop si Obiective.


Descrierea sistemului de protectie al copilului D.G.A.S.P.C. Bucuresti, sectorul 6, si a Centrului de Plasament Cotroceni


3. Metodologia proiectului de īnchidere a serviciului rezidential. Etapele planificate īn proiect. Costurile.


4. Derularea proiectului de īnchidere a institutiei rezidentiale. Dificultati īntāmpinate.


Descrierea detaliata a activitatilor desfasurate prin proiectul de īnchidere. Impactul asupra grupurilor tinta.


6. Concluzii.









CAPITOLUL I.

Eficienta si eficacitatea īn sectorul public



Abordarile privind eficienta si eficacitatea au, de cele mai multe ori, īn vedere activitatea din sectorul privat, īn sectorul public accentul punāndu-se mai mult pe nivelul de acoperire a solicitarilor si mai putin pe modul de utilizare a resurselor.

Sectorul public a fost considerat, o perioada īndelungata, ca unul al non-pietei, fapt ce a exclus concurenta cu repercusiuni negative asupra calitatii bunurilor si serviciilor publice si asupra gestionarii resurselor utilizate īn acest sector.

Nivelul tot mai ridicat al nevoilor publice ca si dificultatile frecvente, cāteodata de netrecut, de acoperire a acestora au impus transformari esentiale atāt īn modalitatea de asigurare a bunurilor si serviciilor publice, cāt si īn finantarea organizatiilor si a institutiilor care le realizeaza.

Un prim pas īn implementarea schimbarii - īn sensul urmaririi eficientei īn sectorul public - a constat īn renuntarea statului la monopolul asupra activitatilor din acest sector. Admiterea agentilor economici privati ca furnizori de bunuri si servicii de interes public a deschis calea competitiei, a performantei īn sectorul public.

Analiza performantei unei organizatii presupune stabilirea unei relatii īntre rezultate, mijloace si obiective, mai precis este necesara o abordare din punct de vedere al eficacitatii, eficientei si al bugetarii.

Se cunoaste ca "eficienta īnseamna maximizarea rezultatelor unei activitati īn relatie cu resursele utilizate", masurarea realizāndu-se prin raportarea iesirilor (rezultatelor) la intrari (eforturi).

Eficienta cheltuielilor publice exprima o dimensiune optima a unui raport determinat īntre efortul financiar (constituit de resurse financiare publice) si efectele comensurabile sau estimative obtenabile pe seama obiectivelor finantate de catre stat


Rezultate Mijloace Obiective


Īn aprecierea eficientei din sectorul public, managerii tin seama de faptul ca eforturile facute pentru satisfacerea nevoilor sociale sunt masurabile, de obicei cuantificate valoric (costul resurselor materiale, umane, informationale) īn timp ce efectele sociale sunt dificil de determinat si nu pot fi prevazute īn totalitate.

Referitor la necesitatea evaluarii performantelor si greutatea comensurarii rezultatelor, Peter Drucker afirma: "stim ca trebuie sa masuram rezultatele. De asemenea, stim ca exceptānd afacerile, nu stim sa masuram rezultatele īn cele mai multe organizatii".

Īn organizatiile publice, eficienta a īnceput sa fie "masurata" prin gradul de servire a cetateanului, prin considerarea acestuia drept client catre care trebuie sa se īndrepte toate actiunile organizatiei.

Informatiile privind īndeplinirea obiectivului de satisfacere a cetateanului-client provin adeseori din sondajele de opinie, numarul si sursa reclamatiilor privind calitatea serviciilor oferite, manifestarile publice (greve), din exercitarea dreptului de elector, atunci cānd legea ofera aceasta posibilitate ca si din contactul direct autoritate-cetatean (audiente). Abordarile privind eficienta īn domeniul public au ca punct de plecare rationalismul īn folosirea resurselor.

Specialistii īn domeniu considera ca numarul celor nemultumiti de serviciile medicale arata daca resursele alocate acestui domeniu au fost utilizate eficient. Acelasi lucru se poate spune daca ne raportam la īncrederea populatiei īn armata, privita prin prisma securitatii, a sigurantei cetateanului care este īntarita de rezultatele celor ce participa la diverse misiuni cu caracter militar, īn tara sau strainatate.

Resursele utilizate īn sectorul public sunt de obicei resurse asigurate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale (cele din domeniul apararii, sanatatii, īnvatamāntului, asistentei sociale, televiziunea publica). Sunt īnsa si servicii care se finanteaza din fonduri private (transportul īn comun, gospodaria comunala etc.).

Resursele bugetului de stat si ale bugetelor locale sunt limitate, sursa lor principala fiind reprezentata de taxele si impozitele percepute de la persoanele fizice si juridice. Depasirea gradului de suportabilitate specific acestora descurajeaza plata contributiilor bugetare si īncurajeaza frauda si evaziunea fiscala, ca urmare este necesara folosirea eficienta a resurselor bugetare alocate pentru a se putea acoperi cāt mai multe nevoi sociale.

Cresterea nevoilor sociale coroborate cu scaderea veniturilor bugetare impun, cu atāt mai mult, cresterea eficientei si eficacitatii īn sectorul public, cu cāt a devenit clar ca neglijarea eficient 16416b12q ei duce la risipa si la contraperformanta īn sectorul public.

Eficacitatea - priveste raportul dintre rezultatul obtinut si obiectivul care trebuie atins.

Īntr-o organizatie, eficacitatea presupune atingerea standardelor, a obiectivelor, ceea ce determina o definire prealabila a obiectivelor si o masurare ulterioara a rezultatelor. Este adusa astfel, din nou, īn prim plan necesitatea masurarii rezultatelor ca si importanta stabilirii unor obiective pertinente care, īn cazul organizatiilor publice, trebuie sa aiba īn vedere efectele atāt la nivel "macro", cāt si la nivel "micro".

Executia administrativa - care presupune īn conceptie traditionala, actiuni pentru apropierea deciziilor legislative, politice de cele executive ("top-down"). Deci, rolul administratiei este de a concretiza actiunile la nivel īnalt, care traseaza cadrul de actiune. Misiunea administratorilor se limiteaza, īn conceptia traditionala, la aplicarea fidela a deciziilor politice;

Aplicarea sociala - se realizeaza prin mijloace specifice, administratia utilizānd puterea publica si dreptul de a impune unilateral obligatiile de comportament.

Eficacitatea mai este influentata de resursele ideologice, care sunt difuzate īn mecanismele de actiune sociala.

George Moldoveanu, īn "Analiza organizationala", considera ca, īn general, se acorda o atentie mai mare obtinerii unei eficiente ridicate īn detrimentul eficacitatii īntrucāt ineficienta poate afecta grav performantele organizatiei dar si datorita faptului ca aprecierea managerilor este corelata cu nivelul eficientei realizate.

Foarte multi specialisti straini, īnsa, sunt de parere ca nu se poate vorbi de eficienta fara eficacitate pentru ca "este mult mai important sa realizezi bine ceea ce ti-ai propus - eficacitatea - decāt sa realizezi bine altceva - eficienta" [6].

Eficienta organizatiei este influentata de eficienta personalului, fapt ce impune īndreptarea atentiei managerilor din sectorul public catre resursele umane īntrucāt factorul uman este singurul care poate face un sistem mai eficient si mai durabil din punct de vedere al viabilitatii economico-financiare si manageriale.

Folosirea unor termeni ca productivitate administrativa sau randament al serviciilor publice scoate īn evidenta noile orientari ale managerilor din organizatiile publice, respectiv - activitati eficiente si eficace prin folosirea unui personal performant, eficient si eficace totodata.

Bugetarea contribuie, īmpreuna cu utilizarea eficienta si eficace a resurselor, la realizarea performantei īn organizatiile publice.

Pornind de la acest deziderat, dar si datorita necesitatii armonizarii legislatiei romāne īn materie de buget cu cea comunitara, organizatiile publice au fost nevoite sa treaca de la finantarea pe baza bugetelor de mijloace, la finantarea bugetara pe baza de programe [7]. Spre deosebire de finantarea prin bugetul de mijloace care concentra eforturile ordonatorilor de credite spre obtinerea unor alocatii bugetare cāt mai mari, finantarea bugetara pe baza de programe urmareste stabilirea unei corelatii judicioase īntre efortul financiar solicitat de la stat si efectele scontate prin utilizarea fondurilor alocate.

Īn aceasta situatie, ordonatorii de credite se preocupa de stabilirea unor raporturi optime īntre costurile (efortul financiar) si rezultatele (efectele) programului propus, pentru a convinge organele abilitate ca acesta merita sa fie īnscris īn buget si aprobat de cei īn drept.

Īn acelasi timp ei nu mai urmaresc cheltuirea cu orice pret a banilor virati de la buget, ci realizarea programului, īncadrarea īn termenele stabilite si īn indicatorii de eficienta (eficacitate) aprobati.

Programele trebuie sa cuprinda [8]: scopul final al activitatii desfasurate de un minister sau de o alta entitate publica centrala sau locala; obiectivele urmarite; definirea programului, cu precizarea prioritatilor si indicarea orizontului de timp la care se refera; estimarea posibilitatilor de crestere a eficientei/eficacitatii īn urma aplicarii programului; efortul financiar reclamat de realizarea programului, indicatorii de rezultate, calitativi si cantitativi, precum si sursele de finantare.

Atunci cānd rezultatele nu pot fi cuantificate īn bani pentru calculul eficacitatii se foloseste metoda cost-avantaje sau multicriteriala.

Aceasta metoda presupune:

- compararea costurilor si avantajele mijloacelor alternative susceptibile pentru realizarea unui proiect;

- determinarea dimensiunii optime a unui proiect;

- ordonarea proiectelor īn functie de restrictiile bugetare.

Īncepānd cu anul 2001, Guvernul a aprobat o serie de programe finantate de la bugetul de stat (M.Ap.N., Ministerului Sanatatii si Familiei) sau din bugetul Fondului de Asigurari Sociale de Sanatate.

Cele aratate scot īn evidenta accentul pus astazi, īn organizatiile publice, pe utilizarea eficienta si eficace a resurselor, pe realizarea performantei, dar si pe alinierea legislatiei financiare romānesti la legislatia si practica comunitara din domeniu, astfel īncāt sa creasca disciplina financiara īn gospodarirea banului public.





















CONSIDERAŢII GENERALE. SCOP sI OBIECTIVE.

ANALIZA MODALITĂŢII DE ĪNCHIDERE A CENTRULUI DE PLASAMENT COTROCENI (INSTITUŢIE DE TIP REZIDENŢIAL).


Lucrarea de fata īsi propune atāt restructurarea sistemului de asistenta sociala,cāt     si posibilitatea de a elabora un model de reorganizare institutionala care sa serveasca drept exemplu de buna practica īn crearea noului cadru pentru asistenta sociala la nivel national, īn concordanta cu standardele UE.

Un aspect cheie al aprecierii sistemului de protectie a copiilor din tara noastra este numarul celor aflati īn institutiile de ocrotire (centrele de plasament), astfel, recunoscānd costurile crescute si efectele nefaste pe termen lung ale institutionalizarii, este certa preocuparea noastra pentru reducerea numarului de copii din acest tip de institutii.

Lucrarea, care are ca obiect restructurarea / īnchiderea unei institutii de tip rezidential prin dezvoltarea de servicii alternative (asistenta maternala, case de tip familial, acordarea de sprijin financiar īn vederea reintegrarii īn familia naturala) si pentru prevenirea institutionalizarii si abandonului este rezultatul unor minutioase analize de politici sociale si analize institutionale, aplicate sistemului actual de asistenta sociala de la nivel judetean, oferind solutii realiste si un model pentru modificari structurale compatibile cu standardele UE.

Prin acest proiect de īnchidere a Centrului de Plasament Cotroceni (care īn prezent ocroteste un numar de 19 de copii) se urmareste dezvoltarea unui sistem de ocrotire cu adevarat responsabil, care va trebui sa ofere servicii de sprijin pentru integrarea / reintegrarea copiilor īn propriile lor familii.

Aceasta lucrare stabileste directiile de schimbare cu costuri cāt mai mici posibile, pe parcursul unei perioade de tranzitie relativ scurta, si īncearca sa prezinte o transformare tangibila de ordin institutional si legislativ, organizata īn etape graduale, pentru obtinerea unui nou si modern sistem de servicii sociale, prin maximalizarea utilizarii resurselor disponibile, atāt la nivel local, cāt si la nivel central/european. Ca orice plan, sunt stabilite principiile si valorile esentiale, precum si obiectivele ce deriva din viziune, care urmeaza sa fie realizate printr-un proces etapizat, īntr-o perioada de 14 luni.

Lucrarea reprezinta un instrument de ghidare pas cu pas īn dezvoltarea sustenabila a sectorului social din judetul Alba, avānd la baza un plan de actiuni stabilit prin consens care prezinta toate actiunile si rezultatele ce urmeaza a fi īndeplinite īn perioada de timp propusa, de catre finantatorii proiectului, de echipa de implementare, de parteneri/organizatii si alti factori cheie implicati.

Prin urmare, aceasta lucrare este menita sa aduca o schimbare reala īn vietile grupurilor defavorizate sau vulnerabile si a altor persoane aflate īn dificultate - tineri, familii, vārstnici, persoane cu handicap - pentru a asigura includerea lor sociala.

Scopul si viziunea temei, ofera o imagine de ansamblu asupra modului de organizare si functionare a sistemului de asistenta din cadrul D.G.A.S.P.C. Bucuresti, sectorul 6, reflectānd asupra intentiei noastre ca prin proiectul finantat de Phare, orice locuitor al sectorului 6 sa poata avea acces usor la o gama larga de servicii si prestatii de buna calitate, adaptate nevoilor individuale si globale ale fiecarui beneficiar. Ea se datoreaza faptului ca suntem īncrezatori īn forta spiritului, culturii si talentului nostru, forta suficienta pentru a īnlesni provocarile si schimbarile si pentru a dezvolta o societate bazata pe incluziune, īn care toti cetatenii sa aiba dreptul la o viata demna si la integrare deplina. Sistemul de asistenta sociala spre care tindem are la baza aceasta viziune precum si obiectivul de a crea un sistem de asistenta sociala unitar si echitabil, cu un management eficace si eficient, centrat īn jurul beneficiarului si potentialilor beneficiari, īn vederea crearii unui cadru pentru asistenta sociala īn concordanta cu cele mai bune practici din Uniunea Europeana.

Principiile īndrumatoare pentru functionarea noului sistem sunt cele ale functionarii sistemice, parteneriatului, solidaritatii sociale, universalitatii si subsidiaritatii.

Valorile care vor sta la baza furnizarii serviciilor sociale sunt sansele egale, libertatea de alegere si demnitatea umana.

Īntr-un alt subcapitol al lucrarii se analizeaza situatia actuala din asistenta sociala, concentrāndu-se pe sistemul de protectie sociala pentru copii, fiind īn asa fel structurata pentru a oferi o informatie coerenta care īn final conduce la concluzii si recomandari pentru aceasta categorie de beneficiari. Īn acest capitol am utilizat o serie de tehnici de analiza a politicilor sociale (analiza generala de date, analiza beneficiarilor, analiza factorilor implicati, analiza interdependentelor, analiza impactului social, a comportamentului social etc.) pentru a oferi o imagine cāt mai exacta a situatiei actuale. Trecerea de la analiza la concluzii si recomandari include ca etape definirea problemei si diagnoza - premize pentru stabilirea obiectivelor proiectului, ca versiune reconstruita a problemelor identificate.

Obiectivele generale si imediate ale lucrarii se adreseaza si precizeaza īntr-o forma masurabila schimbarile necesare fata de sistemului actual, prezentānd totodata serviciile sociale necesare si adecvate care raspund nevoilor identificate pentru fiecare grup prioritar. Este de notat faptul ca masurile de implementare se concentreaza asupra rolurilor cheie ale institutiilor ce vor fi implicate īn noul sistem, atāt la nivel de macro management, cāt si la nivel de micro management, precum si asupra mecanismelor ce vor asigura interdependenta si coerenta necesare īn managementul sistemului judetean de asistenta sociala.

Resursele necesare pentru implementarea proiectului, ce este parte componenta a lucrarii vor fi atrase din urmatoarele surse: surse externe de finantare (Phare sau prin programe de finantare internationale), bugetul de stat, bugetele locale (ale Consiliului Local al Municipiului Bucuresti si eventual ale Consiliilor Locale de Sector), tarife pentru servicii, donatii si sponsorizari, si parteneriate public-private.

Resursele si costurile implicate, prezinta ipotezele pentru evaluarea costurilor si resurselor necesare implementarii proiectului, analiza de scenariu referitoare la asigurarea resurselor necesare pentru acoperirea costurilor implementarii proiectului (ex. costul diferitelor tipuri de servicii cum ar fi: asistenta maternala, casele de tip familial, costul programului de sprijin, centrele de consiliere, costurile umane si materiale, etc. si costul implementarii managementului de caz).

Implementarea proiectului este monitorizata si evaluata la toate etapele de catre un comitet format din reprezentanti ai institutiilor implicate, urmarindu-se modul īn care este realizat acest lucru, descriind totodata procesul de monitorizare ce va fi folosit pe tot parcursul etapelor de implementare, inclusiv rolurile alocate diferitelor institutii īn cadrul monitorizarii si evaluarii. Deoarece exista probabilitatea ca procesul de implementare a proiectului sa fie influentat de diversi factori externi se vor anticipa riscurile provenind din mediul extern ce pot avea un serios impact asupra implementarii proiectului, identificāndu-se riscurile posibile, masurarea impactului si propunānd un plan de atenuare a riscurilor pentru minimalizarea impactului.

Un alt subcapitol al lucrarii prezinta eforturile si abordarea noastra colectiva īn ce priveste consultarea publicului si a beneficiarilor de-a lungul etapelor de concepere si implementare a proiectului. Se descrie, de asemenea modul īn care acest proces de consultare va continua īn faza de implementare, concentrāndu-se īn special pe masurarea performantei īn furnizarea serviciilor la un nivel satisfacator pentru beneficiar.

Pe scurt, munca de concepere si de implementare a proiectului a condus la identificarea unor disfunctionalitati legate de sistemul judetean de asistenta sociala:

1. sistemul actual de asistenta sociala al sectorului 6, este constituit aproape īn exclusivitate de prestatii financiare si īngrijire rezidentiala, formele alternative de servicii fie nu exista pentru unele categorii de beneficiari, fie sunt limitate ca raspāndire, si prin urmare limitate sub aspectul accesibilitatii acestora.

2. fragmentarea sistemului de asistenta sociala al municipiului Bucuresti, resursele umane insuficiente, precum si resursele financiare scazute si ineficient folosite au un impact negativ asupra utilizatorilor prin neasigurarea serviciilor si prestatiilor catre toti cei īndreptatiti.

3. actuala Directie Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului a sectorului 6, Bucuresti, nu este organizata īn mod corespunzator pentru īndeplinirea tuturor atributiilor si responsabilitatilor sale pe linia asistentei sociale.

4. serviciile publice de asistenta sociala de la nivel local nu au suficiente resurse umane si financiare si nu īsi pot īndeplini atributiile pe linia serviciilor sociale. Legislatia insuficient de clara si coerenta īn domeniul asistentei sociale contribuie la fragmentarea sistemului, suprapunerea de responsabilitati īntre diferitele institutii si la omisiuni īn privinta alocarii de responsabilitati pentru anumite categorii de beneficiari (ex. vārstnicii).

Īn decursul atātor ani de experienta īn domeniul protectiei copilului s-a demonstrat faptul ca, ocrotirea īntr-o institutie mare nu corespunde normelor prevazute de reforma īn domeniul protectiei copilului. O simpla comparatie īntre ocrotirea copiilor īn aceste institutii de tip clasic si cea din casele de tip familial sau asistenti maternali specializati, evidentiaza cresterea calitatii muncii cu copilul deficient.

Copiii institutionalizati au aceleasi drepturi si aceleasi necesitati ca si copiii care traiesc īn familii. Dar aceste cerinte capata o alta dimensiune si o profunzime accentuata fiindca mediul de viata lipsit de cadrul familial si existenta unor probleme de sanatate, de adaptare sociala, de afectivitate īsi pun amprenta asupra personalitatii copilului, a integrarii/reintegrarii lor īn familia naturala, īn viata sociala si profesionala.

Copiii cu dizabilitati sunt īn primul rānd fiinte umane, membrii unor comunitati, capabile (īn masura īn care sunt si sprijiniti) sa-si aduca propria contributie īn a-si construi un viitor, si au dreptul de a fi respectati ca cetateni cu drepturi depline.













CAPITOLUL II

Ce sunt politicile publice?


Definitie si concepte cheie


Domeniul de cercetare al politicilor publice reprezinta un domeniu de granita īntre mai multe discipline "clasice" precum stiinta politica, sociologia, psihologia sociala, stiinta juridica sau economia. Studiul politicilor publice ar reprezenta bransa cea mai recenta a stiintei politice. Īn ceea ce priveste tehnicile si metodele de cercetare, acestea sunt īmprumutate din diverse discipline sociale si adaptate nevoilor de instrumentar pentru fiecare studiu īn parte.

Pāna prin anii 60 stiinta politica nu era interesata īn mod special de studiul a ceea ce se īntāmpla īn interiorul guvernului si de studiul mecanismelor guvernarii. Studiile de specialitate prezentau extensiv procesul electoral, organizatiile politice, analiza conceptelor cadru īn stiinta politica etc. Dupa anii 60 creste interesul pentru a afla ce se petrece īn interiorul guvernului, se intensifica preocuparea pentru cresterea eficientei deciziilor īn materie de alocare a fondurilor publice si de aici interesul pentru studierea manierei īn care se iau deciziile politico-administrative. Din anii 80 īncepe sa se discute tot mai mult īn termeni de reforma a guvernarii, accentul cazānd pe cresterea performantei īn gestionarea banului public, pe īmbunatatirea relatiei īntre Stat si Cetatean, īntre Guvern si Societatea Civila.

Domeniul politicilor publice (cercetarea si analiza īn domeniu) poate fi definit foarte bine ca ocupāndu-se de studiul deciziilor politico-administrative de alocare a diverselor forme de resurse (materiale, financiare, de know how, simbolice). Politicile publice, obiectul de studiu al disciplinei īn cauza, reprezinta actiuni realizate de catre guvern (central sau local) ca raspuns la problemele care vin dinspre societate. Vorbim despre politici publice atunci cānd o autoritate publica, centrala sau locala, īncearca cu ajutorul unui program de actiune coordonat sa modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali.

Decantānd definitia de mai sus rezulta o serie de elemente care dau consistenta unei politici publice.

Īn primul rānd o politica publica este formata dintr-un ansamblu de masuri concrete, care dau substanta politicii publice. Traseul constitutiv al unei politici publice este punctat de diverse decizii. Deci, un al doilea element este dat de faptul ca o politica publica se defineste prin aceste decizii, forme de alocare a resurselor, a caror natura este mai mult sau mai putin autoritara si īn care coercitia este mereu prezenta. Īn al treilea rānd, o politica publica se īnscrie "īntr-un cadru general de actiune", ceea ce ne permite sa distingem īntre o politica publica si simple masuri izolate. Īn acest cadru de actiune, o politica publica are obiective si scopuri precizate, stabilite īn functie de valori, norme si interese. Acesta ar fi al patrulea element. Iar ultimul, al cincilea, este dat de faptul ca o politica publica are un public, adica indivizi si grupuri a caror situatie este afectata de deciziile luate īn politica publica īn cauza.

Politicile publice sunt actiunile realizate de catre guvern (central sau local) ca raspuns la problemele care apar dinspre societate. Vorbim despre politici publice atunci cānd o autoritate publica, centrala sau locala, īncearca cu ajutorul unui program de actiune coordonat sa modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali.

La nivel national, politicile publice pot sa apara dinspre oricare dintre institutiile majore ale Statului (Parlament, Presedinte, Guvern - central sau local).

Cele cinci elemente care dau consistenta unei politici publice sunt:[1]

1. O politica publica este formata dintr-un ansamblu de masuri concrete, care dau « substanta » unei politici publice;

2. O politica publica cuprinde decizii sau forme de alocare a resurselor, a caror natura este mai mult sau mai putin autoritara si īn care coercitia este mereu prezenta;

3. O politica publica se īnscrie īntr-un « cadru general de actiune », ceea ce ne permite sa distingem īntre o politica publica si simple masuri izolate;

4. O politica publica are un public, adica indivizi si grupuri a caror situatie este afectata de catre politica publica īn cauza;

5. O politica publica are obiective si scopuri, stabilite īn functie de norme si valori.

Procesul de realizare a unei politici publice cuprinde sase etape:

1. Identificarea problemei - are loc atunci cānd un eveniment, o persoana, un grup reusesc sa atraga atentia asupra unei probleme, spre solutionare, prin interventia puterii publice.

2. Punerea pe agenda politica - este faza īn care problema identificata este luata serios īn consideratie de catre oficiali (putere publica si politica). Nu toate problemele identificate ajung si pe agenda politica.

3. Formularea cadrului de politica publica - atunci cānd o anume problema ajunge sa fie considerata de catre oficiali, nu īnseamna automat ca o politica publica va fi creata. Cineva (o anume autoritate) trebuie sa dezvolte un program care sa se refere la rezolvarea problemei.

4. Adoptarea unei politici publice - aici ne referim la toate eforturile pentru ca un anume program sa fie adoptat ca si program guvernamental. Īn aceasta faza sunt concentrate elementele de negociere, dictate de interese, care pot schimba viziunea initiala asupra unei politici publice.

5. Implementarea unei politici publice - este un stadiu critic de realizare a unei politici publice. Aici rolul administratiei este decisiv.

6. Evaluarea de politici publice - care are ca scop determinarea eficientei unei politici publice. Se analizeaza modul īn care diversele activitati au condus la īndeplinirea scopurilor initiale.

Obiectul acestei discipline cunoaste definitii variate, care īnsa cad de acord asupra unui aspect esential: politicile publice sunt efectul deciziilor luate de guvernanti.

Pentru a īntelege mai bine acest termen putem considera cāteva definitii suplimentare:

Conform primei definitii, data de Thomas Dye, politicile publice sunt "tot ceea ce un guvern decide sa faca sau sa nu faca[2]".

O a doua definitie, mai completa si mai conceptualizata, ne este oferita de William Jenkins. Acesta spune ca politicile publice sunt "un set de decizii interrelationate, luate de un actor politic sau de un grup de actori, privind o serie de scopuri si mijloacele necesare pentru a le atinge īntr-o situatie data."

Ultima definitie pe care o vom lua īn considerare īi apartine lui James Anderson. Anderson spune ca politicile publice sunt "un curs al actiunii urmat de un actor sau mai multi actori politici, cu un scop, īn īncercarea de a rezolva o problema".

"Relatia Guvernului cu mediul". ( Eyestone, 1971)

O serie lunga de activitati, mai mult sau mai putin relationate, si consecintele acestora. ( Rose, 1969)

Aceste definitii subliniaza elementele cheie ale analizei politicilor publice: decizia politica, luata de actorii politici, de a utiliza anumite mijloace pentru a rezolva o problema. Īn continuare vom discuta fiecare dintre aceste aspecte: cine ia decizia, cum se decide care problema trebuie rezolvata, cum este formulata solutia si care sunt mijloacele ce pot fi folosite.

Interesul pentru a afla ce se petrece īn interiorul guvernului creste preocuparea pentru marirea eficientei deciziilor īn materie de alocare a fondurilor publice si de aici interesul pentru studierea manierei īn care se iau deciziile politico-administrative. Īncepe sa se caute cu asiduitate "reteta bunei guvernari".


Problemele de politica publica


Studii mai vechi privind formularea politicii publice acorda putina atentie naturii si definirii problemelor īn politica publica. Problemele sunt considerate date si analiza īncepea din acest punct. De ce unele probleme sunt solutionate, īn timp ce altele sunt neglijate? De ce unele probleme sunt definite īntr-un mod, iar altele īn altul? Definirea problemei ajuta la localizarea punctelor de putere din cadrul sistemului politic. Daca o problema este de natura interna sau externa, daca reprezinta o noua situatie sau este o consecinta a unei politici publice actuale, daca este limitata sau larga ca scop, toate acestea contribuie la modelarea tipului de politica publica emergenta. Īn evaluarea politicii publice sunt necesare informatii despre substanta si dimensiunea problemei tinta pentru a determina cu exactitate eficacitatea acesteia.

Pentru scopul nostru, o problema de politica publica poate fi definita ca acea conditie sau situatie care genereaza nevoi ori insatisfactii, pentru a caror corectie actiunea guvernamentala este necesara. Conditii precum aerul poluat, māncare alterata, aglomeratia din īnchisori, aglomerarea urbana sunt situatii care ar putea constitui potentiale probleme īn conditiile īn care insatisfactia si disconfortul cresc. Gradul de disconfort sau insatisfactie (care impune si interventia guvernamentala) este masurat de persoane īn functie de un standard sau un criteriu; daca acestea considera o anumita situatie ca normala, inevitabila sau propria responsabilitate, nici o actiune guvernamentala nu va fi initiata deoarece situatia respectiva nu este problematica.

Nu orice situatie devine o problema de politica publica:

situatiile nu se transforma īn probleme decāt īn masura īn care sunt percepute ca atare, articulate si aduse īn atentia autoritatilor; acest tip de actiune este utilizat frecvent de oficialitati, parlamentari aflati īn "cautarea" unor probleme;

o situatie devine problematica daca se identifica cu un domeniu de interventie a statului, pentru care o solutie guvernamentala este posibila. Profesorul Aron Wildavsky[3] afirma ca autoritatile mai degraba vor ignora o problema daca aceasta nu este dublata de solutia aferenta. Uraganele si cutremurele de pamānt nu pot constitui probleme datorita caracterului imprevizibil al acestora, īnsa distrugerile provocate constituie o problema de politica publica si numeroase programe pentru atenuarea distrugerilor provocate de aceste fenomene naturale au fost initiate.

Solutionarea situatiilor problematice poate fi urmarita de alte persoane decāt beneficiarii directi. Īn anii 60, saracia a constituit o problema publica, iar administratia Johnson a declansat un "razboi īmpotriva saraciei" mai degraba ca reactie la actiunile ziaristilor si ale altor oficialitati, decāt ca rezultat al actiunilor saracilor.

Desi multe probleme continua sa persiste, modul de definire al acestora se modifica odata cu schimbarea valorilor si a conditiilor care le-au generat. Alcoolismul este edificator īn acest sens. Īn secolul XIX, alcoolismul reprezenta o problema personala. Īn prima jumatate a secolului XX, alcoolismul constituia raspunsul indivizilor la diferite presiuni sociale, familiale etc., devenind o problema sociala pentru a carei ameliorare se recomanda cu precadere consilierea si accesul la alte servicii sociale. Recent, alcoolismul este considerat o boala care necesita tratament medical acoperit din asigurarea de sanatate. Aceasta definitie medicala reduce responsabilitatea individuala si stigmatul aferent.

Situatii considerate normale īntr-un moment, se pot transforma īn probleme ca urmarea a schimbarii mentalitatilor. Abuzurile īn familie, care au constituit de secole o problema personala, astazi sunt considerate infractiuni.

Definirea problemei este rezultatul unui proces politic care determina īn acelasi timp si solutiile adecvate. Accesul la mijloacele de transport de catre persoanele cu handicap reprezinta o problema de transport ori o problema legata de drepturile omului? Mijloacele de transport special destinate persoanelor cu handicap constituie solutia la o problema de transport. Perspectiva drepturilor omului implica accesul egal al persoanelor cu handicap la mijloacele de transport, respectiv dotarea mijloacelor de transport cu dispozitive care sa permita si persoanelor cu handicap sa utilizeze īn mod egal transportul īn comun.

Cauzalitatea reprezinta o a doua fateta a problemei de politica publica. O situatie se poate transforma īntr-o problema, dar care sunt cauzele care au generat situatia respectiva? Multe probleme - criminalitatea, saracia, inflatia si poluarea aerului - au cauze multiple. Inflatia, caracterizata de cresterea generalizata a preturilor, masurata de indicele preturilor de consum, constituie o problema de politica publica cu multiple cauze: subproductia de bunuri si servicii, cererea excesiva de bunuri si servicii, prea multi bani īn circulatie, rezultatul inflatiei psihologice (oamenii se asteapta ca preturile sa creasca) etc. Pentru solutionarea unei probleme, cauzele sunt cele care trebuie vizate, nu doar manifestarile (simptomele) acestora, īnsa īn multe situatii, cauzele principale nu sunt usor de identificat ori de diagnosticat. Identificarea cauzelor unei probleme si negocierea unui compromis asupra lor constituie o sarcina nu tocmai usoara pentru cei ce elaboreaza politica publica (policy-makers), definirea problemei transformāndu-se astfel īntr-o problema de sine statatoare.

Natura si scopul multor probleme de politica publica sunt dificil de formulat datorita caracterului lor difuz ori "invizibil". Pentru ca masurarea este adeseori inadecvata, cei īnsarcinati cu elaborarea politicilor publice nu dispun de o evaluare corecta a situatiei de fapt si se afla īn imposibilitatea de a propune solutii adecvate sau chiar de a īntreprinde orice actiune guvernamentala pentru solutionarea problemei. Acestor inexactitati īn masurare li se adauga si slaba īntelegere a cauzelor fenomenului. Alte probleme dificil de cuantificat sunt: violentele īmpotriva copiilor, imigratia ilegala, evaziunea fiscala etc.

Un alt aspect al problemelor de politica publica se refera la capacitatea acestora de a fi usor de controlat/influentat, unele probleme implicānd mult mai multe schimbari comportamentale decāt altele.

Controlul asupra problemelor este conditionat si de caracterul tangibil sau intangibil al acestora. Probleme precum penuria de locuri de munca, managementul defectuos al proiectelor pot fi solutionate mult mai usor prin cresterea resurselor si a stimulentelor de care oamenii sau agentiile dispun. Alte probleme, cum ar fi rasismul, abilitati profesionale inadecvate sunt intangibile, implicānd valori.

Obiectul studiului nostru īl constituie problemele publice. Care sunt acele caracteristici care disting o problema publica de una privata? Īn general, sunt considerate publice acele probleme care afecteaza un numar substantial de mare de persoane, ale caror consecinte sunt resimtite inclusiv de persoane care nu sunt implicate īn mod direct. Problemele care sunt limitate ca efect, numar de persoane afectate īn mod direct, nu sunt de natura publica.

Sa presupunem ca un cetatean este nemultumit de valoarea sumelor impozitate imputate sub legislatia fiscala īn vigoare. Atāta timp cāt cetateanul respectiv va actiona individual cautānd sa obtina de la organele fiscale o derogare de la lege īn favoarea sa, discutam despre o problema personala. Declansarea unei actiuni de modificare a legislatiei de catre respectivul cetatean īmpreuna cu alte persoane afectate de aceeasi problema īn mod direct sau indirect, transforma problema personala īntr-una publica.

Masura īn care o situatie sau o conditie este perceputa ca o problema depinde nu numai de dimensiunea obiectiva a acesteia, ci, īntr-o mare masura si de cum se raporteaza oamenii la situatia respectiva. O persoana bogata pentru care gasirea unui loc de munca nu a constituit o problema serioasa nu este amenintata de o crestere a ratei somajului, ba chiar o considera necesara īn vederea reducerii ratei inflatiei. Un muncitor pentru care somajul este o amenintare va reactiona negativ la o asemenea crestere. Perceptia unei persoane este influentata de propriile experiente, valori si situatii īn care se afla. Nu exista un unic mijloc de definire a problemei, desi multe persoane au pareri si preferinte fata de o situatie.

De multe ori, formularile diferite ale unei probleme concureaza pentru acceptarea publica. Daca ceva anume reprezinta sau nu o problema publica depinde de termenii īn care a fost definita problema si de acceptarea definitiei propuse. Īn plus, termenii īn care a fost definita si cauzele care au generat-o au determinat promovarea acelor solutii considerate adecvate.

Cine sunt cei implicati īn procesul politicilor publice?

Īn functie de diversele teorii care explica politicile publice, īncercānd sa explice felul cum functioneaza o societate umana, exista mai multe īmpartiri ale acestor "actori".

Astfel acestia pot sa fie indivizii, luati separat fiecare, sau grupuri: clase sociale, diverse grupuri sociale. Fiecare dintre acestia au propriile lor interese, iar felul cum interactioneaza, rezultatele eforturilor lor pentru realizarea acestor interese, sunt reglate de factori institutionali, de regulile care guverneaza procesul politic.

Nu īntreaga societate este īn egala masura implicata īn procesul de decizie. Politicile publice sunt realizate de catre subsistemele politicilor, care sunt alcatuite din toti actorii care au legatura cu o anumita problema publica.

Termenul de actor include atāt actorii din cadrul statului (ministere, comisii, agentii descentralizate, etc.), cāt si pe cei din cadrul societatii (sindicate, ONG - uri, grupuri de presiune, etc.), implicati direct sau marginal īn procesul politicilor publice. O abordare sustine ca cei care participa direct īn procesul politicilor publice pot fi considerati ca membrii ai unei retele a politicii respective, īn timp ce actorii implicati doar marginal pot fi considerati ca facānd parte dintr-o mai larga comunitate a politicii publice respective. Subsistemele sunt forumuri īn care acesti actori discuta problemele publice, negociaza si īncearca sa ajunga la solutii cāt mai bune pentru interesele lor.



Institutiile sunt regulile care ghideaza comportamentul actorilor aflati īn urmarirea interesului propriu. Īn sens restrāns, pot fi definite ca structurile si organizarea statului, a societatii si a sistemului international. Putem sa dam cāteva caracteristici formale de organizare: tipul de apartenenta al membrilor la institutia respectiva, regulile si procedurile de operare, dar si principiile, normele si valorile care definesc institutiile, ultimele fiind considerate caracteristici informale.

Dupa cum s-a putut vedea, actorii pot sa fie indivizi sau grupuri. Īn mare, datorita varietatii imense a acestora, īi putem grupa īn cinci mari categorii de actori: oficialii alesi, oficialii numiti (functionarii publici), grupurile de interese, organizatiile de cercetare si mass media. Primele doua categorii se regasesc īn structurile statului, īn timp ce ultimele trei īn cele ale societatii, īmpreuna formānd elementele principale din care apar membrii unui subsistem specific de politica publica. Nu trebuie īnsa pierdut din vedere faptul ca aceste grupuri sunt doar aproximari: ele nu sunt omogene, indivizii care le compun sunt diferiti si pot avea interese diferite. Desi aceasta simplificare prin care privim un ansamblu de indivizi drept un actor unic poate usura efortul nostru de a īntelege modul de desfasurare a procesului politic, ea ramāne o simplificare. Modelarea mai apropiata de realitate a acestui proces ne cere sa luam īn considerare īn analiza noastra interesele individuale.

Oficialii alesi

Oficialii alesi (politicienii) care participa la procesul politicilor publice pot sa fie īmpartiti īn doua categorii mari: executivul si legislativul.

Executivul

Executivul, cabinetul sau guvernul la nivel national, este unul din jucatorii cheie din subsistemele politicilor publice. Rolul sau central deriva din autoritatea sa, conferita de constitutie, de a administra tara. Desi exista si alti actori care sunt implicati īn proces, autoritatea de a face si de a implementa politici este a executivului. Īn sistemele politice parlamentare (Marea Britanie, Germania, Japonia), atāta vreme cāt guvernul se sprijina pe o majoritate parlamentara este de putine ori controlat. Īn cadrul sistemelor prezidentiale (Statele Unite) desi executivul trebuie de multe ori sa convinga adunarile legislative pentru ca acestea sa-i aprobe masurile, exista īntotdeauna o zona mare de actiune pe care legislativul nu o poate controla.

Alaturi de prerogativa constitutionala, executivul poseda o suma de alte resurse care īi īntaresc pozitia: controlul asupra informatiilor, controlul resurselor fiscale, acces preferential īn mass media, un aparat birocratic la dispozitia sa. Prin aceste resurse poate sa īsi manifeste controlul sau influenta asupra unor actori din cadrul societatii, cum sunt grupurile de presiune sau sindicatele. Īn multe tari, executivul poate controla prioritatile legislative si adoptarea legilor.

Legislativul

Īn sistemele parlamentare sarcina data de electorat legislativului este de a supraveghea actiunile executivului, sarcina care īi permite sa influenteze politicile respective. Tot cu ajutorul legislativului se pot introduce o serie de probleme publice īn agenda guvernului. Un instrument eficient de control este aprobarea bugetului, desi daca executivul se bucura de sprijinul majoritatii parlamentare, acest instrument poate fi inoperabil.

Separatia executiv/legislativ nu se regaseste doar la nivelul administratiei centrale, ci si īn administratia locala. Desi diferenta de resurse politice nu este poate tot atāt de marcanta, si aici executivul este actorul principal.

Functionarii publici

Oficialii numiti au ca sarcina sprijinirea executivului īn īndeplinirea sarcinilor sale, īnsa, īn realitate, ei pot sa joace un rol cheie īn procesul politic. Multe din functiile de luare a deciziilor si de implementare au fost preluate de acesti functionari de la executiv.




Grupurile de interese


Un rol important īn procesul politicilor publice este jucat de catre grupurile de presiune. Una dintre cele mai importante resurse ale acestora este cunoasterea, sau mai precis, acele informatii care s-ar putea sa fie mai putin sau deloc la īndemāna altor actori. De cele mai multe ori, membrii unui asemenea grup cunosc īn detaliu ce se īntāmpla īn domeniul lor de interes. si pentru ca procesul politicilor publice este unul care ruleaza si proceseaza foarte multa informatie, este de asteptat ca cei care detin aceasta informatie sa joace un rol important.

Alte resurse detinute de grupurile de interes sau de presiune sunt de tip politic si organizational. De multe ori, aceste grupuri contribuie financiar īn campaniile partidelor sau candidatilor care ajung la putere.

Īn functie de resursele lor organizationale, impactul asupra formularii si implementarii politicilor publice variaza considerabil. Prima diferenta este introdusa de numarul membrilor- cu cāt numarul membrilor este mai mare, cu atāt ne asteptam ca organizatia sa aiba o influenta mai mare asupra deciziilor administratiei. Pe de alta parte, grupurile care au interese similare se pot asocia, putānd avea mai multa putere decāt daca ar actiona individual. Īn al treilea rānd, grupurile care dispun de resurse financiare mai bogate īsi permit sa angajeze profesionisti si sa contribuie īn campaniile partidelor. De cele mai multe ori, diferentele dintre resursele financiare au o importanta deosebita.

Organizatiile de cercetare

O alta categorie importanta de actori din cadrul societatii sunt organizatiile de cercetare care pot fi localizate īn cadrul universitatilor sau a think tank - urilor.

Un "think tank" poate fi definit ca o organizatie independenta angajata īn cercetare multi-disciplinara cu scopul de a influenta politicile publice. Cercetarile lor ofera, de obicei, solutii practice la multe din problemele publice sau cauta argumente, dovezi pentru sprijinul unor pozitii. Faptul ca cercetarile lor au o finalitate practica si practicarea partizanatului imediat deosebesc fundamental aceste organizatii de centrele de cercetare din cadrul universitatilor.

Mass media

Rolul presei īn cadrul politicilor publice este unul controversat, opiniile variind de la a-i acorda un rol esential pāna la unul marginal. Ceea ce este sigur īnsa este ca presa constituie legatura primordiala dintre stat si societate, pozitie care īi permite influentarea agendei administratiei si a opiniei publice.

Rolul presei īn cadrul politicilor publice rezida īn faptul ca, semnalānd probleme, aceasta combina rolul reporterului (pasiv, care relateaza si descrie o problema) cu cel al unui analist (activ, care analizeaza si ofera solutii pentru o problema). Tot de aici rezulta o alta caracterisitica: semnalarea si introducerea anumitor probleme publice īn cadrul agendei administratiei.


1.4. Tipologia politicilor publice


Toate nivelurile de guvernare - central si local - se implica din ce īn ce mai activ īn promovarea de politici publice. Īn fiecare an, adevarate volume de legi si ordonante sunt adoptate de organismele legislative federale, statale si locale, ele fiind dublate de o cantitate semnificativa de regulamente emise de agentiile administrative īn baza mandatelor legislative. Politicile publice s-au dezvoltat atāt īn ariile traditionale de interventie guvernamentala - cum ar fi politica externa, transporturile, educatia, protectia sociala, respectul legii, reglementarea relatiilor comerciale si de munca, relatiile internationale - cāt si īn domenii precum stabilitatea economica, protectia mediului īnconjurator, egalitatea de sanse, īngrijirea medicala, energia nucleara si protectia consumatorilor, pāna acum 20-30 de ani putin reglementate.

Sectiunea de fata sintetizeaza o serie de tipologii dezvoltate de-a lungul anilor de catre analistii politici si alti academici, īn detrimentul schemelor de clasificare traditionale (cum ar fi de exemplu, clasificarea dupa domeniul de activitate, institutii ori cronologica). Demersul urmator ofera cititorului o imagine asupra scopului, diversitatii si obiectivelor variate ale politicilor publice.

POLITICI PUBLICE PROCEDURALE sI SUBSTANTIVE

Politicile publice substantive īncorporeaza ceea ce Guvernul urmareste sa faca īn domenii precum constructia de autostrazi, plata beneficiilor sociale, interzicerea vānzarii en-gross a alcoolului etc. Politicile de tip substantiv confera īn mod direct beneficiarilor avantaje si dezavantaje, beneficii si costuri. Politicile procedurale fac referire, īn schimb, la actorii si modalitatile prin care un obiectiv/scop/lucru este realizat. Definite astfel, īn categoria politicilor de tip procedural se includ legile de constituire si functionare a agentiilor administrative, legile prin care sunt definite atributiile si jurisdictia diferitelor agentii, procedurile instituite pentru derularea propriilor programe, precum si controlul operatiilor exercitate de ele.

Politicile de tip procedural pot avea īnsa consecinte substantiale - modul īn care un obiectiv/scop/actiune este realizat si institutia abilitata īn acest scop determina īn ultima instanta rezultatul final. Frecvent, aspectele procedurale sunt utilizate pentru a īntārzia sau amāna adoptarea unor politici publice substantiale. Actiunile unei agentii pot fi contestate invocāndu-se nerespectarea procedurilor legale, cānd īn realitate opozitia este īndreptata īmpotriva actiunii ca atare.

POLITICI PUBLICE DISTRIBUTIVE, REGULATORII, AUTO-REGULATORII sI REDISTRIBUTIVE

Impactul politicilor publice si relatiile dintre cei implicati īn formularea de politici publice determina aceasta clasificare.

Politicile distributive implica alocarea de resurse si servicii catre diferite segmente ale populatiei - persoane, grupuri, corporatii si comunitati. Unele politici de tip distributiv acorda beneficii doar unui numar restrāns de beneficiari. Alte politici se adreseaza unui numar mare de persoane cum este cazul programelor de subsidii agricole, programelor educationale gratuite etc.

Politicile de tip distributiv implica de regula utilizarea fondurilor publice īn favoarea grupurilor, comunitatilor si ramurilor industriale. Potentialii beneficiari nu concureaza īn mod direct, dupa cum beneficiile atribuite nu constituie costuri directe pentru un grup anume.

Politica privind conservarea habitatului porturilor si rāurilor este data drept exemplu clasic de politica distributiva, vazuta īnsa de unii analisti sub forma unor "decizii individualizate si care doar prin acumulare pot fi calificate drept politica publica" (Theodore J. Lowi) .

Politicile regulatorii restrictioneaza ori limiteaza comportamentul indivizilor sau grupurilor, reducānd astfel libertatea de actiune a subiectilor (de exemplu, bancheri, comercianti, etc.). Īn acest sens, ele difera de politicile distributive care tind sa mareasca libertatea de actiune a grupurilor sau persoanelor beneficiare.

Formarea politicilor regulatorii este rezultatul conflictului dintre doua grupuri sau coalitii de grupuri, una din parti urmarind sa instituie o forma de control asupra celeilalte care va rezista, argumentānd fie ca orice forma de control nu este necesara, fie ca instrumentele de control nu sunt adecvate. Politicile regulatorii delimiteaza clar cāstigatorii de perdanti, desi cei care cāstiga obtin mai putin decāt si-au dorit initial.

Politicile regulatorii variaza si īn continut. Pe de-o parte, unele stabilesc reguli generale de comportament, cum este cazul legislatiei comerciale īn care sunt definite atāt actiunile legale, cāt si cele ilegale. Pe de alta parte, alte politici regulatorii insista pe detalii, de exemplu legile privind utilitatile publice reglementeaza expres standardele de furnizare, conditiile de autorizare, aspecte financiare, tarifele ce pot fi practicate.

Politicile regulatorii variaza īn continut chiar īn cadrul aceleiasi politici, politica privind protectia consumatorilor fiind relevanta īn acest sens. Unele legi controleaza accesul produselor pe piata, interzicānd comercializarea acelor produse care nu respecta standardele īn domeniu. Alte legi confera consumatorului dreptul de a fi informat asupra produselor comercializate.

Unele politici regulatorii, cum sunt politicile privind audiovizualul, sunt implementate īn baza unor decizii care confera drepturi unor actori, īn timp ce altor actori li se neaga aceleasi drepturi.

Politicile auto-regulatorii sunt asemanatoare cu politicile regulatorii īn sensul ca si ele restrictioneaza sau controleaza un grup ori aspecte particulare. Spre deosebire de politicile regulatorii, politicile auto-regulatorii sunt promovate direct de grupurile de beneficiari, ca modalitate de protectie a intereselor membrilor lor.

Ca regula, un grup profesional sau ocupational[5] militeaza pentru adoptarea regulilor de autorizare de catre legislativ. Rezultatul se traduce prin adoptarea legii/legilor care reglementeaza exercitarea unei profesii ori ocupatii si conditiile īn care se poate profesa. Implementarea acestor legi este īncredintata unui comitet format din membri ai grupului de beneficiari. Īn timp, accesul la o profesie autorizata poate fi īnasprit, iar tarifele percepute pentru serviciile sale specializate marite.

Politicile redistributive implica transferul de avere, venit, proprietate sau drepturi īntre grupuri ori segmente ale populatiei ca urmare a actiunii concertate a guvernului. " Scopul acestei politici nu este utilizarea proprietatii, ci proprietatea īn sine, nu egalitatea tratamentului, ci egalitatea posesiei".

Schema uzuala īn politicile redistributive implica transferul de resurse de la cei ce au la cei ce nu au, īnsa acest flux poate fi inversat. Politicile redistributive sunt greu de adoptat deoarece implica realocarea de resurse financiare, de drepturi si de putere. Cei ce detin atāt puterea financiara, cāt si pe cea politica dispun de suficiente mijloace pentru a limita acest tip de politici publice.

POLITICI PUBLICE SIMBOLICE sI MATERIALISTE

Īn functie de beneficiile acordate, politicile publice se clasifica īn politici materiale si simbolice. Politicile de tip materialist fie ofera beneficiarilor resurse tangibile ori puteri substantiale, fie dezavantajeaza net pe cei afectati negativ. Politicile simbolice nu au nici un impact īn termeni materiali, neconferind nici avantaje, nici dezavantaje. Mai degraba, ele apeleaza la valori pretuite de oameni cum ar fi pacea, patriotismul si justitia sociala.

Cāteodata politici publice cu o puternica conotatie simbolica pot avea importante consecinte practice.

Majoritatea politicilor nu sunt īn totalitate simbolice ori materialiste. Aceste doua categorii - simbolice si materialiste - pot reprezenta doua extreme ale unei scale la care se raporteaza diferitele politici.

Politicile publice ostentativ materialiste pot fi transformate īn politici publice simbolice īn urma actiunii administrative sau incapacitatii legislativului de a finanta politica publica īn cauza. Pe de alta parte, politicile publice pot transforma caracterul initial simbolic īn unul materialist.


POLITICI PUBLICE CARE AU CA OBIECT BUNURI PUBLICE SAU BUNURI PARTICULARE


Politicile publice implica si furnizarea de "bunuri" publice/colective (indivizibile) sau "bunuri" private (divizibile). Bunurile publice sunt de asemenea natura īncāt furnizarea lor catre o singura persoana determina automat furnizarea catre toti. Un exemplu clasic de bun public īl constituie apararea nationala: nu poate fi furnizata doar unor cetateni īn timp ce altii sunt exclusi. Apararea nationala ca bun public trebuie furnizata de catre guvern si finantata prin taxe īn conditiile īn care nici o persoana rationala nu va contribui voluntar la finantarea ei, preferānd sa lase pe altii sa acopere costurile[6]. Aerul curat, siguranta publica, controlul circulatiei sunt alte exemple de "bunuri" publice.

"Bunurile" private pot fi divizate si achizitionate sau utilizate contra cost de fiecare utilizator ori beneficiar si sunt disponibile pe piata. Multe bunuri "sociale" furnizate de guvern (de exemplu, colectarea resturilor menajere, serviciile postale, serviciile medicale, muzeele, locuintele sociale si parcurile nationale) au caracteristicile unor "bunuri" publice. Daca asemenea "bunuri" care īn teorie pot fi furnizate si de piata, sunt sau nu furnizate de guvern este rezultatul unei decizii politice influentate la rāndul ei de traditie, acceptiunea privind functiile guvernului, dorinta beneficiarilor sau utilizatorilor de a transfera o parte din costuri catre altii.

Exista tendinta de a transforma din ce īn ce mai multe "bunuri" private īn "bunuri" publice sociale, desi s-a argumentat ca obiectul politicii publice nu poate fi reprezentat decāt de bunurile publice. Multi considera sanatatea, somajul, poluarea mediului īnconjurator, accidentele industriale drept probleme publice, nu individuale care afecteaza īntreaga populatie si, de aici nevoia pentru/de bunuri publice finantate de īntreaga societate.



DESCRIEREA SISTEMULUI DE PROTECTIE AL COPILULUI DIN DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ sI PROTECŢIA COPILULUI, SECTOR 6, BUCUREsTI


La nivelul Sectorului 6, Bucuresti, sistemul de protectie a copilului are īn evidenta un numar de 1154 copii, din care :

478 copii īn īngrijire de tip rezidential, astfel :

19 copii īn Centrul de Plasament Cotroceni, (pentru copii de vīrsta 0-4 ani)

52 īn Centrul de Plasament Colibri, (fostul Centru de Plasament nr.5) (copii/tineri cu vārsta cuprinsa īntre 4-22 ani)

37 īn Centrul de Plasament Orhideea (fostul Centru de Plasament nr.8) (copii/tineri cu vārsta cuprinsa īntre 4-22 ani)

147 (30 copii semiinterni si 117 interni) īn Centrul de Plasament pentru Copiii cu Dizabilitati « Domnita Balasa » (fostul Centru pentru Copii cu Nevoi Speciale nr.2) (centru pentru copii cu deficiente de auz)

202 (118 copii semiinterni si 51 interni, 37 copii in plasament) īn Centrul de Plasament pentru Copiii cu Dizabilitati « Sfantul Andrei » (fostul Centru pentru Copii cu Nevoi Speciale nr.11) (centru pentru copii cu deficiente mintale)

23 copii īn Centrul de Primire īn Regim de Urgenta Arlechino (fostul Centru Primire īn Regim de Urgenta)


676 copii īn servicii alternative, astfel :

8 īn Centrul Maternal (fostul Centru « Mama si Copilul »)

14 īn Centrul de Zi "Licurici" (fostul Centru de zi)

73 īn asistenta maternala (reteaua comuna DGASPC-OPA din sectorul 6

298 īn plasament la familii/persoane

84 īn adoptie nationala

79 īn servicii de prevenire/asistenta/sprijin

Centrul de Plasament Cotroceni este o institutie de tip rezidential avānd ca principal obiectiv protectia copilului cu nevoi speciale de educatie, aflat īn dificultate. Este o componenta functionala a serviciilor specializate pentru protectia copilului din subordinea Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6 si a Consiliului Local al Municipiului Bucuresti. Functioneaza sub aceasta denumire din data de 1 august 2002.

Īn anul 1975 a functionat ca scoala Speciala, iar din 1988 s-a īnfiintat Casa de Copii cu scoala Speciala si Gradinita. Din 1991 pāna īn 1993 s-a aflat īn subordinea Inspectoratului Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Bucuresti. Īn aprilie 1997 s-a trecut la separarea scolii Speciale de Casa de copii, despartire care a durat pāna īn februarie 1998. Din 1998 pāna īn 1 august 2000 institutia a functionat īn totalitate īn subordinea Inspectoratului scolar al Municipiului Bucuresti.

Centrul de Plasament Cotroceni a fost destinat educatiei copiilor cu dificultati de īnvatare, care necesita o educatie speciala.

Acesta este o institutie rezidentiala de tip vechi, care ocroteste 19 copii (baieti si fete, cu vārste cuprinse īntre 0 si 4 ani) cu deficiente, cu preponderenta usoare si medii. Avānd īn vedere politicile īn domeniul protectiei copilului si strategia locala pāna īn 2007, prin acest proiect, care face obiectul lucrarii de fata ne-am propus īnchiderea Centrului de Plasament Cotroceni prin dezvoltarea de servicii alternative moderne integrate īn comunitatile de provenienta ale copiilor, servicii care vor avea ca obiective pe termen scurt, reintegrarea copilului īn familie sau īntr-un mediu familial, oferirea unor conditii optime de īnvatare avāndu-se īn vedere deficientele copiilor si nu īn ultimul rānd orientarea si gestionarea optima a resurselor disponibile īn folosul direct al copilului.

Īntrucāt Centrul de Plasament Cotroceni se numara printre centrele de plasament de tip vechi, a fost ales ca obiectiv principal īn cadrul strategiei locale īn domeniul protectiei copilului 2004-2007, din mai multe motive:

Īn Centrul de Plasament Cotroceni, copii provin din toate zonele, fapt care a determinat īn timp deteriorarea relatiei acestora cu familiile naturale si implicit sansele copiilor de reintegrare.

Majoritatea angajatilor Centrului de Plasament din Cotroceni nu au specializare īn activitatea cu copiii cu nevoi speciale. La un numar de 19 copii, sunt angajati 39 persoane, dintre care 4 sunt cu studii superioare, 12 sunt cu studii medii si 23 sunt absolventi de scoala generala si scoala profesionala. Acest fapt determina un nivel scazut al calitatii īngrijirii copiilor protejati īn centru.

Localizarea centrului de plasament la marginea unei comunitati dispersate, īn apropiere existānd mai multe institutii īn care s-au facut reduceri drastice de personal, institutii de īnvatamānt superior, reprezinta īnca un factor care scade sansele de integrare sociala a copiilor. Ei traiesc īntr-un spatiu restrāns, cu putine experiente exterioare centrului de plasament, cu putine interactiuni sociale.

Luānd īn considerare toti acesti factori, consideram īnchiderea Centrului de Plasament Cotroceni ca fiind o prioritate pentru respectarea drepturilor copiilor, prin cresterea posibilitatilor ca acestia sa intre īn contact cu familiile si cu comunitatea īn care s-au nascut, pentru recuperarea si integrarea familiala, scolara si sociala a copiilor aflati īn plasament si implicit pentru strategia Sectorului 6 īn domeniul protectiei copilului.









CAPITOLUL III


METODOLOGIA PROIECTULUI DE ĪNCHIDERE A CENTRULUI REZIDENŢIAL. ETAPELE PLANIFICATE ĪN PROIECT. COSTURILE.


Prin intermediul proiectului "Īnchiderea Centrului de Plasament Cotroceni" se urmareste īnchiderea unei institutii clasice, de tip rezidential, prin crearea unui sistem de servicii alternative, moderne, integrate īn comunitate, alternative diferentiate īn functie de caracteristicile si planurile personalizate ale fiecarui copil, si nu īn ultimul rānd, respectānd drepturile copilului.

Aceste alternative de protectie vor mari considerabil sansele de recuperare pentru acesti copii, tinānd cont de nevoile speciale si de particularitatile psiho-individuale ale fiecarui copil.

Aceste servicii alternative la protectia de tip rezidential sunt:

Dezvoltarea unei retele de asistenti maternali profesionisti specializati;

Case de tip familial;

Programul de sprijin financiar pentru prevenirea abandonului si a institutionalizarii īn vederea integrarii / reintegrarii socio-familiale a copiilor.

Obiectivele generale acestui program de īnchidere sunt:


Dezvoltarea a trei noi servicii alternative de ocrotire, pentru 19 copii aflati īn Centrul de Plasament Cotroceni, cu efect direct de a īnchide acest centru pāna 31 ianuarie 2007.


Obiective specifice ale acestui program de īnchidere sunt:


Reintegrarea īn familia naturala a 4 de copii din Municipiul Bucuresti, cu sustinere financiara īn functie de necesitatile identificate, pāna la finalizarea proiectului.

Crearea unei retele de 6 asistenti maternali specializati īn recuperarea copiilor cu nevoi speciale, īn zona de domiciliu a acestora, īn primele 6 luni ale proiectului.

Trecerea a 4 apartamente de tip familial, integrate īn comunitatile de domiciliu, pentru 10 de copii rezidenti ai Centrului de Plasament Cotroceni, pāna la 30 aprilie 2007;

Īn momentul scrierii proiectului, īn Centrul de Plasament Cotroceni erau ocrotiti 19 de copii, iar īn prezent se afla 17 de copii (2 copii s-au integrat īn familia naturala,

Specificul acestui centru de plasament de tip vechi este ca ocroteste copii cu deficiente, preponderent usoare si medii.

Avānd īn vedere acest aspect, proiectul de fata este relevant pentru prioritatile programului PHARE 2002 pentru Protectia Copilului, īntrucāt se va īnchide o institutie de tip vechi unde sunt ocrotiti mai mult de 10 de copii, iar majoritatea copiilor protejati īn acest centru de plasament fiind copii cu nevoi speciale, amplifica dificultatea integrarii sau reintegrarii acestora īn comunitate.

Grupul tinta al proiectului īl constituie 19 copii, cu vārsta cuprinsa īntre 0-4 ani, ocrotiti īn Centrul de Plasament Cotroceni, proveniti din zone diferite.

Dupa evaluarea situatiei copiilor din Centrul de Plasament Cotroceni, prognoza masurilor de protectie se prezinta īn felul urmator:

4 copii vor fi reintegrati īn familia naturala. Īn cazul īn care familia īn care au fost reintegrati acesti copii trece printr-o situatie de criza, se va oferi un ajutor de urgenta, īn scopul mentinerii copilului īn familie;

6 de copii vor fi plasati la asistenti maternali specializati īn recuperarea copilului cu deficiente, prin intermediul serviciului de asistenta maternala specializata;

7 copii vor beneficia de serviciile oferite de 6 case de tip familial;

Casele de tip familial precum si reteaua de asistenti maternali specializati se vor īnfiinta tināndu-se cont de comunitatile din care provin copiii rezidenti din Centrul de Plasament Cotroceni, precum si de posibilitatile de recuperare si scolarizare ale beneficiarilor.

Beneficiarii indirecti ai proiectului sunt familiile naturale si largite ale copiilor aflati īn centrul de plasament, comunitatea din care provin acesti copii si societatea īn general.

Prin īnfiintarea caselor de tip familial si a retelei de asistenta maternala specializata se urmareste apropierea copiilor de familia naturala si comunitatea de provenienta, realizāndu-se astfel primul pas pentru reintegrarea acestora.

Pentru toti copiii beneficiari ai proiectului se va īntocmi un plan de interventie personalizat, acordāndu-se prioritate crearii legaturii dintre copil si familia naturala.

Vor exista astfel premisele ca, dupa finalizarea proiectului, copiii aflati in casele de tip familial si la asistentii maternali specializati sa fie pregatiti pentru integrarea / reintegrarea īn familia naturala / largita, īn viata sociala si comunitara.

Īn situatiile copiilor reintegrati īn familie si a familiilor acestora care vor beneficia de sprijin material / financiar se va urmari crearea unei relatii afective strānse īntre parinti si copii, astfel īncāt sa fie una reala si benefica pentru copii īn primul rānd. Īn acest fel, va creste impactul pe termen mediu si lung al proiectului.

Pentru a asigura scolarizarea copiilor rezidenti īn Centrul de Plasament Cotroceni, s-a īncheiat o conventie de cooperare cu Inspectoratul scolar Municipal, prin care acesta se obliga sa colaboreze cu Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6, pentru sprijinirea integrarii individuale sau de grup īn comunitatile de domiciliu stabilite īn cadrul proiectului.


Etapele planificate īn derularea programului:


Constituirea echipei de implementare a proiectului.

Identificarea si achizitionarea imobilelor.

Elaborarea proiectului tehnic.

Organizarea licitatiei de executie si demararea lucrarilor

Organizarea licitatiilor pentru achizitii.

Efectuarea reevaluarii sociale a copiilor, beneficiari ai proiectului.

Organizarea concursului pentru posturile de asistent social si psiholog īn cadrul serviciului de asistenti maternali specializati.

Organizarea cursurilor de formare pentru asistentii maternali profesionisti specializati si a "parintilor sociali".

Evaluarea si selectia "parintilor sociali".

Executarea lucrarilor de amenajare / renovare.

Achizitionarea bunurilor pentru casele de tip familial.

Organizarea licitatiei pentru achizitie automobil.

Achizitie automobil.

Finalizarea lucrarilor de executie.

Finalizarea achizitionarii de bunuri.

Receptiile pentru lucrari si bunuri.

Mediatizarea serviciilor oferite de casa de tip familial.

Efectuarea vizitelor la domiciliul copiilor rezidenti si consilierea familiilor naturale si extinse.

Reevaluarea situatiei sociale a copiilor si instrumentarea cazurilor.

Consilierea beneficiarilor directi.

Organizarea concursurilor pentru angajarea personalului.

Īntocmirea fisei postului si instruirea personalului.

Inaugurarea caselor de tip familial.

Primirea copiilor īn casele de tip familial.

Oferirea serviciilor.

Īntocmirea planului de interventie personalizat.

Monitorizarea beneficiarilor. Mediatizarea si evaluarea.

Raportarea lunara si finala catre finantator.

a) Durata si costul proiectului.

Proiectul propus care are ca obiectiv īnchiderea Centrului de Plasament Cotroceni prin dezvoltarea de servicii alternative de protectie, se desfasoara de-a lungul a 14 luni.

Costul proiectului este de 333.116 Euro, din care contributie finantatorului extern este de 297.900 Euro, ceea ce reprezinta circa 82,42% din valoarea totala a proiectului.

b) Metodologia de implementare.

Imediat dupa aprobarea finantarii proiectului "Īnchiderea Centrului de Plasament Cotroceni prin crearea de servicii alternative de protectie a copilului" se va constitui echipa de implementare a proiectului, formata din manager de proiect, asistent social, inginer constructor, economist si psiholog. Managerul de proiect va conduce si īndruma echipa pentru ca activitatile de implementare a prezentului proiect sa se realizeze la termenele stabilite, conform planului de implementare si actiune. Ulterior, īn functie de planul de implementare, s-au realizat licitatiile pentru achizitii īn conformitate cu normele Phare.

Dupa demararea proiectului "Īnchiderea Centrului de Plasament Cotroceni prin crearea de servicii alternative de protectie a copilului", s-a efectuat reevaluarea situatiei fiecarui copil ocrotit īn centrul mai sus mentionat.

Īn acest sens s-a organizat concursul pentru ocuparea posturilor de asistent social si psiholog īn cadrul serviciului de asistenti maternali specializati. Acest lucru este necesar īn vederea realizarii reevaluarilor copiilor din centru cu scopul de a identifica solutiile optime privind masurile de protectie ce se impun. Astfel s-au identificati copiii care pot fi reintegrati īn familia naturala/largita, apoi cei care vor fi plasati la asistentii maternali specializati, iar īn ultimul rānd cei pentru care singura alternativa este ocrotirea lor īn sistem rezidential de tip familial.

Tot īn atributia asistentilor sociali si a psihologului va intra si identificarea potentialelor persoane care vor fi angajate ca asistenti maternali specializati precum si ca educatori specializati.

Īn primele luni de implementare a proiectului se impune achizitionarea unui autoturism care va fi folosit atāt īn scopul deplasarii īn teren a specialistilor pentru reevaluarea situatiei psiho- socio - familiala a beneficiarilor, cāt si pe tot parcursul derularii proiectului īn vederea monitorizarii beneficiarilor precum si pentru toate activitatile desfasurate īn scopul implementarii proiectului.

Pe tot parcursul derularii proiectului copiii si familiile acestora vor fi consiliate pentru a īntelege beneficiile formelor de protectie īn sistem alternativ propuse si li se vor expune repercusiunile asupra vietii psiho-sociale a ocrotirii lor īn sistem rezidential clasic.

Pentru fiecare beneficiar se va realiza planul de servicii personalizat si planul personalizat de interventie precum si raportul la ancheta psihosociala a acestora, īn vederea propunerii masurilor de protectie catre Comisia pentru Protectia Copilului din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6., urmānd a fi ales din serviciile alternative propuse īn cadrul acestui proiect acela care corespunde nevoilor fiecarui copil.

Īn ceea ce priveste selectia de personal pentru toate serviciile propuse care necesita angajarea de personal nou, se realizeaza prin mediatizare, identificare, formare si angajare, īn urma stabilirii unor criterii de selectie.

Personalul angajat va fi format profesional īn cadrul unui curs sustinut de personal autorizat, īn urma caruia vor acumula cunostintele necesare viitoarei profesii privind cresterea si educarea copilului cu dizabilitati.

Dupa punerea īn practica a masurilor de protectie luate pentru copiii din Centrul de Plasament Cotroceni se va face inventarierea bunurilor mobile si imobile, inventarierea patrimoniului si a stocurilor Centrului de Plasament Cotroceni.

Alimentele si materialele ramase vor fi directionate spre alte centre de plasament sau spre Casele de tip familial īnfiintate, īn functie de necesitate.

La finalizarea acestor activitati Centrul de Plasament Cotroceni va fi īnchis urmānd ca imobilul sa fie trecut īn patrimoniul Consiliului Local al Sectorului 6, Bucuresti, cu scopul de a fi ulterior īnchiriat īn vederea dezvoltarii unor activitati de autofinantare a noilor servicii create.

Periodic, sau la cererea Directorului Executiv al Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6 managerul de proiect va prezenta, stadiul implementarii proiectului si va solicita sprijin īn depasirea posibilelor bariere īntāmpinate. Īn vederea respectarii termenelor si a atingerii obiectivelor propuse managerul proiectului va solicita īn scris directorului executiv suplimentarea numarului de specialisti, īn functie de nevoi.

Īn timpul derularii proiectului se va realiza mediatizarea obiectivele proiectului pentru a face cunoscut comunitatii si reprezentantilor autoritatii publice locale avantajele serviciilor create īn cadrul acestui proiect (ne referim la avantaje sociale si financiare). Īn toate aceste activitati īntreprinse īn vederea informarii/mediatizarii proiectului se vor mentiona si sursele de finantare ale acestui proiect.

Campania de mediatizare a serviciilor oferite prin proiect se va realiza īn trei etape: īn faza initiala a proiectului, īn timpul derularii proiectului (la inaugurarea caselor de tip familial) si īn faza finala.

Dupa terminarea finantarii Phare, Consiliul Local al sectorului 6, Bucuresti, va prelua, pentru o perioada de minim 3 ani, costurile de salarizare a īntregului personal precum si a celorlalte necesitati pentru mentinerea serviciilor prevazute īn proiect.


Monitorizarea si evaluarea proiectului


Evaluarea proiectului. Īn mare parte evaluarea activitatilor se face de catre echipa de implementare a proiectului care se axeaza īn principal pe corelarea planului de implementare cu cadrul logic al serviciului alternativ. Fiecare dintre membrii echipei de implementare va urmari modul de desfasurare a activitatilor, adunānd periodic date despre evolutia proiectului.

Managerul de proiect va centraliza informatiile de la membrii echipei de implementare si va analiza periodic concordanta dintre planul de actiune si stadiu de implementare a proiectului. Managerul de proiect va utiliza urmatoarele instrumente de masurare a progreselor: rapoarte periodice lunare/trimestriale cu privire la stadiul de implementare a proiectului (modul de utilizare a resurselor umane, materiale, financiare, etc.). La sfārsitul proiectului se va face o evaluare generala pentru a stabili īn ce masura au fost atinse obiectivele planificate.

Evaluarea serviciilor: Trimestrial se va īntocmi un raport prin care se va face o apreciere a serviciilor oferite īn cadrul acestui proiect. Personalul va fi evaluat lunar, īn sedinte de lucru la care vor participa managerul proiectului si personalul implicat īn derularea serviciilor din cadrul proiectului. Īn cadrul acestor īntālniri vor fi prezentate si discutate problemele īntāmpinate īn relatiile cu copiii, cu scoala, parintii si comunitatea locala si modul īn care au fost depasite si solutionate.

Echipa propusa pentru implementarea proiectului este compusa din urmatoarele categorii de personal:

1 manager proiect - asistent social;

1 inginer constructor;

1 asistent social;

1 economist.

1. Metodologia pentru serviciul de reintegrare īn familie a copilului si prevenirea reinstitutionalizarii prin utilizarea fondului de urgenta.

Acest serviciu promoveaza dezvoltarea relatiilor familie - copil prin contacte directe cu scopul de a promova reintegrarea copilului īn familia sa naturala.

Evaluarea initiala a situatiei sociale a familiei, a fost facuta prin vizite la domiciliul familiei unde s-a constatat daca familia īndeplineste conditiile necesare de a reprimi copilul acasa. Astfel, copilul va fi pregatit din timp sa-si reīntālneasca parintii sau rudele; daca este suficient de mare, el va trebui sa-si dea consimtamāntul pentru aceasta. Daca familia īndeplineste conditiile necesare pentru a reprimi copilul (īntr-o perioada care poate fi estimata si printr-un demers corespunzator), pregatirea primei īntālniri cu copilul presupune:

. Contactarea familiei (telefonic si īn scris).

. O vizita la domiciliu, pentru reevaluarea situatiei familiei si pentru consilierea acesteia.



. Trimiterea cu regularitate a unor informari scrise cu privire la evolutia copilului.

S-a acordat si se va acorda suport si consiliere copilului si familiei naturale, urmarindu-se responsabilizarea familiei, crearea unor relatii afective īntre copil si parinti. Consultarea cu familiile copiilor a facilitat implicarea familiei īn procesul decizional cu privire la situatia copilului. S-au pregatit si se vor pregati, asigura si media contactele directe īntre copil si parintii naturali.

S-a elaborat planul de interventie personalizat pentru fiecare copil, avānd ca scop reintegrarea familiala si sociala.

Asistentul social care a realizat aceste planuri a avut īn vedere:

situatia familiei: componenta; date de identificare; situatie sociala (ancheta sociala de la primaria de domiciliu; adeverinte de venit , etc.

problemele cheie care au survenit īn viata familiei si au determinat plasamentul copilului īntr-un centru de plasament;

diagnosticul de deficienta fizica sau mentala (īncadrat sau nu īntr-un grad de handicap) si gradul de implicare a familiei īn īngrijirea si educarea copilului īnainte de internarea lui īntr-un centru de plasament;

situatiile constatate de maltratare a copilului sau fratilor sai (neglijare sau orice alta forma de abuz);

factorii de risc īn pregatirea reintegrarii familiale;

alte surse de informare suplimentare (dosare de ancheta sociala de la Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6), etc.

Aceste informatii constituie elemente principale pe baza carora se atinge obiectivul propus - reintegrarea copilului īn familia naturala.

Au fost si vor fi programate si se vor desfasura īntālniri directe copil-familie īn vederea realizarii legaturii copil-familie. Astfel, copilul a fost si va fi pregatit din timp sa-si reīntālneasca parintii sau rudele, daca este suficient de mare va trebui sa-si dea consimtamāntul pentru aceasta. Īnainte de īntālnirea cu familia naturala este benefica o perioada de corespondenta cu acestia, iar copilului i se vor oferi informatii reale despre familia sa.

Reintegrarea īn familie s-a realizat si se va face pentru toti beneficiarii pentru care s-a identificat aceasta solutie īn urma hotarārii Comisiei pentru Protectia Copilului Bucuresti sector 6, la propunerea asistentului social care a instrumentat cazul.

Dupa reintegrarea copilului īn familie, asistentul social a elaborat planul de interventie personalizat pentru copilul īn cauza. Acesta cuprinde obiectivele propuse pentru perioada de interventie, metodele si resursele necesare si persoana responsabila pentru aceasta. Principalele actiuni prevazute sunt vizite acasa la familia naturala pentru stabilirea situatiei de acasa, discutii cu parintii sau cu cei care au grija de copil, privind dezvoltarea acestuia si situatia lor sociala, evaluarea situatiei legale a copilului, probleme medicale sau de abuz din trecut, dezvoltarea fizico-motorie si evaluarea rezultatelor educationale.

Sustinerea financiara a copilului se va īncadra īn suma stabilita si va acoperi nevoile exclusive ale copilului corelate cu planul sau de interventie. Riscurile acestei componente vor aparea īn momentul īn care familia copilului īn cauza nu constientizeaza importanta unor progrese planificate sau refuza sa coopereze cu asistentul social care instrumenteaza cazul. Pe de alta parte, relatia copil - parinte sa nu fie excesiv de autoritara sau excesiv de permisiva, sa existe raceala si ostilitate din partea copilului sau a unuia, ori a ambilor parinti, neglijare, maltratare, probleme de sanatate īn familie, probleme īn cuplul parental.

O alta posibila problema poate aparea īn momentul īn care suma de bani alocata nu va avea destinatia prevazuta, fiind cheltuita de catre familia copilului īn alte scopuri (scopuri care ori au prea putin de-a face cu copilul, ori deloc). Pentru a preveni acest aspect am īncheiat si vom īncheia un contract de servicii īn care se va specifica clar obligatiile si īndatoririle ambelor parti. Tot īn cadrul acestui contract vom stabili modalitatea de plata si modalitatea de justificare a sumelor cheltuite.

Criterii de acordare a sprijinului financiar:

copilul īn cauza sa frecventeze scoala;

familia sa aiba nevoie de suma respectiva;

copii care necesita scolarizarea īn scolii speciale īn alta localitate decāt cea de domiciliu;

copii care provin din zonele rurale si nu exista posibilitatea scolarizarii fiind necesara deplasarea īn alta localitate;

venitul - pe membru de familie sa nu depaseasca valoarea cosului zilnic de alimente;

unul sau ambii parinti sunt someri;

parinti bolnavi, īncadrati īntr-un grad de handicap;

familii numeroase cu 4, 5 , sau mai multi copii de vārste diferite, etc.;

Monitorizarea beneficiarilor pe cele doua componente se va face de catre specialistii echipei de implementare, lunar, trimestrial si la finalul proiectului, īn urma careia se va īntocmi un raport de evolutie cu rezultatele obtinute si alte observatii.




2. Metodologia pentru reteaua de asistenti maternali specializati

Am ales acest serviciu ca alternativa pentru copiii care nu pot fi reintegrati īn familia de origine sau īn familia largita. Acest serviciu este, īn prezent, cel mai apropiat de modelul standard al familiei.

Bazāndu-ne pe experienta din ultimii trei ani cu reteaua de asistenti maternali existenta īn cadrul Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6, īnsa neavānd īnca persoane formate pentru īngrijirea copilului cu deficiente, prin prezentul proiect ne-am propus sa dezvoltam īn municipiul Bucuresti o retea de asistenti maternali specializati īn īngrijirea copilului cu deficiente, īn prezent acest aspect aflāndu-se īn derulare.

S-a mediatizat oferta selectiei de asistenti maternali, fiecare dintre solicitari parcurgānd urmatoarele etape: evaluarea familiei, pregatirea documentatiei de atestare, curs de formare de minim 60 ore. Pregatirea si evaluarea asistentilor maternali se va realiza conform standardelor profesionale referitoare la asistenta maternala. La final, cei care parcurg toate aceste etape vor fi atestati de catre Comisia pentru Protectia Copilului din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6.

. Vor avea sansa de reconversie profesionala angajatii centrului de plasament care urmeaza a fi disponibilizati.

Dupa procedurile standard de recrutare si īn conformitate cu legislatia īn vigoare, am demarat un curs de formare cu specificul amintit, pe baza Programei analitice a cursurilor de formare profesionala pentru asistentii maternali profesionisti. Aceasta programa este elaborata de o organizatie cu experienta īn formarea personalului. Formarea este facuta de persoane autorizate (experti), cu experienta īn problematica vizata, astfel īncāt participantii sa dobāndeasca abilitatile necesare desfasurarii īngrijirii copilului cu deficienta.

Se va pregati plecarea copilului īn familie prin īntālniri repetate īntre copii si asistentul maternal, īntālniri monitorizate de catre asistentul social manager de caz. Īn cazul īn care se constata potrivirea īntre copil si familia asistentului maternal se pregateste plasamentul copilului.

Monitorizarea plasamentului se realizeaza prin vizite periodice realizate de catre asistentul social la domiciliul asistentului maternal. Asistentul maternal este parte activa a procesului de planificare a cazului, fiind direct implicat īn planificarea procesului recuperator. Metodele recuperatorii vor fi folosite sub stricta īndrumare a psihopedagogului din cadrul echipei multidisciplinare. Ele vor fi personalizate īn functie de vārsta, diagnosticul si particularitatile psihologice ale copilului.

Pe tot parcursul plasamentului la asistentul maternal, se va pregati reintegrarea copilului īn familie. Familia naturala va fi vizitata periodic, se vor organiza īntālniri periodice īntre copil si familia naturala, īn prezenta asistentului social. Periodic, asistentii maternali vor participa la īntālniri de grup, īn cadrul carora īsi vor putea īmpartasi problemele si experientele traite.

Īn cadrul acestui serviciu vom achizitiona un autoturism, necesar echipei de implementare a proiectului, dar si asistentilor sociali care vor monitoriza activitatea celor 26 de asistenti maternali. Avānd īn vedere si posibilele distante īntre domiciliile asistentilor maternali si domiciliul familiilor copiilor, consideram ca un autoturism ne va ajuta sa folosim mult mai eficient resursele existente.

Reteaua asistentilor maternali va fi monitorizata de catre 3 asistenti sociali si un psiholog. Acestia vor face parte si din echipa care se va ocupa de selectia viitorilor asistenti maternali, vor participa si la cursurile de formare a acestora, se vor ocupa de procesul de potrivire a copiilor cu asistentul maternal si vor participa activ la orice activitate organizata īn cadrul retelei nou create.

Plata salariilor asistentilor maternali se va face īn conformitate cu legislatia īn vigoare, beneficiind de toate drepturile legale care li se cuvin. Astfel īn cadrul bugetului pentru acest serviciu vor aparea particularizari cum ar fi "alocatia de hrana pentru copii de la asistentii maternali profesionisti" stipulata īn Legea 326 din 2003.

Promovarea serviciului nou creat o vom face prin pliante create special īn acest sens, distribuite īn comunitatile vizate precum, autoritatilor publice locale si tuturor grupurilor interesate, vizānd īn final sensibilizarea comunitatii locale.

Asistentul social din echipa de implementare instrumenteaza cazurile copiilor propusi pentru reteaua de asistenti maternali profesionisti, efectuānd vizite īn teren la domiciliul copiilor, īntocmind rapoarte psiho-sociale si īntocmind planuri de permanenta pentru fiecare familie. Toate aceste date vor fi prezentate īn Comisia Pentru Protectia Copilului din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6.

3. Metodologia pentru casa de tip familial.

Īn primul rānd s-a constituit echipa de implementare a proiectului formata din manager proiect, asistent social, jurist, inginer constructor, economist si un psiholog.

Apoi s-a realizat evaluarea psiho-sociala si a situatiei materiale a beneficiarilor, iar pentru cei pentru care nu exista o alta alternativa se va recurge la plasarea lor īn case de tip familial, achizitionate īn cadrul acestui proiect.

Se va realiza planul de servicii personalizat si planul de interventie personalizat a fiecarui copil īn scopul recuperarii si reintegrarii scolare, familiale si ulterior sociale a acestuia. Īn acest sens s-a format o echipa pluridisciplinara formata din asistent social, psiholog, educator specializat, medic, precum si parintele copilului.

Īn toata perioada derularii proiectului beneficiarii directi cāt si cei indirecti vor fi consiliati si vor participa la īntālniri care au drept scop familiarizarea cu masurile alternative oferite de prezentul proiect.

Īn urmatoarea etapa are loc identificarea si achizitionarea celor 4 case de tip familial. Se va lua legatura cu agentiile imobiliare si presa locala si regionala, care furnizeaza date referitoare la piata imobiliara īn Bucuresti. Imobilele se vor achizitiona īn cartierele municipiului Bucuresti, zone de unde provin beneficiarii si se va tine cont si de specificul formei de īnvatamānt pe care o urmeaza.

Fundatia "Hope and Homes for Children" Romānia, partener al Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6 īn cadrul acestui proiect s-a angajat īn achizitia si dotarea a 2 case de tip familial. Īn acest sens s-a īncheiat o conventie de parteneriat īntre Consiliul Local al Sectorului 6, Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Alba si Fundatia "Hope and Homes for Children" Romānia. Aceste imobile care sunt achizitionate si dotate de Fundatie sunt date cu titlu de folosinta gratuita Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6, pe o perioada de minim 15 ani.

Īn prezent Fundatia "Hope and Homes for Children" Romānia a achizitionat si dotat Casa de tip familial "Adolescenta" Bucuresti, sectorul 6 (unde īn prezent sunt protejati primii 2 beneficiari).

Imobilele vor avea 2 dormitoare, camera de zi, baie, bucatarie, anexe si dependinte. Structura si repartitia camerelor caselor de tip familial va fi astfel īncāt sa ofere copilului spatiu personalizat, intimitate si un cadru identic cu cel din familie.

Īn fiecare imobil vor fi ocrotiti un numar de 1-2 copii.

Locuintele achizitionate prin acest proiect vor face parte din domeniul public al judetului, administrat de Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6. Beneficiarii vor locui īn aceste imobile pāna la rezolvarea situatiei lor prin integrare / reintegrare familiala, scolara si sociala, sau pāna la finalizarea studiilor, dar fara a depasi vārsta de 26 ani, conform legislatiei īn vigoare.

Pentru īntocmirea studiului de fezabilitate si a lucrarilor de amenajare a caselor de tip familial se vor organiza licitatii īn vederea executarii lucrarilor, conform legislatiei romānesti si a reglementarilor Phare. Lucrarile de amenajare pentru 2, din cele 4 imobile se vor realiza din fondurile Phare, iar pentru celelalte doua se realizeaza din fondurile partenerului.

Pentru dotarea imobilelor se va tine cont de bunurile existente īn centru. Astfel se va face un inventar al acestor bunuri, iar cele care sunt functionabile, utile si adecvate pot face obiectul dotarii caselor de tip familial din cadrul acestui proiect si īn acelasi timp pot sprijini alte centre de plasament, case de tip familial sau asistenti maternali..

Dotarea celor 6 case de tip familial, se va realiza din doua surse de finantare: 2 imobile vor fi dotate din fondurile Phare, iar 2 vor fi dotate din fondurile Fundatiei "Hope and Homes for Children" Romānia.

Casele de tip familial vor fi dotate cu mobilier adecvat vārstei copiilor si gradului de deficienta precum si obiecte si materiale pentru buna desfasurare a activitatii de īngrijire si educatie a beneficiarilor.

Fiecare casa de tip familial va fi dotata cu mobilier adecvat pentru vārsta si gradul de deficienta a beneficiarilor, cu aparatura electrocasnica, obiecte si materiale de uz gospodaresc si īmbracaminte, īncaltaminte si materiale sanitare.

Īn cazul unei evolutii nefavorabile a preturilor, partenerul implicat īn derularea proiectului, si anume Fundatia "Hope and Homes for Children" Romānia va suplimenta financiar dotarea si mobilarea caselor de tip familial, astfel īncāt sa fie asigurate standarde optime de functionare a acestor case.

Costurile administrative, de īntretinere, de personal (educatori specializati, psihopedagogi, asistent medical si personal auxiliar) si de aprovizionare (hrana, īmbracaminte, rechizite, etc.) pentru buna functionare a caselor de tip familial vor fi suportate de Consiliul Judetean Bucuresti.

Pentru o functionare optima a activitatii de īngrijire si educare īn casele de tip familial, este necesar angajarea personalului de specialitate. Pentru acest lucru se va     mediatiza aceasta profesie pentru potentialii participanti la concursul pentru ocuparea postului de educator specializat, īn presa locala. Persoanele interesate vor beneficia de consiliere īn vederea cunoasterii responsabilitatilor si īndatoririlor acestei profesii. Totodata se vor organiza īntālniri cu personalul din centrul de plasament pentru a le oferi posibilitatea reconversiei profesionale. Educatorilor receptivi la nou si celor care doresc si dovedesc abilitati necesare protectiei individualizate a copilului li se va oferi posibilitatea de a fi angajati ca educatori specializati si vor fi atrasi īn echipa responsabila de crearea retelei de educatori specializati. Īncadrarea acestora ca educatori specializati este benefica atāt pentru personalul centrului cāt si pentru copii, avānd īn vedere ca īntre personalul centrului si copii este stabilita o legatura afectiva, precum si faptul ca angajatii din Centrul de Plasament Cotroceni au deja o anume experienta īn munca cu acesti copii.

Persoanele care opteaza pentru aceasta profesie trebuie sa īndeplineasca anumite conditii : studii medii, recomandare de la ultimul loc de munca, pentru a nu exista nici un impediment privind īncadrarea lor, disponibilitate de a lucra īn casele de tip familial cu copii cu deficiente, minime cunostinte si abilitati privind munca cu aceasta categorie de copii, capacitate de a lucra īn echipa.

Pentru consilierea, selectia, preluarea dosarelor si desfasurarea concursului pentru ocuparea posturilor din cadrul acestui serviciu, va fi implicat si Serviciul Resurse Umane din cadrul Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6.

Astfel, persoanele interesate si-au depus dosarele la sediul Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6. Persoanele care si-au depus dosarele pentru ocuparea postului de educator specializat au sustinut un concurs (proba scrisa si interviu), organizat de catre conducerea Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6. , īn colaborare cu reprezentanti ai Fundatiei "Hope and Homes for Children" Romānia.

Personalul a urmat un curs de formare profesional privind protectia copiilor cu dizabilitati īn sistem rezidential de tip alternativ, sustinut managerul de proiect si de reprezentanti ai Fundatiei "Hope and Homes for Children" Romānia.

Personalul angajat pentru buna functionare a Caselor de tip familial va avea urmatoarea structura : 29 educatori specializati (acestia vor fi īncadrati pe postul de referenti), 2 psihopedagogi speciali, 1 asistent medical, 1 coordonator si 1 administrator.

Structura de personal a caselor de tip familial va consta din 5 educatori specializati pentru fiecare dintre case.

Exceptie fac asistentul medical si cei doi psihopedagogi speciali care vor face parte din structura de personal al casei de tip familial, dar vor deservi la nevoie si celelalte case de tip familial.

Celelalte case de tip familial din zonele gasite vor fi afiliate Serviciilor Comunitare din zonele respective. Acestia dispun de personal de specialitate atāt īn domeniu administrativ, social si de recuperare a copilului cu nevoi speciale.

Personalul necesar pentru functionarea caselor de tip familial este urmatorul:

1 coordonator;

1 administrator;

23 educatori specializati, īncadrati pe postul de referenti;

1 asistent social;

2 psihopedagogi speciali;

1 asistent medical.

Salarizarea personalului angajat va fi realizata din fondurile Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6, atāt pe perioada derularii proiectului, cāt si īn urmatorii 3 ani.

Mediatizarea serviciilor oferite de casele de tip familial s-a facut la obtinerea finantarii, apoi īn cursul implementarii proiectului, la inaugurarea caselor de tip familial, prin articole īn presa locala si judeteana si interviuri radio - TV, precum si la īncheierea finantarii Phare. Īn toate activitatile īntreprinse īn vederea informarii/mediatizarii proiectului se va mentiona sprijinul direct al Comunitatii Europene, precum si cel al partenerului Fundatia "Hope and Homes for Children" Romānia īn dezvoltarea acestui proiect.

Dupa evaluarea continua a beneficiarilor directi si indirecti se va realiza "macthing"-ul dintre copii si angajati. Acest lucru se realizeaza atāt īn incinta Centrului de Plasament cāt si ulterior īn casele de tip familial. Plasarea copiilor īn case se va realiza cu sprijinul asistentilor sociali angajati, psiholog, coordonator si educatorii specializati ("parinti sociali").

Monitorizarea beneficiarilor va fi efectuata de catre asistentii sociali si psiholog din cadrul Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6, a sub īndrumarea managerului de proiect. Prin aceasta monitorizare se va urmari evolutia copilului īn planul dezvoltarii fizice, psihice si emotionale, integrarea copilului īn comunitate.

Managerul de proiect asigura legatura cu finantatorul si realizeaza raportarile lunare si finale.


Proceduri de evaluare interna a progresului si succesului.


Evaluarea trimestriala a progreselor scolare ale     copilului īn casele de tip familial se va face de catre asistentul social si psiholog, īn colaborare cu educatorul, īnvatatorul/dirigintele din unitatea de īnvatamānt pe care o frecventeaza copilul, se vor īntocmi rapoarte psihosociale din care sa rezulte evolutia copiilor/tinerilor īn planul dezvoltarii fizice, psihice si emotionale, dificultatile scolare, randamentul scolar. Toate acestea vor fi mentionate īn proiectele de interventie personalizate ale fiecarui beneficiar.

Evaluarea trimestriala a familiei naturale/largite/substitut se vor face vizite la domiciliul familiei biologice/largite/substitut si se va urmari situatia si evolutia sociala, materiala si afectiva a familiei; se vor identifica eventualele disfunctionalitati si se vor stabili masuri pentru depasirea acestora. Se vor organiza īntālniri ale copilului cu familia, copilul fiind implicat īn viata familiei, participānd la diferite evenimente : sarbatori, aniversari; se va urmari de altfel implicarea familiei īn activitatile scolare ale copilului, prin participarea la sedintele cu parintii si la diferite discutii cu īnvatatorul/dirigintele. Familia copilului va lua parte la toate deciziile privind situatia copilului.

Evaluarea lunara a personalului din casele de tip familial - se realizeaza prin sedinte de lucru la care vor participa managerul de proiect si personalului casei. Se vor evidentia si discuta problemele si dificultatile aparute īn relatia cu copiii, cu scoala, parintii si comunitatea locala, precum si modul īn care au fost depasite si solutionate. Īn functie de modul de rezolvare a problemelor managerul va evalua īn scris activitatea personalului si a casei, evidentiind gradul de implicare si de relationare cu grupul tinta si beneficiarii indirecti.

Gradul de implicare/acceptare a comunitatii locale - actiuni organizate de catre comunitate īn care sunt implicati si copiii din casele de tip familial: serbari , excursii scolare, etc.



CAPITOLUL IV.

DERULAREA PROIECTULUI DE ĪNCHIDERE A INSTITUŢIEI REZIDENŢIALE. DIFICULTĂŢI ĪNTĀMPINATE.


Proiectul "Īnchiderea Centrului de Plasament Cotroceni" prin crearea de servicii alternative de protectia copilului aflat īn sistem de ocrotire de tip rezidential clasic, solutioneaza situatia psiho- socio-familiala atāt a copiilor, cāt si a familiei naturale/largite.

Necesitatea reintegrarii copiilor īn familia naturala/largita si īn comunitate/societate este principalul obiectiv vizat de sistemul de protectie a copilului.

Īntrucāt aceasta posibilitate este partial īngradita de anumiti factori de natura sociala, economica, scolara si familiala, asigurarea de alte alternative de ocrotire vine īn sprijinul copilului institutionalizat prin oferirea de servicii care faciliteaza dezvoltarea armonioasa si integrarea lor īn comunitate.

Ocrotirea acestor copii īntr-un climat de viata apropiat de modelul familial pe care īl ofera serviciile alternative: case de tip familial si asistenta maternala specializata este un pas īnainte spre reintegrarea copilului īn familia naturala si nu īn ultimul rānd īn comunitatea de unde provine.

Facānd o analiza a situatiei actuale a Centrului de Plasament Cotroceni am observat o influenta negativa asupra dezvoltarii psiho-fizice a copilului, datorita efectelor ocrotirii īntr-o astfel de institutie de tip vechi, gigant, cu servicii centrate pe grupuri mari de copii, īn general neeficiente si insuficiente, asigurator cantitativ, nu calitativ, fara sanse reale de reabilitare sociala sau terapeutica.

Pentru identificarea nevoilor grupului tinta am īntocmit un studiu care a inclus urmatoarele etape:

Observarea directa a modului de desfasurare a activitatii din cadrul centrului de plasament precum si derularea procesului instructiv/educativ/recuperator. Īn aceasta etapa, metodele folosite au fost observatia si interviul. Astfel, echipa de implementare a proiectului a vizitat de mai multe ori centrul de plasament. A fost urmarit programul zilnic al copiilor, relatia dintre copii si personalul centrului de plasament, precum si modul īn care se deruleaza activitatea educativa. Au avut loc discutii atāt cu copiii, cāt si cu angajatii centrului de plasament.

Au fost identificate urmatoarele aspecte, care au īngreunat chiar derularea proiectului:

Existenta unui risc crescut de a īntāmpina dificultati īn dezvoltarea armonioasa a personalitatii datorita perioadei īndelungate petrecute de acesti copii īn institutii specializate.

Īntāmpinarea de dificultati īn ceea ce priveste eficienta muncii cu copilul cu deficiente, dat fiind faptul ca īn centrul rezidential de tip clasic exista un numar mare de copii.

Lipsa cadrului propriu, intim si personalizat al copiilor, datorita spatiului imens si depersonalizat al centrului de tip clasic.

Lipsa modelului familial atāt de necesar dezvoltarii fizice si psihice armonioase a copilului.

Lipsa relatiilor afective.

Lipsa posibilitatii de implicare a copilului īn diverse activitati administrative (curatenie īn camera, spalarea si calcarea hainelor, prepararea hranei, etc.) īn conditiile īn care organigrama institutiei este īncarcata cu o multime de posturi de īngrijire si curatenie, de preparare a hranei, de paza, etc.

Lipsa unei pregatiri a copiilor pentru o viata de familie independenta, īn asumarea de responsabilitati si īn formarea deprinderilor de administrare a bunurilor personale.

Integrare socio-profesionala deficitara si neadaptare īn colectivitatile, altele decāt cele din centrele de plasament, aparute ca efect al institutionalizarii.

Dificultatea de relationare continua cu specialistii din centru, acestia fiind prea putini īn raport cu problematica avuta.

Lipsa personalului specializat īn munca cu copilul cu deficienta.

Lipsa psihologului īn centru care duce la īntāmpinarea de greutati īn ceea ce priveste interventia īn situatii de criza, consilierea necesara atāt personalului educativ care lucreaza cu copilul cāt si consilierea copilului īn cauza.

Lipsa programelor de formare profesionala a personalului educativ atāt de necesare pregatirii educatorilor īn vederea īnsusirii si oferirii de noi modele si solutii practice īn munca directa cu copilul.

Rigiditate si conservatorism īn ceea ce priveste personalul centrului care duce la dificultati de percepere si actiune dupa noile modele educative propuse.

Aparitia unor comportamente deviante (fuga de la ore, absenteism scolar, anxietate, agresivitate, stari continue de neliniste si insatisfactii, etc.) aparute din nevoia copiilor de diversitate raportata la mediul de convietuire. Acest lucru de datoreaza si amplasamentului centrului de plasament īn imediata apropiere a scolii Speciale.

Dificultati īntāmpinate īn integrarea copiilor cu deficiente din centrele de plasament de tip vechi īn conditiile lipsei profesorilor de sprijin, a insuficientei adaptari curriculare, a lipsei programelor de sprijin personalizate.

Īn cea de-a doua etapa, a fost realizata analiza de continut a documentatiei referitoare la fiecare copil. Au fost urmarite in principal urmatoarele aspecte referitoare la situatia psiho - socio - familiala a fiecarui copil:

localitatea de domiciliu;

relatia cu familia naturala/largita;

motivul pentru care este īncadrat īn categoria copiilor cu nevoi speciale;

sansele de integrare sociala /scolara.

Pentru fiecare copil s-a elaborat un plan de interventie personalizat pliat pe nevoile acestuia, cu obiective, masuri si actiuni care urmeaza a fi īntreprinse astfel īncāt copilul si familia sa, sa depaseasca situatia de criza.

Dificultati īntāmpinate.

Problemele care au aparut odata cu īnchiderea institutiei sunt legate de:

mentalitatea personalului existent īn cadrul Centrului de Plasament Cotroceni manifestata prin conservatorism exagerat si incapacitatea de adaptabilitate la situatiile noi create;

lipsa alternativelor pentru tot personalul auxiliar datorita lipsei de pregatire profesionala īn domeniu;

daune psihice asupra copiilor, datorita faptului ca mutarea copiilor dintr-un centru īntr-un serviciu alternativ poate fi traumatica, acest lucru putānd duce la tulburari de comportament pe o perioada de timp pāna la momentul mutarii si dupa aceea;

pāna cānd toti copii si personalul vor fi mutati īn cadrul noilor servicii vor aparea cheltuieli directe inevitabile pe perioada īn care noile si vechile servicii functioneaza īn paralel.

Rezistenta din partea personalului a fost minimalizata prin informarea lor cu regularitate si onestitate asupra situatiei; Pentru personalul actual din Centrul de Plasament Cotroceni, se va oferi posibilitatea de angajare īn noile servicii create, īn cazul īn care acestia dovedesc disponibilitate, dar si pregatire profesionala si abilitati necesare.

Pentru a diminua traumele psihice ale copiilor am desfasurat activitati terapeutice īn vederea acceptarii situatiei nou create.
































CAPITOLUL V.

DESCRIEREA DETALIATĂ A ACTIVITĂŢILOR DESFĂsURATE PRIN PROIECTUL DE ĪNCHIDERE.


Prin īnchiderea Centrului de Plasament Cotroceni se va facilita integrarea copilului īn familia naturala sau substitutiva (asistenta maternala), precum si elaborarea de programe care vizeaza reintegrarea sociala a acestora.

Printr-o casa de tip familial, se ofera copilului posibilitatea reala de a cunoaste viata īn familie, se creaza oportunitati pentru dezvoltarea armonioasa a copilului, apropierea de familia naturala, mentinerea si consolidarea relatiilor cu familia si sanse considerabile de reintegrare familiala si sociala.

Prin reteaua de asistenti maternali profesionisti se urmareste crearea unei atmosfere familiare echilibrate pentru copil, o dezvoltare fizica si psihica optima, faciliteaza integrarea cu succes a copilului īn comunitate. Prin aceste servicii i se ofera copilului posibilitatea de a mentine relatia cu familia biologica.

Serviciul de reintegrare familiala are ca metoda concreta si obiect de baza reintegrarea copilului īn familia naturala prin sustinerea financiara a familiilor precum si prin dezvoltarea si pregatirea relatiilor copil - parinte.

Beneficiarii directi ai acestui proiect sunt cei 19 copii cu dizabilitati, cu vārsta cuprinsa īntre 0 si 4 ani, ocrotiti la Centrul de Plasament Cotroceni.


a) Descrierea serviciilor nou create. Activitatile desfasurate īn cadrul programului.

1. Programul de reintegrare īn familie a copilului si prevenire a reinstitutionalizarii prin acordarea unui sprijin financiar.


Nevoia acestui program s-a demonstrat prin numeroasele solicitari pentru a sprijini familiile care doresc sa-si pastreze copiii īn familie, dar nu pot asigura acestora conditii minime pentru crestere si educare. Acest program asigura reintegrarea īn familie a copilului institutionalizat, prevenire institutionalizarea si abandonul familial si scolar, pe o perioada de 12 luni.

Beneficiarii directi ai serviciului de reintegrare īn familie sunt 3 de copii institutionalizati care vor reveni īn sānul familiei biologice, vor fi sustinuti financiar si material, copii cu dizabilitati psiho-neuro-motorii, īn majoritate asociate, unele din nastere, altele dobāndite īn primii ani de viata. Beneficiarii indirecti sunt familiile acestora, institutiile publice si societatea civila īn general.

Acest serviciu va fi finantat īn cadrul proiectului din fonduri PHARE.

Programul are doua componente:

componenta reintegrare īn familie ;

preintegrarea reinstitutionalizarii (prevenire abandonului familial si scolar);

Īn urma analizei si evaluarii situatiei socio-familiale a copiilor ocrotiti īn Centrul de Plasament Cotroceni s-a constatat ca un numar de 3 copii pot reveni īn sānul familiei biologice, dar numai cu sprijin financiar si material. Acest tip de program a redus si va reduce numarul de copii aflati īn sistem rezidential, sprijinind familia pe o perioada limitata de timp pāna la reabilitarea situatiei financiare.

Dat fiind ca marea majoritate a copiilor au ajuns īn dificultate datorita unei drame (rupturi) familiale sau unei maltratari īn familie, pregatirea revenirii īn familie nu este usoara si atinge un subiect dureros pentru copil. Īnainte de īntālnirea cu membrii familiei este binevenita o perioada de corespondenta cu acestia. Īn acelasi timp, copilul este si trebuie pregatit si pentru plecarea din unitate perceputa de copil ca o noua ruptura.

Reintegrarea īn familie se va face dupa normele metodologice standard, cu pregatirea dosarului social si propunerea asistentului social, adresata pentru aprobare Comisiei pentru Protectia Copilului din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6.

La propunerea masurii de reintegrare īn familie avem īn vedere evitarea unor situatii īn care securitatea si integritatea corporala a copilului va fi periclitata.

Odata cu reintegrarea īn familie a copiilor din Centrul de Plasament Cotroceni, se va stabili pentru acestia un plan de interventie personalizat, care va cuprinde si interventia asupra familiei prin diferite mijloace.

Familiile īn dificultate īntāmpina greutati materiale deosebite. Reintegrarea īn familie a unui copil īnseamna o persoana īn plus la masa, la cheltuielile zilnice - energie electrica, termica si nu īn ultimul rānd va trebui sa-i asigure acestuia conditii minime de educatie.

Pentru partea materiala a programului asiguram o alocatie de sprijin a familiei īn cauza, alocatie care va fi folosita pentru nevoile copilului īn cauza si indirect ale familiei sale. Nu mentionam suma care este alocata deoarece aceasta se stabileste īn functie de necesitatile fiecarui copil. Din aceasta suma se acopera necesarul copilului pe o luna de zile, materiale igienico sanitare, rechizite scolare, īmbracaminte, medicamente si unde va fi cazul transportul copilului de la domiciliu la unitatea scolara.

Pentru sprijinul emotional, sau pentru partea de consiliere si sfatuire a familiei asiguram un asistent social si daca va fi cazul si un psiholog, care va monitoriza evolutia familiei si rezultatele pe care aceasta le va avea.

Planul de interventie personalizat este realizat de catre asistentul social īmpreuna cu psihologul si psiho-pedagogul special, īn urma analizei de situatie a copilului si a familiei sale, planificānd masurile si actiunile care urmeaza a fi īntreprinse pentru ca familia sa iasa din situatia de criza. Planurile de interventie personalizate vor fi folosite ca si indicatori de evaluare a calitatii serviciilor oferite, iar actiunile cuprinse īn cadrul acestora vor fi folosite ca indicatori de cantitate. Alte unitati de masura sunt numarul persoanelor implicate īn realizarea obiectivelor propuse, numarul instrumentelor de lucru folosite, īntālniri directe īntre specialistii echipei si beneficiarii directi si indirecti ai proiectului.

Planul de interventie este adus la cunostinta familiei si a copilului īn vederea responsabilizarii acestora si pentru a coopera deplin la actiunile propuse. Am evitat si vom evita si īn continuare reintegrarea copilului īn sistemul de ocrotire, dezvoltānd la nivelul familiei notiuni de baza privind organizarea si planificarea īn timp a evenimentelor majore, dar si dezvoltarea capacitatilor de adaptare la situatii nou create.

Odata cu reintegrarea copiilor īn familie, am adus la cunostinta autoritatilor locale, respectiv la Serviciile sociale din comunitate precum si institutiilor de īnvatamānt si bisericii, actiunea derulata īn cadrul proiectului, solicitānd si implicarea acestora īn atingerea scopului propus.

2. Retea de asistenti maternali specializati

Īnfiintarea retelei de asistenti maternali specializati īn īngrijirea si recuperarea copiilor cu nevoi speciale reprezinta un model pilot īn judetul Alba de īngrijire a copiilor cu nevoi speciale. Beneficiari directi ai acestui serviciu vor fi 12 copii proveniti din Centrul de Plasament Cotroceni, pentru care nu exista sanse pe termen scurt de reintegrare īn familia naturala.

Asistentii maternali se vor recruta din rāndul personalului ce urmeaza a fi disponibilizat, daca acesta īndeplineste conditiile necesare autorizarii conform standardelor nationale si daca acesta dovedeste disponibilitatea si aptitudinile necesare acestei activitati. Īn cazul īn care nu vor putea fi identificati asistenti maternali din rāndul angajatilor centrului de plasament, se va īncerca identificarea familiilor īn comunitati cāt mai apropiate de domiciliul copilului. Serviciul va fi finantat timp de 14 luni in cadrul proiectului, urmānd ca toate costurile sa fie preluate ulterior de catre Consiliul Local al Sectorului 6, Bucuresti. Este un serviciu nou, care va oferi un model pentru serviciile oferite īn domeniul protectiei copilului īn acest sector.


Activitatile din cadrul serviciului sunt urmatoarele:


Recrutarea potentialilor asistenti maternali a fost prima etapa īn derularea acestui serviciu. A fost oferita posibilitatea reconversiei profesionale a personalului angajat īn centrul de plasament, iar selectia acestora s-a facut cu maxima atentie. S-a anuntat deschiderea programului si toti cei care au dorit au fost invitati sa participe. S-a luat legatura cu preotii solicitāndu-i sa ne sprijine īn identificarea familiilor de asistenti maternali. Astfel, numarul solicitarilor primite a depasit cu mult numarul persoanelor recrutate. Aceasta etapa a durat aproximativ 3 luni din viata proiectului si a fost realizata de catre īntreaga echipa a serviciului. Pentru recrutarea asistentilor maternali au fost redactate pliante si afise.



Evaluarea solicitarilor s-a realizat īn doua etape: vizite de evaluare a asistentului social la domiciliul familiilor, care vor avea ca rezultat un raport de evaluare si ancheta sociala. Solicitantii au fost evaluati de catre un psiholog, care īn urma interviurilor si a testelor psihologice aplicate a redactat de asemenea, un raport de evaluare. Solicitantii au fost selectati astfel pentru participarea la curs.

Pregatirea asistentilor maternali consta īn participarea la un curs de minim 60 ore, iar īn urma evaluarii, cursantii vor primi un certificat de absolvire. Programa analitica a cursurilor de formare profesionala pentru asistentii maternali specializati a fost īntocmita de managerul de proiect si de reprezentanti ai Fundatiei "Hope and Homes for Children" Romānia, parteneri īn proiect. Solicitantii pot participa la aceste cursuri īmpreuna cu sotul/sotia. Īn prezent cursurile de formare profesionala pentru asistentii maternali profesionisti sunt īn curs de desfasurare.

Atestarea asistentilor maternali se va realiza la finalul pregatirii acestora. Se va īntocmi un dosar care va contine urmatoarele acte: ancheta sociala, raportul de evaluare psihologica, certificatul de absolvire a cursului, solicitarea scrisa a persoanei, acte care atesta existenta conditiilor materiale de īngrijire a unui copil, copii ale actelor de identitate, adeverinte de sanatate si de cazier judiciar, etc. Acest dosar, cu propunerea echipei, va fi depus la secretariatul Comisiei pentru Protectia Copilului Alba si se va solicita atestarea asistentului maternal. Pregatirea dosarului se va realiza de catre asistentului social si īncepe īnca din perioada de evaluare a familiei.

Realizarea īntālnirilor / potrivirii cu copilul se va realiza dupa atestarea asistentului maternal. Toate īntālnirile se vor realiza īn prezenta asistentului social. Scopul acestor īntālniri este pregatirea īn principal al copilului, dar si familiarizarea asistentului maternal cu particularitatile copilului. Cunoasterea reciproca va facilita integrarea copilului īn familia asistentului maternal si scade consecintele procesului de adaptare a copilului la noul mediu. Īntālnirile se vor realiza īn locuri diferite, īntāi īn centrul de plasament, apoi īn spatii neutre, apoi copilul va fi invitat sa viziteze familia asistentului maternal. Cānd copilul va fi pregatit pentru schimbarea mediului de viata, dosarul de plasament se depune de catre asistentul social la Comisia pentru Protectia Copilului din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6.

Supervizarea activitatii asistentilor maternali si monitorizarea activitatii de recuperare. Dupa realizarea plasamentului, echipa formata din asistentul maternal, psiholog si asistentul social vor īntocmi planul personalizat de recuperare terapeutica. Acest plan se va rediscuta si se va revizui trimestrial. Planul personalizat de recuperare va fi inclus īn planul personalizat de protectie a copilului. Activitatea asistentului social va fi supervizata de catre asistentul social, care īl va vizita cel putin bilunar.

Consiliere individuala si de grup. Pe parcursul plasamentului, copilul va beneficia de consiliere psihologica individuala. Pentru asistentii maternali se va organiza unul sau mai multe grupuri de suport, īn functie de distributia geografica a acestora. Asistentul social si psihologul vor organiza aceste grupuri.

Pregatirea copilului pentru integrare īn comunitate si/sau reintegrare familiala Dupa ce copilul a fost dat īn plasament, asistentul maternal si asistentul social vor īncepe sa pregateasca copilul pentru reintegrarea lui īn familia naturala, daca acest lucru este posibil. Copilul va fi īncurajat sa pastreze legatura cu parintii sai. Īntālnirile cu familia naturala vor fi organizate īntr-un spatiu diferit de locuinta asistentului maternal si īn prezenta asistentului social. Īn functie de vārsta copilului, acesta va fi pregatit pentru integrarea īn comunitate.

Performanta serviciului īn cauza va putea fi masurata prin intermediul urmatorilor indicatori cantitativi si calitativi:

vor fi realizate materiale publicitare: pliante si afise pentru campania de recrutare a asistentilor maternali;

numarul de pliante si afise distribuite;

numarul de anunturi publicate īn presa scrisa;

numarul de solicitanti care doresc sa devina asistenti maternali;

numarul de evaluari realizate;

numarul de asistenti maternali pregatiti;

rezultatele evaluarilor si rapoartele de curs;

numarul de asistenti maternali atestati de Comisia de Protectie a Copilului din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6.

numarul de īntālniri de pregatire a copiilor pentru integrare īn familia asistentului maternal;

numarul de planuri de recuperare a copilului;

procentul copiilor care au facut progrese la asistentul maternal; progresele realizate;

numarul de vizite realizate de asistentul social;

numarul de īntālniri de consiliere psihologica;

numarul de īntālniri ale grupurilor de suport;

numarul īntālnirilor dintre copii si familii;

Case de tip familial

Prin acest serviciu ne-am propus īnfiintarea a 6 Case de tip familial pe raza judetului Alba pentru copiii proveniti din Centru de Plasament Cotroceni, pentru care nu exista posibilitatea revenirii īn familia naturala sau largita. Patru dintre aceste case vor fi achizitionate din fonduri PHARE, iar 2 sunt achizitionate si dotate de catre Fundatia "Hope and Homes for Children" Romania, partener īn derularea proiectului.

Īn prezent, Fundatia "Hope and Homes for Children" Romania a achizitionat si dotat un imobil īn localitatea Bucuresti, unde exista deja 2 beneficiari, urmānd a achizitiona si dota un apartament īn sectorul 6.

Numarul beneficiarilor directi ai acestui serviciu sunt 5 copii, proveniti din Centrul de Plasament Cotroceni, iar beneficiarii indirecti ai proiectului sunt familiile naturale/largite ale acestor copii si comunitatea din care acestia fac parte. Serviciul este nou īnfiintat īn sectorul 6 pentru categoria copiilor cu deficiente.

Amenajarile si functionarea serviciului va fi finantat din fondurile Phare pe o perioada de 14 luni.

Activitatile desfasurate īn cadrul acestui serviciu sunt urmatoarele:

Constituirea echipei de implementare a proiectului, care este formata (conform procedurilor prevazute īn program) din manager de proiect-asistent social, psiholog, inginer constructor, economist, etc.

Evaluarea initiala a situatiilor copiilor din Centrul de Plasament Cotroceni realizata prin studierea dosarului, investigatii īn teren, la familia naturala / largita.

Identificarea si achizitionarea imobilelor. Am stabilit criteriile de evaluare privind achizitionarea imobilelor, īn conformitate cu normele Phare dupa care se va prospecta piata imobiliara din presa locala. S-au dat anunturi publicitare pentru achizitii de imobile īn urma carora vom identifica si ulterior achizitiona imobilele. Partenerul implicat īn proiect a achizitionat si dotat un imobil īn municipiul Bucuresti, urmānd ca īn scurt timp sa achizitioneze si cele de-al doilea imobil.

Elaborarea proiectului tehnic si obtinerea de avize īn situatia īn care vor fi achizitionate case. Se vor organiza licitatii pentru efectuarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic īn urma careia se va selecta oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere al pretului.

Organizarea licitatiei de executie si demararea lucrarilor. Īntocmirea documentatiei de licitatie pentru amenajarea, renovarea si executarea lucrarilor. Se vor organiza licitatii pentru executia lucrarilor de renovare.

Executarea lucrarilor de amenajare /renovare /recompartimentare, reabilitare a instalatiilor electrice, de apa, sau canalizare, daca acest lucru se impune, de catre firma cāstigatoare a licitatiei.





Achizitionarea si dotarea caselor de tip familial

Evaluarea bunurilor existente īn Centrul de Plasament Cotroceni si repartizarea lor pe casele de tip familial, pe cele 4 case achizitionate de catre finantatorul extern.

Achizitionare echipament utilitar: mobilier, obiecte de uz gospodaresc, obiecte de uz sanitar, īmbracaminte, īncaltaminte, vesela, material didactic, jocuri, jucarii, etc.

Se vor urma procedurile finantatorului īn functie de sumele necesare. Se vor organiza licitatii pentru dotarea si mobilarea caselor. Vor fi trimise invitatii la 5 firme de profil urmānd a se selecta oferta cea mai convenabila ca pret.

Contractarea firmei cāstigatoare a licitatiei.

Reevaluarea situatiei psiho-sociale a copiilor din Centrul de Plasament Cotroceni. S-a realizat evaluarea copiilor din centru prin testarea psihologica a acestora īn vederea stabilirii nevoilor psiho-individuale, ale aptitudinilor si intereselor fiecarui copil, evaluarea sociala a familiei si īntocmirea raportului psiho-social, elaborarea fisei psiho-pedagogice si stabilirea domeniilor de interes scolar ale copiilor, toate acestea īn vederea elaborarii planului de interventie personalizat cu scopul recuperarii si reintegrarii scolare, familiale si ulterior sociale ale acestora.

Consilierea grupului tinta, s-a efectuat īntr-o prima etapa, dar se va mai face, de catre specialistii Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6, īn vederea cunoasterii avantajelor ocrotirii sale īn sistemul de tip familial, aceasta schimbare fiind un aspect esential al pregatirii copilului pentru noua forma de ocrotire care va facilita integrarea lor īn comunitatea de provenienta si īn familia naturala.

Consilierea familiilor naturale / largite. S-au efectuat si se vor mai face vizite familiilor naturale/extinse de catre specialistii din cadrul Directiei, īn vederea pregatirii acestora pentru insertia socio-familiala a copilului pentru a manifesta o atitudine de īntelegere si sprijin fata de copil implicāndu-se īn diferite evenimente din viata acestuia, astfel īncāt copilul sa se simta integrat īn structura familiala.

Mediatizarea, identificarea, selectarea si angajarea personalului pentru casele de tip familial. S-a mediatizat aceasta profesie pentru potentialii participanti la concursul pentru ocuparea postului de educator specializat, īn presa locala. Persoanele interesate au beneficiat de consiliere īn vederea cunoasterii responsabilitatilor si īndatoririlor acestei profesii. S-au organizat īntālniri cu personalul din centrul de plasament pentru a le oferi posibilitatea reconversiei profesionale. Educatorii receptivi la nou si cei care doresc si dovedesc abilitati necesare protectiei personalizate li se va oferi posibilitatea de a fi angajati ca educatori specializati si vor fi atrasi īn echipa responsabila de crearea retelei de educatori specializati. Īncadrarea acestora ca educatori specializati este benefica atāt pentru personalul centrului cāt si pentru copii avānd īn vedere faptul ca īntre personalul centrului si copii este stabilita o legatura afectiva, precum si experienta profesionala a angajatilor

Persoanele care au optat pentru aceasta profesie trebuie sa īndeplineasca anumite conditii: studii medii (absolventi de scoli post liceale sau aflati īn curs de pregatire profesionala superioara), recomandare de la ultimul loc de munca pentru a nu exista nici un impediment privind īncadrarea lor, disponibilitate de a lucra īn casele de tip familial cu copii cu deficiente, minime cunostinte si abilitati privind munca cu aceasta categorie de copii, capacitate de a lucra īn echipa. Dosarele persoanelor interesate se vor depune la sediul Directiei Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6,. Persoanele care si-au depus dosarele pentru ocuparea postului de educator specializat vor sustine un concurs (proba scrisa si interviu), organizat de catre conducerea D.G.A.S.P.C. sector 6.

Formarea profesionala, s-a realizat de catre managerul de proiect si reprezentanti ai partenerului implicat īn derularea proiectului, Fundatia "Hope and Homes for Children" Romania.

Īntocmirea fisei postului si stabilirea atributiilor pentru fiecare angajat, care va contine atributiile concrete īn munca sa cu copilul, atributiile sale īn colectivul echipei unde lucreaza, obligatiile si drepturile de formare si informare si relatiile pe verticala si orizontala.

Efectuarea receptiilor pentru lucrari si bunuri. Autoritatea contractanta (finantatorul extern - Phare) numeste prin dispozitie componenta comisiei de receptie, la terminarea lucrarilor, formata din 5 membri. Executantul notifica autoritatea contractanta cu privire la terminarea lucrarilor. Se anunta toti factorii implicati, respectiv membrii comisiei reprezentanti ai autoritatii locale si invitati (reprezentanti Phare, proiectanti executanti, alti specialisti). La data fixata de autoritatea contractanta se īntruneste comisia de receptie si se verifica documentele referitoare la executie cāt si cele ce privesc calitatea lucrarilor. Īn urma analizarii acestora, comisia apreciaza admiterea, respingerea sau amānarea lucrarilor la receptie.

Prezentarea cazurilor īn Comisia pentru Protectia Copilului Bucuresti, īn vederea stabilirii masurilor de protectie īn casele de tip familial. La prezentarea cazurilor īn comisie si propunerea pentru luarea unor masuri de protectie, s-a tinut si se va tine cont si īn viitor de: domiciliul copiilor, situatia scolara, precum si de legaturile de rudenie dintre copii.

Primirea copiilor īn casele de tip familial. S-a realizat si se va realiza si pentru celelalte case achizitionate "matching" - ul dintre copiii repartizati pe casele de tip familial si personalul angajat. Dupa o pregatire prealabila copiii au fost si vor fi instalati īn casele de tip familial, unde primirea lor s-a facut/se va face īntr-un cadru festiv, unde au fost/vor fi prezente familiile naturale ale copiilor si au fost/vor fi primiti de "parintii sociali" care lucreaza cu acesti copii.

Inaugurarea oficiala a caselor de tip familial. La festivitatea de inaugurarea caselor au fost/vor fi invitati alaturi de echipa de implementare si reprezentanti ai directiei, parinti, rude, prieteni, profesori, fosti educatori ai copiilor, autoritati locale, judetene si membrii comunitatii unde s-a īnfiintat casa de tip familial.

Serviciile/activitatile care se ofera/desfasoara īn casele de tip familial

activitati psiho-sociale, terapeutice, desfasurate de personal de specialitate.

activitati cultural-educativ, prin derularea de programe educative pentru dezvoltarea deprinderilor de igiena, alimentatie corecta, de pastrarea a ordinii si curateniei, prin asistare si sprijin īn efectuarea temelor, utilizarea diferitelor servicii recreative ale comunitatii, tabere, excursii, etc. si alte actiuni care sa dezvolte autonomia īn viata cotidiana, dezvoltarea personalitatii sale si a capacitatilor de comunicare si integrare īn viata sociala.

activitati ludice, distractive si sportive, īn scop terapeutic si vor fi orientate īnspre socializarea copiilor; se vor desfasura jocuri de grup si individuale dupa preocupari si vārsta, vizionarea de casete video (desene animate, filme educative), jocuri sportive colective (fotbal, handbal, etc.).

īngrijire, gazduire si educare īntr-un cadru afectiv cat mai apropiat de cel familial.

implicarea copiilor īn activitati obstesti.

pregatirea integrarii copilului in comunitate si societate.

stimuleaza participarea copilului la viata familiei biologice, cu evenimentele ei (aniversari, sarbatori, etc.), i se insufla copilului respectul pentru familie, chiar daca pentru un timp el a fost separat de propria familie, acesta fiind un aspect esential pentru pregatirea copilului pentru viata de adult si integrarea sa īn familia naturala.

Organizarea de īntālniri periodice cu parintii si consilierea acestora īn vederea reintegrarii psiho-sociale a copilului/tānarului. Prin aceste īntālniri se realizeaza o legatura strānsa a copilului cu familia naturala, care va fi antrenata īn asumarea unor responsabilitati privind propriul copil. Parintii sunt consiliati cu privire la identificarea unor solutii de lunga sau scurta durata cu privire la modul de rezolvare a problemelor care īmpiedica reintegrarea copilului īn familie.

Aceasta activitate de reinsertie sociala si familiala este canalizata īn doua directii: activitate interna caracterizata prin studierea directa si indirecta a comportamentului copilului īn timpul derularii activitatilor mentionate, prin interviuri, convorbiri si observatii si activitate externa caracterizata prin vizite de cunoastere a mediului din care provine, identificarea cauzelor ce au dus la institutionalizare, discutii cu parintii, rude, cunoscuti, prieteni, vecini, etc.

Mediatizarea serviciilor oferite de casele de timp familial. S-a facut la obtinerea finantarii, apoi īn cursul implementarii proiectului, la inaugurarea caselor de tip familial si se va face la īncheierea finantarii Phare prin articole īn presa locala si centrala, si interviuri radio - TV. Cuprinde activitati de informare asupra serviciilor oferite de casele de tip familial ca o alternativa la protectia de tip rezidential a copilului aflat īn dificultate, īn scopul prevenirii abandonului si a institutionalizarii. Activitatile desfasurate īn casele de tip familial se mentin īn atentia opiniei publice prin relatii permanente cu presa, radio, televiziunile locale si nationale.

Monitorizare si evaluare. Monitorizarea activitatilor de proiect se va face prin raportari tehnico-financiare interne periodice, iar monitorizarea grupului tinta si a beneficiarilor se va face de catre specialistii din cadrul D.G.A.S.P.C. sector 6, trimestrial, īn urma careia se va īntocmi un raport psiho-social. Astfel se va urmari evolutia familiei īn plan material si financiar si relatiile interfamiliale.

Raportare lunara/trimestriala catre finantator privind situatia īn care se afla implementarea proiectului.

Indicatorii de performanta cantitativi si calitativi:

numarul de articole īn presa locala pentru mediatizarea proiectului;

numarul de persoane consiliate pentru a deveni educatori specializati;

numar de articole pentru prospectarea pietei si achizitionarea imobilelor;

numarul imobilelor identificate;

numarul de participanti la licitatiile organizate;

numarul de vizite efectuate si consilierea familiilor naturale/extinse ale beneficiarilor;

numarul de īntālniri pentru consilierea grupului tinta;

numarul de angajati ai Centrului de Plasament Cotroceni, consiliati īn vederea reconversiei profesionale;

numarul de educatori specializati formati īn cadrul proiectului;

numarul de vizite efectuate īn casele de tip familial de catre specialistii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6,, īn perioada functionarii serviciului;

numarul planurilor de interventie personalizate elaborate pentru fiecare beneficiar;

procentul de copii din Casele de tip familial care au īnregistrat progrese īn dezvoltare, ca urmare a īngrijirii personalizate si specializate;

numarul vizitelor efectuate de familiile naturale/extinse ale beneficiarilor īn Casele de tip familial;

numarul īntālnirilor realizate īntre beneficiari si angajatii caselor de tip familial pentru realizarea "matching"-urilor.

Casele de tip familial s-au/se vor īnfiinta īn mediul urban si creeaza oportunitatea unei dezvoltari mai armonioase a copilului, apropierea de familia naturala, mentinerea si consolidarea relatiilor cu familia si sanse sporite de reintegrare familiala, scolara si sociala.

b) Rezultate obtinute si scontate.

Impactul asupra grupurilor tinta.

Am remarcat faptul ca īn cele cāteva luni de la implementarea proiectului situatia beneficiarilor directi s-a īmbunatatit simtitor prin serviciile oferite īn cadrul acestui proiect, servicii care au contribuit si vor contribui si de acum īnainte la integrarea/reintegrarea familiala, scolara, profesionala si sociala a copilului.

Prin serviciile acordate prin acest proiect se urmareste apropierea copiilor de familia naturala-largita si comunitatea din care provin, se īncurajeaza contactul dintre beneficiari si copiii din īnvatamāntul de masa si din comunitatea respectiva, pot cunoaste modelul parental de protectie, afectiune si īngrijire identic cu cel al familiei traditionale.

Mediul familial presupune īnsa si un mediu afectiv propice dezvoltarii armonioase a personalitatii copiilor. Īn acest sens personalul ales a fost identificat si format astfel īncāt sa raspunda nevoilor acestora īn functie de vārsta, grad de deficienta, etc.

Īngrijirea, socializarea si educarea copiilor a capatat si va capata o cu totul alta dimensiune: īncadrarea īn īnvatamāntul de masa acolo unde acest lucru este posibil, transferul acestor copii la medicul de familie din comunitatea din care provin, accesul copiilor la toate serviciile la care au dreptul sa beneficieze (spital, primarie, biblioteca, magazine, frizerie, cinema, etc.); din alt punct de vedere, printr-o abordare pluridisciplinara, personalizata acesti copii vor ajunge sa fie niste copii aproape īn totalitate recuperati, bine educati, sporind considerabil sansele de integrare familiala si socio-profesionala dupa finalizarea studiilor.

Prin aducerea copiilor īn comunitatea din care acestia provin am īncurajat si vom īncuraja īn continuare contactul dintre copii si familie, iar īn cazul īn care chiar nu este posibila reintegrarea se va avea īn vedere integrarea īn familii substitut (asistenti maternali).

Situatia copiilor s-a īmbunatati si prin alegerea atenta a unui personal calificat, a caror eforturi si profesionalism vor influenta īn mod pozitiv dezvoltarea psihica si fizica a acestor copii.

Īn procesul de elaborare a matricei de proiect s-au luat īn calcul factori perturbatori ce pot influenta si chiar au influentat negativ implementarea si rezultatele scontate de proiect.

Īn prezent s-a deschis prima casa de tip familial din Bucuresti, cu sprijinul Fundatiei "Hope and Homes for Children" Romānia, partener implicat īn proiect, unde sunt ocrotiti un numar de 2 beneficiari, copii care frecventeaza īnvatamāntul special integrat īn cel de masa, īnvatānd la scoli īmpreuna cu ceilalti copii din comunitate.

Au existat la īnceput greutati īn ceea ce priveste adaptarea copiilor (mai mult la programul de "familie", nu paraseau casa decāt īn prezenta educatorilor, teama de a merge la scoala cu ceilalti copii din localitate, etc.), reticente din partea angajatilor (care acum trebuiau sa faca māncare, curatenie, gradinarit, nu doar lectii si supraveghere, cum era īn urma cu ceva timp munca lor īn centrul de plasament), blocaje din partea directorilor de scoli, care nu doreau sa īnscrie copiii īn clasele special īnfiintate, etc. Īn prezent aceste disfunctii au fost depasite, īn mare masura, fiind īnsa totusi mult de muncit cu toti cei implicati direct si indirect īn derularea proiectului, de la autoritati si institutii ale statului, pāna la beneficiarii directi si indirecti si nu īn ultimul rānd cu comunitatea locala.

Influentele negative pot fi de natura interna sau externa.

Factori interni:

Lipsa de experienta īn domeniu;

Lipsa de personal specializat;

Mentalitatea personalului implicat īn proiect.

Factori externi:

Lipsa de implicare permanenta a partenerilor;

Schimbarea nevoilor grupului tinta;

Reticente din partea partenerilor;

Blocaj din partea bisericii, care a avut reactii negative la aducerea unor copii cu dizabilitati, considerānd ca acest lucru ar "handicapa" īntreaga comunitate, īncercānd pe diferite cai sa mobilizeze populatia īmpotriva acceptarii acestor copii;

Lipsa de implicare a comunitatii (refuzul comunitatii de a primi alaturi pe semenii lor, recurgānd la acte de vandalism si agresiuni psihice si emotionale);

Corectiile pe care le-am prevazut pentru rezolvarea acestor situatii critice, s-au stabilit īn īntālnirile comune ale partenerilor, dupa caz, īncercānd a estompa actiunile furibunde ale comunitatii si chiar ale institutiilor statului (biserica, I.s.M. Bucuresti), prin īntālniri si discutii, prin mijloacele de presa (presa scrisa, radio, TV), dorind astfel o informare corecta a cetatenilor si īnlaturarea excluderii sociale si discriminarii.

Impactul pozitiv al proiectului asupra grupului tinta se contureaza astfel:

oferirea unui climat adecvat personalitatii complexe a copilului institutionalizat;

oferirea familiei naturale/extinse de sprijin si consiliere de specialitate pentru depasirea situatiilor de criza;

integrarea/reintegrarea copiilor īn comunitatea din care provin;

oferirea copiilor ocrotiti īn casele de tip familial a unui mediu asemanator cu modelul familial traditional;

diminuarea efectelor abuzului institutional;

scaderea numarului copiilor institutionalizati si ocrotirea acestora īntr-o forma alternativa de protectie de tip familial;

pregatirea copiilor pentru o viata de familie independenta, asumarea de responsabilitati si formarea deprinderilor de administrare a bunurilor personale;

oferirea copiilor de securitate afectiva si siguranta prin intermediul ocrotirii īn casele de tip familial.

Consilierea de specialitate de catre asistentii sociali si de psihologul din cadrul proiectului, beneficiarilor directi si indirecti ai proiectului, au oferit acestora noi orizonturi privind depasirea situatiilor de criza, gestionarea bugetului, depasirea conflictelor dintre generatii, metode eficiente de relationare sociala, etc.

Prin toate serviciile oferite īn cadrul proiectului s-a ajuns si se va ajunge la prevenirea institutionalizarea copiilor, abandonul scolar, dezvoltāndu-se capacitatea copilului institutionalizat, de a se relationa cu comunitatea īn care traieste. Totodata, se stimuleaza relatiile dintre copil si familia biologica cu sprijinul acordat de catre specialistii centrului.

Proiectul īmbunatatit situatia grupurilor tinta astfel:

copiilor le-au fost si le vor fi oferite servicii adecvate nevoilor individuale tinānd cont de personalitatea complexa a copilului institutionalizat;

consiliere de specialitate si sprijin atāt beneficiarilor directi cāt si celor indirecti ai proiectului.

Printre avantajele ocrotirii copilului īn alternativa de tip familial se numara:

integrarea copilului īn viata de familie avānd modelul parental;

prin organizarea si functionarea caselor de tip familial se va asigura copilului o atmosfera asemanatoare cu cea familiala;

se diminueaza efectele abuzului institutionalizarii;

asigura o relatie afectiva īntre copil si angajat, cāt mai apropiata de modelul parental;

dezvolta responsabilitatea copilului fata de propria persoana printr-o implicare cāt mai mare īn organizarea propriei sale vieti;

dezvolta atitudini de munca īn folosul societatii;

pregatirea copilului pentru o viata de familie; asumarea responsabilitatilor;

securitate afectiva si siguranta;

īncetarea peregrinarilor copilului prin institutiile de ocrotire;

eforturi financiare scazute din partea comunitatii;

Impactul pe termen scurt si lung.

Aspectele financiare:

Dupa īncetarea finantarii proiectului de catre Comunitatea Europeana, toate costurile privind functionarea acestor servicii alternative create īn urma īnchiderii Centrului de Plasament Cotroceni, vor fi preluate de catre Consiliul Local al Sectorului 6, Bucuresti/ Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6.

Fundatia "Hope and Homes for Children" Romānia, va continua sustinerea financiara a celor doua case de tip familial o perioada de 15 ani, conform protocolului semnat.

Partenerii implicati īn proiect reprezinta prin natura lor acceptul comunitatii locale astfel:

Consiliul Local al Sectorului 6, Bucuresti a aprobat proiectul ca parte integranta a Strategiei Locale 2007-2013 privind protectia copilului aflat īn dificultate, sustinānd proiectul material si logistic.

Dupa terminarea finantarii de la Comunitatea Europeana prin fonduri PHARE, Consiliul Local al Sectorului 6, Bucuresti prin Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6, va garanta continuitatea serviciilor si programelor pe o perioada de 3 ani, dupa īncheierea finantarii Phare.

Vor putea beneficia si alti copii aflati īn dificultate de serviciile create prin īnfiintarea caselor de tip familial, reteaua de asistenti maternali specializati si programul de sustinere financiara pentru prevenirea abandonului familial si scolar.

Dupa iesirea din sistemul de monitorizare a beneficiarilor acestui proiect, programul se va putea extinde si implementa si la nivelul celorlalte centre de plasament din judet.

Rezultatele pozitive obtinute dupa īncheierea perioadei de finantare externa, se constituie īntr-un factor stimulativ pentru continuarea actiunii sau pentru initierea altor actiuni la nivel judetean.

Pe masura ce fenomenul si efectele institutionalizarii se reduc, se va desfasura o politica preventiva, prin pregatire informationala, consiliere si īn masura disponibilitatilor financiare prin sprijin material acordat potentialilor copii aflati īn dificultate.

Factorii externi care influenteaza pozitiv durabilitatea proiectului constau īn sensibilizarea comunitatii locale cāt si prin atragerea de noi finantari externe.

Continuitatea activitatilor desfasurate īn noile servicii create, va fi asigurata de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bucuresti, sector 6, si va urmari:

oferirea standardelor de calitate a serviciilor oferite īn cadrul serviciului,

optimizarea serviciilor;

asigurarea monitorizarii copiilor;

implicarea comunitatii locale īn activitatile proiectului;

functionarea la capacitate maxima atāt a caselor de tip familial cāt si a centrului de zi si adapost saptamānal existente.



























CONCLUZII


Ocrotirea institutionala a copiilor este o activitate constienta si responsabila realizata de catre autoritatile legale pentru buna functionare a sistemului de protectie sociala a copilului. Este deci o reactie de autoreglare a societatii ca raspuns la unele disfunctii aparute la nivelul sistemului familial si are conotatii de protectie adresata unei categorii defavorizate, lipsita de mijloace de subzistenta, care ar putea cazua disfunctii si mai grave la nivelul acestuia.

Prin sistemul de servicii sociale destinate bunastarii copilului, respectarii sale ca persoana si ca valoare umana, o societate exprima drepturile pe care le acorda copiilor si copilariei, ca etapa fundamentala īn formarea personalitatii viitorilor adulti.

Restructurarea sistemului de protectie a copilului a devenit o problema de interes national, miza fiind felul īn care este judecata capacitatea Romāniei de a-si dovedi grija pentru copiii tarii. Criteriul care arata "calitatile parentale" ale statului este cel al elaborarii unor modele efective de interventie care sa conduca la satisfacerea nevoilor si la respectarea drepturilor copilului: de a fi crescut īntr-o familie care sa īi poarte de grija, sa īl iubeasca, sa beneficieze de educatie, sa i se asigure conditiile necesare sanatatii sale, crearea conditiilor de dezvoltare.

Calitatile enumerate indica īn mod categoric faptul ca parcurgem un proces de maturizare a sistemului romānesc de protectie a copilului, al carui nivel īl putem diagnostica dupa rezultatele aparute pāna īn prezent si dupa principiile acestui domeniu, si anume: capacitatea serviciilor de a oferi siguranta tuturor copiilor, nondiscriminarea copiilor, accesul la dezvoltare pentru copii si caracterul deschis, permeabil al sistemului.

O simpla comparatie īntre ocrotirea copiilor īn institutiile de tip clasic si cea din casele de tip familial, evidentiaza cresterea calitatii muncii īn casele de tip familial, prin: oferirea unui climat apropiat de modelul familial, īmbunatatirea atitudinii comunitatii fata de acesti copii, posibilitatea unei mai bune recuperari a copiilor īn vederea integrarii viitoare īn īnvatamāntul de masa, respectarea dreptului la intimitate si confidentialitate a copilului, oferirea unui cadru propriu, intim si personalizat copiilor.

Prin crearea de case de tip familial se vor oferi modele alternative apropiate de cele familiale, astfel īncāt sa faciliteze integrarea beneficiarilor īn familia naturala/extinsa si īn comunitatea din care provin.

Prin ocrotirea copiilor īn sistem de tip familial, acestia se vor integra cu usurinta īn viata sociala si īn familia naturala. Prin modele familiale ce le au īn preajma copii vor fi ajutati sa-si recapete īncrederea īn sine, īn familie si īn societate, pregatindu-se pentru viata de adult.

Scopul acestui suport emotional are drept finalitate constientizarea de catre parinti a resurselor reale de care dispun īn organizarea propriilor vieti, responsabilizarea lor fata de educatia copiilor si implicarea ca parteneri īn depasirea situatiei dificile.

Obiectivele si activitatile programului de īnchidere a Centrului de Plasament Cotroceni au contribuit la sensibilizarea comunitatii locale, la dezvoltarea sistemului de servicii sociale si a modului de abordare a copilului si a familiei aflate īn dificultate. Īn acest sens, s-a asigurat dezvoltarea retelei de asistenti maternali, s-au creat case de tip familial, precum si dezvoltarea programelor de sprijin īn vederea prevenirii abandonului, a institutionalizarii si a reintegrarii socio-familiale a copiilor.



Thoenig, Jean-Claude. In "Traite de Science Politique" coordonat de M. Grawitz si Jean Lecca, vol.IV. PUF 1992

Dye, Thomas R."Understanding Public Policy" 1998, Prentice-Hall

Wildavschy, Aaron.1975."Budgeting:A Comparative Theory of Budgetary Processes".Boston. Little Brown.

Lowi, Theodore J..1969."The End of Liberalism:Ideology, Policy,and the Crisis of Public Authoritz".New York.Holmes and Meier.

de exemplu, avocati, medici, farmacisti, ingineri etc.

Comportamentul blatistului



loading...











Document Info


Accesari: 6904
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )