Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MANAGEMENTUL TOTAL AL CALITATII

management




MANAGEMENTUL TOTAL AL CALITATII



Luand in considerare opiniile exprimate in literatura de specialitate, putem pune in evidenta urmatoarele orientari principale in definirea calitatii totale :




calitatea totala este o politica sau o strategie a intreprinderii in domeniul calitatii ;

calitatea totala este o filosofie ;

conceptul de calitate totala si managementul total al calitatii, sunu echivalente ;

calitatea totala reprezinta scopul, iar managementul total al calitatii, mijlocul pentru realizarea ei.



Definirea managementului total al calitatii


In definirea managementului total al calitatii (Total Quality Management - TQM), pot fi puse in evidenta mai multe orientari.

a.           marea majoritate a autorilor sunt de acord ca TQM este, inainte de toate, o noua filosofie, un nou model de cultura a intreprinderii, avand scopul de a orienta spre client toate activitatile si procesele acesteia si de a le optimiza, astefel incat sa-i aduca beneficii pe termen lung.

b.          o serie de autori scot in evidenta, in definirea TQM, pe langa dimensiunea sa filozofica, aspectele tehnice si sociale pe care le implica aceasta filozofie. Unii pun accentul pe dimensiunea tehnica a TQM, altii, dimpotriva, pe cea sociala, considerand ca antrenarea si motivarea personalului sunt mai importante in cadrul acestui demers decat aspectele tehnice. Exista, insa, si opinii potrivit carora ambele dimensiuni sunt la fel de importante.

c.           potrivit unei alte orientari, TQM reprezinta un concept tridimensional, fiind o filozofie de management care se bazeaza pe o anumita logica si care presupune utilizarea unor metode si tehnici specifice, de unde rezulta cea de-a treia dimeniune a sa, cea tehnica.

Filozofia managementului total al calitatii (TQM) cuprinde, in opinia lui Kelada, patru elemente :

recunoasterea rolului primordial al clientului : datorita lui intreprinderea exista si poate progresa ;

lucratorul se afla in centrul tuturor proceselor prin care se realizeaza calitatea totala ;

preocuparea pentru rentabilitate este omniprezenta si preponderenta;

toti partenerii externi ai intreprinderii din amonte (furnizori de resurse umane, materiale, financiare) si din aval (distribuitori, transportori, detailisti etc.) participa activ la realizarea calitatii totale.


Dimensiunea filozofica este cel mai greu de perceput, dar reprezinta cea mai importanta dimensiune a TQM. Aceasta filozofie recunoaste ca singurul  patron  in intreprindere este clientul. El devine preocuparea principala a intregului personal, in frunte cu managerii, ca si a partenerilor intreprinderii. Toti acestia, lucrand in echipa, doresc nu numai satisfacerea cerintelor clientilor externi, ci si depasirea asteptarilor acestora.

Calitatea totala nu este efectul hazardului. Pentru realizarea ei este necesara definirea clara a rolului fiecaruia, planificarea si tinerea sub control a tuturor proceselor intreprinderii, ca si a relatiilor cu partenerii externi.

Managementul total al calitatii se bazeaza, in acest sens, pe urmatoarea logica :

nimic nu este perfect, deci totul poate fi imbunatatit, cu participarea intregului personal ;

toate compartimentele, toti lucratorii din intreprindere au importanta egala in realizarea calitatii totale, fiecare reprezentand cate un  inel  care poate intari sau slabi  lantul calitatii .


Dimensiunea tehnica a TQM se refera la aspectul operational al acestuia. Nu este suficient sa vrem sa obtinem calitatea total (filozofie), sa stim ce trebuie facut (logica), trebuie sa si putem s-o realizam (tehnica).

d.          o alta orientare in definirea TQM o constituie abordarea acestuia ca un concept multidimensional. In opnia lui Zink, de pilda, TQM reprezinta o noua filozofie a calitatii, care presupune indeplinirea unor premise de personal, de ordin structural si tehnice, ca si utilizarea unor metode si instrumente corespunzatoare.


Standardul ISO 8402 defineste TQM ca reprezentand un sistem de management ( management approach ) al unei organizatii, centrat pe calitate, bazat pe participarea tuturor membrilor sai, prin care se urmareste asigurarea succesului pe termen lung, prin satisfacerea clientului si obtinerea de avantaje pentru toti membrii organizatiei si pentru societate .

In definitia adoptata de standardul mentional regasim, de fapt, elementele care sunt luate in considerare, pentru delimitarea cadrului conceptual al TQM, si in literatura de specialitate :

calitatea reprezinta puntul central al tuturor activitatilor organizatiei ;



calitatea se realizeaza cu participarea intregului personal;

organizatia urmareste sa obtina succese pe termen lung, prin:

satisfacerea clientului;

obtinerea de avantaje pentru integul personal;

obtinerea de avantaje pentru societate.

Potrivit acestui standard, in TQM conceptul de calitate se refera la realizarea tuturor obiectivelor de management, deci nu numai a obiectivelor calitatii.



Principiile de baza ale TQM


In literatura de specialitate sunt formulate opnii diferite privind principiile de baza ale TQM. Unii autori le mentioneaza in mod explicit, alteori ele pot fi deduse din elementele de definire ale TQM sau ale calitatii totale.

Se observa ca majoritatea autorilor sunt de acord cu principiile :  orientare spre client  si  imbunatatire continua . Aceste principii se regasesc, de fapt, in cadrul tuturor orientarilor privind elementele de definire ale TQM.

Principiilor  orientare spre client  si  imbunatatire continua  li se adauga, potrivit unor opinii,  zero defecte  (totul trebuie bine facut de prima data si de fiecare data) si  accentul de prevenire .

Tinand seama si de alte opinii exprimate in literatura de specialitate, putem considera ca principiile de baza ale TQM sunt urmatoarele :

orientare spre client ;

internalizarea relatiei client-furnizor ;

calitatea pe primul plan ;

 zero defecte  si imbunatatirea continua ;

viziune sistematica ;

argumente cu date.


Orientare spre client


Identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor, reprezinta, in cazul TQM, puntul de plecare al tuturor activitatilor din intreprindere.

Acest principiu se mai numeste si  market in . Calitatea trebuie, prin urmare, definita in raport cu cerintele clientilor, cerinte determinate de nevoile, dorintele si asteptarile lor. Dificultatile privind evaluarea cerintelor sunt evidente, deoarece ele nu sunt totdeauna cunoscute sau nu pot fi cuantificate.

Pentru satisfacerea cerintelor clientului, se impune imbunatatirea calitatii in toate domeniile de activitate ale intreprinderii, nu doar in cele direct implicate in realizarea produselor. Numai atunci cand toti lucratorii si toate compartimentele satisfac asteptarile clientului, intreprinderea va putea castiga si mentine increderea acestuia.


Internalizarea relatiei client-furnizor


Potrivit acestui principiu, procesele de intretinere sunt abordate ca o succesiune de relatii dintre clienti si furnizori.

Fiecare compartiment (lucrator) trebuie sa se considere ca fiind un  client intern  si, in acelasi timp, un  furnizor extern , in raporturile sale cu celelalte compartimente, respectiv cu ceilalti lucratori.


Calitatea de primul plan


Acest principiu exprima cel mai bine filozofia TQM, care este un sistem de management central de calitate ( qualty first ).

Calitatea poate sa devina punctul central al tuturor activitatilor prin :

implicarea puternica si permanenta a conducerii de varf ( top-management ) ;

intercorelarea tuturor activitatilor, proceselor din fiecare etapa a cercului (spiralei) calitatii, in realizarea si imbunatatirea acesteia ;

implicarea permanenta a tuturor compartimentelor si a fiecarui lucrator in asigurarea calitatii.




Antonescu defineste excelenta industriala ca reprezentand  capacitatea unei firme industriale de a realiza profit, asigurand, in acelasi timp, satisfacerea cerintelor clientilor .

Ea presupune: a) diversificarea si imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor ; b) pret competitiv ; c) termene scurte de raspuns la solicitarile clientilor.

Desi incercarile sunt numeroase, nu s-a reusit, pana in prezent, sa se stabileasca o metodologie clara de evaluare, respectiv caile de urmat pentru realizarea excelentei.

Institutul American de management recomanda indeplinirea urmatoarelor cerinte pentru atingerea excelentei: elaborarea unei strategii pentru ca procesul sa fie mai bun, micsorarea duratei procesului, reducerea costului acestuia, indeplinirea cerintelor consumatorilor, utilizarea tehnicilor de imbunatatire a proceselor, elaborarea politicii calitatii, implementarea unui sistem al calitatii cu luarea in considerare a tuturor etapelor de realizare a produselor, aplicarea tehnicilor de rezolvare a problemelor, stabilirea unor relatii de parteneriat cu subfurnizorii pentru imbunatatirea calitatii produselor pe care le livreaza.


 Zero defecte  si imbunatatirea continua


Potrivit conceptului TQM, pentru satisfacerea corespunzatoare a asteptarilor clientilor, trebuie aplicat principiul  zero defecte , deci  totul trebuie bine facut de prima data si de fiecare data .

Acest principiu se refera la desfasurarea  fara erori  a tuturor proceselor si activitatilor din intreprindere, ca premisa pentru realizarea de produse conforme cerintelor. Prin urmare, in aprovizionare, obiectivul urmarit trebuie sa fie  zero stocuri , in productie  zero intreruperi , in marketing  zero pierderi de clienti , in cercetarea stiintifica  zero greseli in studiile efectuate .

Intreprinderea trebuie, prin urmare, sa imbunatateasca in mod continuu calitatea produselor si serviciilor pe care le ofera. Aceasta este posibila numai prin imbunatatirea continua a tuturor proceselor sale, din fiecare etapa a spiralei calitatii, incepand cu studiile de marketing pentru identificarea cerintelor, si pana la asigurarea utilizarii corespunzatoare a produselor.


Viziunea sistemica


Potrivit acestui principiu, TQM cuprinde toate elementele de sistem si procesele unei intreprinderi. Acestea sunt definite de conceptul  Key Quality Checkpoints . Sunt considerate  puncte cheie , acele puncte din sistemul unei organizatii in care pot fi pusi in evidenta factorii relevanti pentru calitate.

TQM inseamna managementul calitatii in cele cinci "puncte-cheie".

Functionarea corecta a "angrenajului" depinde de om, el fiind considerat puntul central al proceselor de realizarea calitatii.


Argumentare cu date


Acest principiu este considerat foarte important nu numai pentru TQM, dar si pentru menagementul intreprinderii in general. Culegerea, prelucrarea, analiza si interpretarea datelor sunt indispensabile in orice domeniu, pentru fundamentarea deciziilor.

In cazul TQM datele sunt necesare incepand cu etapa identificarii clientilor si a cerintelor acestora si pana la evaluarea lor in utilizare. Aceste date trebuie preluate si prelucrate in compartimentele corespunzatoare ale intreprinderii si reactualizate in mod continuu.








Factorii critici in implementarea principiilor TQM


Diversitatea opiniilor privind principiile de baza ale TQM se reflecta si in definirea factorilor de care depinde implementarea lor cu succes.

In opinia noastra, factorii de care depinde obtinerea unor rezultate favorabile in TQM sunt urmatorii:

definirea clara a politicii calitatii, de catre conducerea de varf

determinarea riguroasa a obiectivelorreferitoare la calitate

definirea strategiilor si tacticilor pentru realizarea obiectivelor stabilite

asigurarea unei organizari adecvate

coordonarea tuturor activitatilor

antrenarea intregului personal

tinerea sub control a tuturor proceselor

asigurarea calitatii, prin activitati preventive

utilizarea unor metode, tehnici si instrumente corespunzatoare.


Definirea clara a politicii calitatii, de catre conducerea de varf, cu integrarea principiilor de baza ale TQM, in corelatie cu politica generala a intreprinderii.



Determinarea riguroasa a obiectivelor referitoare la calitate, pe baza politicii anterior definite, pana la nivelul fiecarui lucrator din intreprindere.

Definirea strategiilor si tacticilor pentru realizarea obiectivelor stabilite: necesitatea adoptarii strategiei imbunatatirii continue, ca strategie generala a intreprinderilor in TQM este unanim recunoscuta.

Asigurarea unei organizari adecvate TQM, care sa valorice intregul potential al resurselor umane. Trebuie definite clar fiecarei entitati organizatorice, compartimentul calitate neavand un rol de comanda, ci de sprijinire a desfasurarii activitatii referitoare la calitate.

Coordonarea tuturor activitatilor, prin asigurarea unei comunicari eficiente, in spiritul principiilor TQM, in cadrul tuturor proceselor intreprinderii. Comunicarea joaca un rol important in constientizarea lucratorilor nprivind necesitatea imbunatatirii continue a propriei activitati, in relatia directa cu rezultatele finale ale intreprinderii.

Antrenarea intregului personal are un rol determinant pentru asigurarea succesului in implementarea principiilor TQM. "Pozitia cheie" a factorului uman, in cadrul acestui demers este, de fapt, unanim recunoscuta, atat in teorie, cat si in practica economica.

Tinerea sub control a tuturor proceselor conditioneaza in mare masura succesul intreprinderii in TQM. Intreprinderea trebuie sa identifice si sa administreze reteaua sa de procese si interfetele lor, astfel incat sa poata imbunatati permanent calitatea produselor si serviciilor.

Asigurarea calitatii, prin activitati preventive, desfasurate in mod sistematic, conditioneaza in mare masura realizarea efectiva a principiului "zero defecte" (totul trebuie bine facut de prima data si de fiecare data).

Utilizarea unor metode, tehnici si instrumente corespunzatoare este, de asemenea, importanta pentru implementarea principiilor TQM.

Accentul trebuie pus, in primul rand, pe acelea care permit identificarea cerintelor clientilor si transparenta acestora in caracteristici ale produselor si serviciilor. Una dintre aceste metode, tot mai larg agreata de intreprinderi, o reprezinta Quality Function Deployment (QFD). O importanta deosebita se acorda in TQM compararii proceselor si performantelor produselor si serviciilor cu cele ale liderilor recunoscuti ca atare, la un moment dat, pe piata, utilizand, in acest scop, tehnica Benchmarking.



Abordari critice privind TQ si TQM


Tinand seama de natura obiectiilor, ele pot fi grupate astfel : critica manageriala, umanista si comunicationala.


Critica manageriala


Critica manageriala este formulata, pe de o parte, de unii teoreticieni, specialisti in domeniul calitatii, care isi exprima scepticismul in legatura cu suuccesul  incontestabil  al TQM si, pe de alta parte, de cei care au incercat, fara succes, sa puna in aplicare un asemenea sistem de management.

In esenta, ei reproseaza TQM ca : demersurile sunt fara rezultate probante, se confunda adesea scopul cu mijloacele, iar orientarea pe termenlung, pe care o promoveaza, ar fi incorecta.


Critica umanista


Critica umanista a TQM este formulata de sociologi, psihologi, filozofi, specialisti in domeniul rezurselor umane. Ei reproseaza acestui sistem de management efectele negative pe care le are asupra individului, considerand ca avantajele pe care le aduce intreprinderii ar fi mai putin importante, decat riscurile pe care le reprezinta pentru lucratori.

Sunt puse in discutie unele dintre principiile de baza ale TQM, printre care  zero defecte , imbunatatirea continua, orientarea spre excelenta. Astfel, unii autori isi exprima rezerve fata de aplicarea conceptului  zero defecte , potrivit caruia  totul trebuie bine facut de prima data , din cel putin doua motive : a impune un asemenea principiu inseamna, in opinia lor, implicit ca se ia dreptul individual de a gresi. Pe de alta parte, se atribuie numai lucratorilor responsabilitatea non-calitatii.

O serie de specialisti, printre care si Juran, considera ca  teama de esec  a individului ar trebui valorificata in sens pozitiv, ca sursa de motivare.

Pe de alta parte, daca teama de esec este prea puternica, apare tendinta de a ascunde erorile, sau de a le justifica pe seama altora, ceea ce poate antrena un climat de neincredere si comportamente eronate.

In opinia unor autori aplicarea principiului  imbunatatiri continue  ar avea, de asemenea, efecte negative asupra psihicului uman. Necesitatea de depasire permanenta, pe care o implica acest principiu, il fac pe individ sa se intoarca mereu spre el insusi, ceea ce genereaza o stare de tensiune continua.


Critica comunicationala


Critica comunicationala este formulata de cei care reproseaza TQM unele confuzii privind concepetele, principiile pe care se bazeaza, ca si incoerenta unor demersuri, specifice acestuia.

Astfel, de exemplu, Aubert si Gaulejac scot in evidenta contradictia dintre  idealul consensului , promovat in cazul TQM si  realizarea organizationala care pune indivizii in mod constant in concurenta unii cu altii .











Document Info


Accesari: 9556
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )