Modelarea deciziilor monocriteriale

MODELAREA DECIZIILOR MONOCRITERIALE

ANALIZA DECIZIILOR MONOCRITERIALE CU AJUTORUL MATRICEI DE DECIZIE

Cursurile alternative de actiune – elaborarea deciziei, prin definitie, implica doua sau mai multe optiuni, cursuri sau alternative de actiune (strategii). Capacitatea de a crea alternative depinde de creativitatea si imaginatia managerilor. Managerul creativ, de obicei, vede mai multe alternative decat realizeaza 959i85j unul conservator. Sunt variabile de decizie independente.

Starile naturii – numite si evenimente posibile, sunt rezultatul unei forte necunoscute, necontrolabile. Intr-o situatie decizionala numarul starilor naturii nu este prea mare. Sunt parametrii necontrolabili independenti.

Probabilitatile starilor naturii – reprezinta sansele de aparitie a starilor naturii. Se considera ca numai una din stari va apare in viitor. Sunt parametrii necontrolabili independenti.

Observatie. Starile naturii formeaza un sistem complet de evenimente.

Platile (consecintele sau rezultatele) - sunt asociate cu o alternativa si o stare a naturii. Sunt variabile dependente.

EXEMPLUL 1. Problema investitiilor.

Departamentul investitiilor doreste sa maximizeze randamentul investitiilor (lichiditatilor disponibile) pentru o perioada de un an. Problema este incerta si nimeni nu poate prezice exact miscarile actiunilor si ale pietei obligatiunilor.

Studiul relatiei dintre randamentul posibilelor investitii si starea economiei, bazat pe experienta trecuta, conduce la urmatoarele concluzii:

Daca va apare o crestere economica sanatoasa: obligatiunile vor produce profituri de 12 %, actiunile de 15% si depozitele la termen de 6,5%.

Daca va apare stagnarea economica: obligatiunile vor produce 6% castiguri, actiunile 3% ,    iar depozitele la termen de 6,5%.

Daca apare inflatia: obligatiunile vor produce 3% castiguri, valoarea actiunilor va scadea cu 2% , iar depozitele la termen vor produce normal tot 6,5%.

Matricea platilor (Tabel de decizie)

ELABORAREA DECIZIILOR MONOCRITERIALE IN CONDITII DE INCERTITUDINE

1. CRITERIUL OPTIMIST (maximax)

Decidentul are o atitudine optimista – alege alternativa care ii maximizeaza plata. Se presupune ca cea mai buna stare a naturii va apare.

In prima etapa se va selecta plata maxima posibila pentru fiecare alternativa, apoi se va alege alternativa cu plata cea mai mare.

2. CRITERIUL PESIMIST (maximin)

Decidentul are o atitudine pesimista – incearca sa maximizeze plata minima posibila. Se presupune ca cea mai rea stare a naturii se va produce, indiferent ce alternativa va alege.

In prima etapa se va selecta cea mai rea plata pentru fiecare alternativa, apoi se va alege alternativa cu plata cea mai mare.

3. CRITERIUL REGRETELOR (Criteriul lui SAVAGE)

Conceptul regretului este echivalent cu determinarea pierderii oportunitatii. Costul oportunitatii indica semnificatia pierderii suferite din neselectarea celei mai bune alternative. Savage argumenteaza in mod logic, ca un decident rational va incerca intotdeauna sa minimizeze cel mai mare regret posibil, anticipat. Aplicarea criteriului regretului presupune folosirea unui criteriu de optiune de tip minimax. In prima etapa se va identifica regretul maxim pentru fiecare alternativa, apoi se va alege alternativa cu cel mai mic regret posibil.

4. CRITERIUL REALISMULUI (Criteriul lui HURWICZ)

Conceptul realismului presupune ca un decident nu este nici complet optimist, nici complet pesimist. Hurwicz sugereaza ca fiecare decident este caracterizat de un anumit coeficient de optimism (notat alfa), care in mod normal va fi masurat pe o scara intre 0 si 1, in care extremele sunt:

pesimismul total, deci alfa = 0

- optimismul total, deci alfa = 1

In mod logic decidentul va avea si un coeficient de pesimism (1-alfa , care se aplica la plata, consecinta cea mai rea. Hurwicz introduce o valoare noua de apreciere a alternativelor candidate, care se calculeaza pentru fiecare alternativa, astfel:

plata cea mai buna x alfa + plata ce mai rea x (1 – alfa)

Avantajul metodei: decidentul introduce in decizie propria argumentare bazata pe experienta, intuitie, informatie, etc.

5. CRITERIUL ECHIPROBABILITATII (Criteriul lui LAPLACE)

Decidentul considera ca toate starile naturii sunt echiprobabile. Se calculeaza pentru fiecare alternativa o valoare de expectanta, iar apoi va fi selectata alternativa cu valoarea de expectanta maxima.

EXEMPLUL 2. Dezvoltarea unui produs.

Pentru dezvoltarea unui produs, o firma are 3 alternative:

A1 – extinderea capacitatilor de productie existente

A2 – construirea unei noi fabrici (noi capacitati de productie)

A3 – subcontractarea unor capacitati de productie de la alti producatori

Analiza a identificat urmatoarele stari ale naturii:

S1 - o cerere mare, datorata unei rate ridicate de acceptare a produsului pe piata

S2 – o cerere moderata, datorata unei reactii concurentiale semnificative

S3 – o cerere mica rezultata dintr-o rata slaba de acceptare a produsului

S4 – un esec total, o rata zero de acceptare a produsului

Matricea platilor (Tabel de decizie)