Management Agroturistic - Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism - Prestari servicii in alimentatia publica si agroturism

UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCURESTI

Facultatea de Management Agroturistic

Specializarea : Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism

Student :

Prestari servicii in alimentatia publica si agroturism

Relatiile publice implica responsabilitate si atentie în în stabilirea de politici si în informare, pentru atingerea celor mai nobile interese ale organizatiei si ale publicurilor.

Acestea în turism îndeplinesc atât o functie de apel (stârnind interesul pentru turism în general), cât si o functie de informare (adica prezentarea tuturor datelor necesare pentru ca un potential turist sa devina un turist real, practicant).

De retinut însa ca pentru ca un nonconsumator de turism sa accepte informarea din partea unei entitati, institutii, organizatii, el trebuie sa accepte în primul rând ca are de-a face cu o sursa credibila. Ori, credibilitatea este una din atributele principale ale relatiilor publice. Într-o lume în care publicitatea pierde din punctul de vedere al credibilitatii, relatiile publice se pot impune mult mai usor.

În timp ce publicitatea se adreseaza publicului general si nu anumitor persoane, relatiile publice se adreseaza unui public mult mai bine segmentat, se adreseaza persoanelor

Daca publicitatea transmite mesaje în sens unic, acestea parcurgând doar drumul de la emitator la receptor, relatiile publice sunt prin excelenta 757g66h relatii în dublu sens (dinspre firma spre public si invers). În acest mod relatiile publice vin în completarea publicitatii si corecteaza neajunsurile acesteia. Consider ca relatiile publice sunt responsabile, (nu in exclusivitate desigur), atât de vizibilitatea directa prin faptul ca organizeaza evenimente si înlesnesc contactul direct client-organizatie, cât si în vizibilitatea mediata prin relatiile pe care le întretine cu mass media, relatii care în majoritatea companiilor care detin un departament de PR sunt apanajul specific al acestui departament.

Relatii publice interne

Specialistii în relatii publice considera ca prin intermediul acestor relatii are loc o "îndoctrinare" a personalului cu o filosofie a întreprinderii respective, în care elementul predominant sa fie întelegerea restului economic si social al acesteia.

Activitatile de relatii publice cu caracter intern pot fi realizate în diverse modalitati:

reuniuni informative cu propriul personal;

difuzare de filme pe teme ale companiei;

organizarea unor emisiuni radio sau TV;

editarea de brosuri, pliante, fotografii etc.

Relatii publice externe

Buna desfasurare a muncii în institutia sau întreprinderea respectiva este depen­denta, în anumite limite, si de climatul psihologic pe care si-l creeaza în exteriorul sau, în rândul celor cu care vine în contact.

Se apreciaza ca o atentie deosebita trebuie acordata clientelei si marelui public. Informatiile care se vehiculeaza pentru a crea un climat psihologic favorabil în rândul publicului din afara întreprinderii trebuie foarte bine selectate. Ele nu trebuie sa ia forma unei campanii publicitare; ele trebuie sa prezinte nu produsele sau serviciile întreprinderii, ci actiunile, intentiile si perspectivele acestora.

Principalele instrumente de relatii publice care stau la dispozitia organizatiei turistice sunt:

Relatiile cu mass media din perspectiva imaginii organizatiei turistice, mass media dispune de capacitatea de a contribui semnificativ, mai mult sau mai putin favorabil, la crearea imaginii organizatiei. Proiectarea, organizarea si desfasurarea unor actiuni coerente de relationare cu reprezentantii mass media este o conditie obligatorie pentru succesul prezentei pe termen lung a organizatiei pe piata.

Alegerea canalalului mediatic este fundamentala pentru activitatea de relatii publice. Canalul trebuie sa fie "de încredere, apt sa ajunga la publicurile prioritare, si capabil, tehnologic vorbind, sa poarte mesajul" . Însa dincolo de acest aspect tehnic, de alegere a canalului, sunt si multe altele legate de relatiile cu mass-media. Scrierea unui comunicat de presa, realizarea si mentinerea fisierelor de presa, organizarea conferintelor de presa si a documentelor aferente unui astfel de eveniment, ca de exemplu dosarul de presa, sunt doar câteva din aspectele si activitatile relatiilor cu mass media. Comunicatul de presa, "constituie un instrument prin care pe de o parte, o organizatie poate sa aduca la cunostinta presei - si, prin ea a publicului - unele informatii legate de activitatea ei, iar pe de alta parte, reprezentantii presei pot obtine anumite date din sursa sigura si fara a mai depune efortul necesar documentarii proprii" . El este un instrument deosebit de eficient, si sta la baza relatiilor cu presa si implicit a mesajelor emise deliberat, deci a legaturii cu publicul larg. Chiar daca relatiile cu mass-media sunt o parte semnificativa a relatiilor publice, de retinut este faptul ca relatiile publice nu se limiteaza la ele.

Comunicatiile organizatiei toate activitatile de marketing si, în general orice alte activitati ale organizatiei trebuie sa fie însotite de o componenta de comunicare pentru ca atât consumatorii si publicul intern cât si publicul extern al organizatiei sa cunoasca misiunea si obiectivele urmarite, activitatile desfasurate, resursele alocate si performantele obtinute.

Lobby-ul chiar daca prin natura sa reprezinta o activitate contestata (fiind asimilat uneori traficului de influenta), practicarea lobby-ului este importanta mai ales pentru organizatiile turistice de anvergura, lider la nivelul pietelor acoperite si care sunt capabile sa initieze, sa sustina si sa negocieze masuri prin intermediul carora sa fie (auto)reglementata activitatea în domeniul lor de activitate, în strânsa relatie cu organismele publice existente.

În cazul organizatiilor turistice, persoanele care se ocupa de lobby, încearca cel mai adesea sa convinga entitatile legislative sa adopte anumite puncte de vedere, sa faciliteze anumite proceduri. În ceea ce priveste ariile turistice protejate, activitatea de lobby pe lânga guvern, în vederea acordarii de fonduri pentru promovare, pentru optimizarea conditiilor este absolut necesara.

Consultanta are în vedere recomandarile managementului organizatiei turistice în legatura cu problemele acesteia, atitudinea si imaginea sa la nivelul pietei acoperite. În principiu, se poate recurge la serviciile unui consultant de relatii publice, fapt care ar aduce un extraordinar salt al imaginii. Cert este ca si costurile în acest caz vor fi mult mai ridicate. Avantajele sunt însa considerabile.

Difuzarea de stiri constituie una dintre cele mai simple si mai accesibile tehnici de relatii publice prin intermediul careia organizatia turistica informeaza periodic consumatorii si publicul despre deschiderea unor noi destinatii sau rute turistice, lansarea pe piata a unor noi produse sau servicii turistice, producerea unor evenimente de marketing ale organizatiei sau aniversarea unor momente de referinta si sarbatorirea unor performante ale organizatiei; problema cea mai sensibila a implementarii acestei tehnici se refera la asigurarea accesului la canalele de comunicare de masa (presa, radio si televiziunea în principal); accesul îngreunat sau chiar imposibil la acestea poate fi compensat partial prin deschiderea, de catre organizatie, a unor canale de comunicare directe cu consumatorii si publicul sau. În acest sens, literatura de specialitate, revistele de turism si protectia mediului în cazul ariilor turistice protejate, si paginile de timp liber în cotidiene, sunt o alternativa viabila.

Discursurile managerii organizatiei si reprezentantii autorizati ai acesteia pot apela la sustinerea unor discursuri în cadrul unor evenimente organizate intern sau de catre terti. Subiectele acestora pot acoperi toate activitatile desfasurate de catre organizatie, importanta fiind concentrarea pe performantele obtinute. Pregatirea discursurilor de catre specialisti în comunicare este un plus adus claritatii si calitatii comunicarii.

Evenimentele speciale sunt ocazii mereu unice de a atrage un nou public, si de a atinge publicul deja captat. Ele se refera la atragerea atentiei consumatorilor si publicului larg asupra organizatiei turistice si a produselor, serviciilor si marcilor sale. Printre cele mai frecvent folosite oportunitati pentru a organiza astfel de evenimente se numara lansarea pe piata a unor produse sau servicii noi, activitate transformata într-un veritabil spectacol de relatii publice care sugereaza capacitatea de inovare si creativitatea organizatiei, dorinta de a raspunde nevoilor consumatorilor, forta de a depasi performantele competitorilor sai.

Sponsorizarea Specialistii sunt unanim în a considera ca sponsorizarea presupune urmatorul demers: anuntatorul se asociaza unui eveniment sau creeaza el însusi un eveniment cu scopul de a comunica, de a transmite publicului vizat un mesaj care sa-l puna în valoare. Evenimentul se creeaza cu sprijinul material sau financiar al anuntatorului. Referitor la aceasta, se afirma ca obiectul sponsorizarii, ramâne acela de a face sa se vorbeasca despre întreprindere si despre sprijinul acordat de ea operatiunilor respective.

Planificarea si realizarea unor campanii eficiente de relatii publice presupune adoptarea unor decizii esentiale privind obiectivele urmarite prin intermediul acestora, construirea mesajului care va fi transmis consumatorilor si publicului larg si alegerea mediilor de comunicare folosite, modul de implementare al planului si procedurile de monitorizare si evaluare a performantelor obtinute.

Serviciile turistice sunt serviciile pe care o agentie de turism i le ofera unui client.

Serviciile de transport turistic se incadreaza in categoria serviciilor turistice de baza si ele asigura deplasarea turistului din bazinul cererii in bazinul ofertei, in cazul turismului de sejur sau pe toata durata calatoriei in cazul turismului itinerant.
Transportul turistic reprezinta prima forma de manifestare a consumului turistic fiind singura componenta din structura produsului la care nu se poate renunta.
Exista o legatura stransa intre turism si transporturi, este de fapt vorba de o interconditionare.
In desfasurarea transportului turistic se apeleaza la o varietate de mijloace de transport, alegerea acestora fiind determinata de o serie de factori. Este vorba de distanta de parcurs, specificul itinerariilor, motivul deplasarii, starea cailor de comunicatii, nivelul tarifelor practicate.

Serviciile de cazare (gazduire) se refera la crearea conditiilor pentru odihna turistilor. Ele presupun existenta unor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, casute) si dotarile necesare asigurarii confortului; ele privesc deasemenea, activitatile determinate de intretinerea si buna functionare a spatiilor de cazare.

Serviciile de alimentatie (de restauratie) se inscriu, deasemenea, in categoria prestatiilor de baza si au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Ele se dezvolta in relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea. In realizarea efectiva a acestor servicii trebuie avuta in vedere adaptarea lor fiecarui moment al calatoriei, specificului formelor de turism si particularitatilor segmentelor de turisti.

Serviciile de agrement - acceptate ca prestatii de baza numai de catre o parte a specialistilor - sunt concepute sa asigure petrecerea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Ele sunt alcatuite dintr-o paleta larga de activitati avand caracter distractiv-recreativ, in concordanta cu specificul fiecarei forme de turism sau forma de sejur. Serviciile de agrement reprezinta elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de concretizare a motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in structura consumurilor turistice.
Alaturi de serviciile de baza, o contributie in crestere la succesul actiunilor turistice revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasca confortul vacantei, sa stimuleze odihna activa, recreerea, fara a se substitui serviciilor de agrement. In general, ele au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile suplimentare reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a incasarilor.

Indiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii suplimentare sunt:
- de informare a clientelei turistice
- de intermediere (inchirieri, rezervari);
- cu caracter special (congrese, targuri si expozitii, festivaluri, vanatoarea),
- cultural artistice, sportive, financiare;
- diverse.

Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice avand un rol important in formare si concretizarea deciziei de cumparare, dar se manifesta si pe parcursul desfasurarii voiajului. Prin continutul lor trebuie sa permita cunoasterea rapida, complexa si de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare si sejur (derularea programului pe zile, orarele mijloacelor de transport, facilitati de pret, conditii obligatorii de calatorie, oferta de prestatii suplimentare).Serviciile de informare intra in atributiile tuturor organizatorilor de turism, cu precadere in cele ale agentiilor de voiaj si touroperatorilor. Ele se realizeaza prin mijloacele clasice ale publicitatii scrise (a fise plianta, brosuri, cataloage) sau orariile (anunturi consilierea turistilor).

Serviciile de intermediere sunt costituite de cele de rezervare de locuri (in unitati hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifesatri cultural-artistice, sportive) si cele de inchiriere a unor obiective de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru distractie aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, jocuri, etc.); tot in aceasta grupa unii autori includ si reparatiile, serviciile de comision si altele

Termenul de alimentatie publica este din ce în ce mai mult înlocuit, în ultimul timp cu cel simplu de alimentatie, iar întrucât cel mai reprezentativ tip de unitate este restaurantul, în mod special pentru desemnarea activitatilor desfasurate în unitati de categorie superioara, ultimii ani si o serie de autori au impus termenul de "restauratie", cu varianta sa "restaurare". Alimentatia publica/alimentatia/restauratia cuprinde întreaga productie si distributie de mâncare si bauturi, respectiv, dupa caz, pregatirea preparatelor culinare si a produselor de patiserie-cofetarie, aprovizionarea cu marfuri, consumul produselor pe loc sau în afara unitatilor, cât si crearea unei ambiante favorabile destinderii si recrearii clientilor.

Activitatea de restauratie se desfasoara împreuna cu si în afara prestatiei turistice. Oriunde s-ar efectua aceasta prestatie ea este realizata pentru colectivitate, pentru societate, având un caracter mai mult sau mai putin social.

Restauratia cu caracter social: Cantina-restaurant era o unitate foarte raspândita în trecut, în majoritatea întreprinderilor si institutiilor din România. Dotarea acestor unitati se face cu mobilier simplu dar rezistent. Pregatirea mesei se face în bucatariile proprii sau preparatele sunt aduse din bucatariile altor unitati. Mesele sunt servite în general pe baza de abonamente pentru meniuri unice sau în unele cazuri cu posibilitate de alegere. În afara componentelor din meniu, clientii au posibilitatea sa cumpere bauturi racoritoare, dulciuri, fructe, alte alimente preambalate.

Restaurantele cu autoservire (self-service) au înlocuit în ultima vreme restaurantele cantina. Amenajarea lor este mai putin costisitoare si luxoasa în comparatie cu cea a restaurantelor cu autoservire; nivelul de confort este redus, dotarile sunt simple, investitia de baza o constituie linia de autoservire, în majoritatea cazurilor liniara, precum si echipamentele din bucatarie, inclusiv cele pentru pastrarea materiilor prime si a produselor finite. Meniul este ales de fiecare client, în functie de preferintele si posibilitatile financiare. Oferta cuprinde de obicei 5-6 gustari inclusiv salate, 2-3 preparate de baza, 3-4 deserturi, 2-3 bauturi racoritoare si 1-2 sortimente de cafea. Clientii se servesc singuri de la linie, de unde îsi iau pe tava si tacâmurile adecvate preparatelor ce le va consuma.

Unitatile pentru serviciile pe loc cuprind serviciile de masa ce se asigura pentru persoane care servesc masa în spitale, camine de batrâni, clinici medicale, penitenciare etc. indiferent de modul în care se face pregatirea meniurilor (intern sau extern), acestea trebuie sa fie servite la ora prevazuta, sa fie apetisante, de buna calitate si la temperatura adecvata. Desi aparent acest serviciu este putin pretentios, el impune numeroase exigente: asigurarea meniurilor prescrise, pregatirea si pastrarea preparatelor în conditii corespunzatoare, servicii prompte si în conditii de igiena deosebita.

Restaurantele automate au cunoscut o dezvoltare ascendenta în ultimii 10 ani. Desi costisitoare, formula de oferta si servire prin automate câstiga tot mai multi adepti pentru preparate culinare calde sau reci, dulciuri sau bauturi. În practica, organizarea serviciilor prin automate este determinata de timpul stabilit pentru aceste servicii: limitat sau decalat pe parcursul zilei. În primul caz, al timpului limitat, alimentele trebuie sa fie gata pentru a fi consumate într-un interval pâna într-o ora, printr-o succesiune de operatiuni: decongelare, pastrare, reînnoire, mentinere la temperatura corespunzatoare si distributie.

Restaurantele cu vocatie comerciala: În acest tip de unitati se respecta cultura si traditia oricarui popor, adaptate la tendintele si evolutiile înregistrate pe plan international. Aici se afirma si se pun în valoare obiceiurile oricarui popor, arta culinara, ordinea servirii preparatelor si asocierea cu bauturi, decorul si vesela pentru masa.

Clasificarea unitatilor de restauratie din unitatile de primire turistica

De regula personalul este organizat în brigazi complete. Serviciul se asigura prin chelneri cu calificare superioara, uniformele fiind confectionate în raport cu specificul fiecarei unitati. Tinuta fizica Tinuta fizica constituie cartea de vizita a unitatii. - sa fie clinic sanatos - sa se respecte pe sine - sa fie ospitalier - sa foloseasca deodorante , pasta de dinti , sapun - sa fie ingrijit Nu sunt indicate: Nu sunt indicate: - tinutul mainilor in buzunare sau la spate - statul pe scaun in fata clientilor - rasul zgomotos, fumatul ,mancatul. - Pieptanatul , machiatul de fata cu clientul Tinuta vestimentara Elemente indispensabile tinutei vestimentare; - pentru barbati: camasa alba, trebuie sa fie foarte curate,sacoul si pantalonii trebuie sa fie bine calcite, ciorapii din bumbac de culoare negru sau bleumarin, incaltamintea de cu;lore inchisa trebuie sa fie mereu curate sau lustruita. pentru femei :bluza alba, trebuie evitat decolteul, si sa fie foarte curate, fusta trebuie sa aiba o lungime peste genunchi,purtarea dresurilor in timpul serviciului este obligatory,incaltaminte comoda de culoare negru inchis, dar pantoful sa fie inchis sin u decupat. Trebuiesc evitate accesoriile in exces.Ambii vor purta ecusoane pentru o identificare rapida. Salutul Salutul este prima sic ea mai elementara manifestare de politate si curtoazie fata de o alta persoana.Regula specifica activitatii hoteliere este cea conform careia lucratorul salute primul si la sosirea clientului si in timpul sejurului acestuia, cu formula adecvata momentului zilei.Salutul nu trebuie sa fie fortat, el va fi insotit un zambet care sa castige increderea clientului, se afla pentru prima data in hotel si nationalitatea nu ii este cunoscuta inca, salutul I se adreseaza in limba romana.La plecarea clientului , lucratorul salute ultimul., completandu-si formulele de salut de politete din care nu trebuie sa lipseasca urarile de drum bun,etc. Zambetul Zambetul trebuie sa fie natural ,el constituie eticheta calitatii si a profesionalismului.Este tonic si destined atmosfera. Utilizarea numelui clientului. De indata ce devine cunoscut, numele clientului trebuie utilizat cat mai des fiind insoti de salut si zambet Prezentarea Tinuta personala, cea vestimentara, salutul insotit de zambet contribuie la prezentarea generala a hotelierului, intregind prima si cea mai importanta.Ecusonul ,parte integrate a uniformei, completeaza prezentarea propriu zisa. Conversatia Conversatia nu va fi niciodata initiate de lucrataor.Ea se va limita la raspunsul, la intrebarile puse de client, succinct, la obiect, professional. O conversatie bine condusa este o sursa de informare profesionala, o cale de corectare si de ameliorare a calitatii serviciilor, o cale de prevenire sau de solutionare optima a problemelor ridicate de client.In timpul conversatiei trebuie evitate: - intreruperea clientului - atitudinea vadit dezinteresata sau plictisita - demonstratia aroganta a mai bunei cunoasteri a domeniului abordat decat cea a clientului. - folosirea expresiilor argotice - remarcile negative Comportamentul in cadrul echipei Atitudinea fata de superiorii ierarhici Lucratorul trebuie sa fie respectuos cu superiorul, datorita competentei profesionale si experientei acestuia, trebuie sa-l asculte, trebuie sa colaboreze sincer si bine intetionat la mersul normal al unitatii ospitaliere. 1. Prevederi generale Continut Art.1 Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentatie publica si transport de persoane cu instalatii pe cablu, cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii industriei hoteliere, alimentatiei publice, agrementului si transportului de persoane cu instalatii pe cablu. Scop Art.2 Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente În cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie, mediu de munca). Domeniu de aplicare Art.3 Normele se aplica persoanelor juridice, precum si persoanelor fizice care desfasoara activitati în structurile de primire cu functiuni de cazare turistica (hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, pensiuni turistice, ferme agroturistice, camere de închiriat în locuinte familiale, nave fluviale si maritime), în unitati de alimentatie destinate serviciilor turistilor (restaurante, baruri, unitati de fast food, cofetarii, patiserii, placintarii etc.), de agrement (jocuri mecanice, actionate de curentul electric, carusel, electroscutere si miniscutere, minicar, bowling, utilaje zburatoare, tir cu plumb si tir cu egreta) de transport de persoane cu instalatii pe cablu (telecabina, telegondola, telebena, telescaune si teleschiuri). Legatura cu alte normative Art.4 Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii. Art.5 Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica si de standardizare etc., survenite la nivel national. Art.6 Pentru procesele tehnologice noi sau pentru utilajele - din tara sau import - pentru care prezentele norme nu contin prevederi, persoanele juridice sau fizice vor întocmi instructiuni proprii. 2. Prevederi comune pentru activitatile desfasurate în structurile de primire turistice si transport persoane cu instalatii pe cablu 2.1. Încadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca Art.7 Încadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform Normelor generale de protectie a muncii. Art.8 Exploatarea, întretinerea si repararea utilajelor si instalatiilor din dotarea structurilor de primire turistice precum si a celor pentru transportul persoanelor cu instalatii pe cablu se vor executa de personal specializat numit prin decizie de conducerea persoanei juridice. Art.9 Manevrarea instalatiilor pentru întretinerea fatadelor se va face numai de catre persoane autorizate ISCIR. Art.10 Lifturile prevazute cu însotitor vor fi manevrate de persoane specializate, conform Prescriptiilor ISCIR. 2.2. Instruirea personalului Art.11 Instruirea personalului care desfasoara activitati în structurile de primire turistice precum si a celor pentru transportul persoanelor cu instalatii pe cablu se va face conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii. Biografie: Relatii publice- Prof.univ.dr.Alexandru TASNADI, Prep.univ.drd.Roxana UNGUREANU Managementul in turism servicii- Conf.univ.dr. Puiu NISTOREANU Document Info Accesari: 7735 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/management/Management-Agroturistic-Ingine65762.php" target="_blank" title="Management Agroturistic - Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism - Prestari servicii in alimentatia publica si agroturism - https://www.scritub.com">Management Agroturistic - Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism - Prestari servicii in alimentatia publica si agroturism</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )