Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































MARKETING INTERNATIONAL

Marketing




PIAŢA SERVICIILOR - IMPORTANT CĀMP DE ACŢIUNE AL




MARKETINGULUI INTERNAŢIONAL.

Marketingul īn sectorul tertiar este un domeniu relativ nou dar īn continua dezvoltare, ce s-a evidentiat īncepānd cu anii 70 datorita unui proces concurential accelerat. Īn prezent reprezinta cel mai dinamic domeniu de marcheting.

Serviciile au adus noi provocari dar principiul fundamental al focalizarii pe consumator ramāne acelasi. Īntrucāt particularitatile serviciilor sunt deosebite, acest domeniu a necesitat operari īn problematica sa, adaptate la faptul ca producatorii si beneficiarii sunt īn permanent contact īn timpul procesului de prestare a serviciilor.

Marketingul serviciilor - importatnt domeniu de afirmare al marketingului contemporan.

Marketingul serviciilor s-a afirmat īn perioada īn care acestea au cunoscut o adevarata explozie īn economia mondiala.

Marketingul serviciilor este un domeniu specializat al marketingului aflat īn plin proces de dezvoltare si consolidare. Caile sale de dezvoltare au cunoscut 2 forme:

a)      dezvoltare intensiva - ce are la baza particularizarea tot mai pronuntata a conceptului si punerea la punct a elementelor noi. S-a evidentiat rolul dominant avut de resursele umane īn ansamblul politicii de marketing.

b)     Dezvoltare extensiva - realilizata prin asimilarea marketingului treptat si inegal de catre diferite ramuri ale serviciilor. Se remarca aparitia timpurie a marketingului turistic, urmata de marketingul financiar - bancar si al transporturilor1.

Evolutia marketingului serviciilor s-a realizat pe plan teoretic si practic dar ulterior au aparut tot mai frecvente situatii ce reclamau utilizarea marketingului, fiind identificate si īncorporate concepte, metode, tehnici specifice ce vor alcatui obiectul marketingului serviciilor.

Profesorul A. Payne de la scoala de Management din Cranfield - M. Britanie, identifica 7 etape īn evolutia marketingului serviciilor. Aceasta atepizare este complet diferita dde cea realizata de Robert King.

Periodizarea evolutiei marketingului Tabel 1

Periodizarea evolutiei marketingului - R. King

Periodizarea evolutiei marketingului A. Payne

Observatii

I.Orientarea spre productie

Etapa neāntālnita la A.Pazne, dar subānteleasa īn contextul comentariilor privind evolutia marketingului

II. Orienatrea spre

Vānzari

I. Vānzare

II. Publicitate

Comunicatii(pāna īn 1970)

Corespondenta perfecta, tehnicile si marketingul serviciilor avānd continut similar cu cel din domeniul bunurilor

III. Dezvoltarea de produs(pāna īn 1980)

IV. Dirferentierea si analiza concurentei(īnceputul anilor 1980)

Etape specifice marketingului serviciilor care se īnscriu īn rāndul tehnicilor de sporire a vānzarilor

Olteanu V. - Marketingul serviciilor - Ed. Uranus, 2000

III. Orientarea spre conceptul de marketing

V. Serviciul cu clientii

(mijlocul anilor 1980)

Compatibilitate perfecta. Īn marketingul serviciilor se pun bazele rolului personalului īn servicii.

VI. Calitatea

Serviciilor(īncepultul anilor 1980)

Ca tehnica de marketing orientarea spre calitate se ridica la rang superior orientarea spre client.

VII. Integrarea si relatiile

Preferentiale(dupa 1990)

Forme specifice marketingului serviciilor care ridica la un  nivel si mai īnalt orientarea spre client.

Payne,A. The essence of services Marketing - Pretice Hall International, 1993

Sec. XX e denumit de specialisti " secolul serviciilor" datorita dinamicii deosebite pe care a cunoscut-o acest sector. Explozia serviciilor s-a caracterizat printr-o crestere si diversificare permanenta a ofertei serviciilor corespuzatoare unei evolutii similare a nevoii.

Obiectivul fundamental al marketingului serviciilor e exprimat de necesitatea īmbunatatirii permanente a calitatii serviciilor.

Pe baza comportamentului consumatorului de servicii se pot defini o serie de obiective specifice politicii de marketing - stimularea nevoii latente, reducerea riscului perceput, stabilizarea clientelei.

Īn domeniul politicii de produs se detaseaza doua obiective prioritare:

● tangibilizarea produselor

● personalizarea acestora.

Pretul - este element de formare a imaginii si calitatii.

Promovarea - are ca obiectiv specific sa ajute consumatorul īn īntelegerea cāt mai exacta a continutului ofertei potentiale, a posibilitatii prestarii si evaluarea alternativa.

Distribuirea serviciilor ia īn considerare comportamentul consumatorului de servicii prin amplasarea si individualizarea acestora īncāt sa fie incluse īn "setul alternativelor evocate".

Pentru observarea tendintelor actuale ale pietei, un rol important īl constituie volumul total al importurilor si exporturilor Romāniei īn perioada 2003 - 2004, se constata o tendinta de crestere a ambilor indicatori si totodata o diminuare a deficitului.

Volumul importurilor si al exporturilor Romāniei  Tabel 2

Mil. USD

Ianuarie 2004

Ianuarie 2005

Exporturi

Importuri

Sold

Sursa: "Buletin statistic de comert exterior" INS- 3/ 2006

Īntre partenerii comerciali ai Romāniei īn Ianuarie 2004 se remarca pe primul loc comertul cu Uniunea Europeana atāt la import cāt si la export, apoi tarile Europei Centrale si de Est si tarile īn curs de dezvoltare.

Exportul Romāniei se īndreapta cu precadere catre tarile Uniunii Europene, datorita conventiilor si acordurilor īncheiate cu statele membre.

Primele 10 tari catre care Romānia exporta sunt : Italia, Germania, Franta, marea Britanie, Turcia, Olanda, Grecia, SUA, Ungaria si Austria

Dinamica exporturilor pe destinatii  Tabel 3

Exporturi FOB

1246 mil.US

UE

Ţari īn curs de dezvoltare

Europa Centrala si de Est

Alte tari

" Buletin statistic de comert exterior" INS -3/ 2006

Grafic 1

Dupa cum se observa, Romānia exporta cu precadere catre tarile Uniunii Europene. Acest lucru este firesc considerānd conventiile īncheiate īntre tara noastra si Uniunea Europeana si totodata benefic īn conditiile īn care Romānia se pregateste sa adere la structurile acesteia. Īn perspectiva, Romānia va trebui sa dezvolte relatiile cu tarile Europei Centrale si de Est, deoarece aceste tari ar putea reprezenta importante piete de desfacere pentru tara noastra.

Importul Romāniei este mai mare valoric decāt exportul, īnsa īnregistreaza o tendinta de redresare. Primele 10 tari din care importam sunt: Italia, Germania, Federatia Rusa, Franta, Turcia, Marea Britanie, Austria,Ungaria si China.

Dinamica importurilor pe surse de provenienta  Tabel 4

Importuri CIF

1464 mil.USD

Europa Centrala si de Est

Ţari īn curs de dezvoltare

13% 16316o149q

UE

Alte tari

Sursa: "Buletin statistic de Comert Exterior" - INS 3/ 2006

Grafic 2

Situatia este asemanatoare si īn cazul importurilor ca si la exporturi - se observa mentinerea relatiilor īn special cu tarile Uniunii Europene.

Comertul Romāniei a īnregistrat numai sold deficitar īncepānd cu 1990, īnsa īn ciuda fluctuatiilor, gradul de acoperire a importurilor cu exportul a īnceput sa creasca semnificativ.

Pentru o mai buna īntelegere a fenomenelor pietei este necesara si analiza desfasurarii transportului de marfuri pe moduri de transport.

Volumul transporturilor - intern si international  Tabel 5

Marfuri

transportate

Realizari

Trim.I. 2005

Trim.I 2006 fata de

Trim.I 2005

Mii tone

Trafic national

Trafic

international

Alte transporturi internationale

Tranzit

Sursa: "Transportul de pasageri si marfuri pe moduri de transport" - INS 2005

Se observa o tendinta generala de crestere a cantitatii de marfuri transportate

atāt īn trafic national cāt si international.

Volumul transporturilor efectuate īn Romānia pe modalitati de transport Tabel 6

Modalitate de transport

Realizari

Trim.I 2005/mii to

% tr.I. 2006 fata de

tr.I. 2005

Transport feroviar

Transport rutier

Transport fluvial

Transport maritim

Transport aerian

Transport prin conducte

Sursa: " Transportul de pasageri si marfuri pe moduri de transport" - INS 2005

Se remarca diminuari ale transportului de marfuri pe cale maritima, prin conducte petroliere magistrale, pe cale fluviala si feroviara si cresterea cantitatii de marfa transportata pe cale rutiera si aeriana.

Referitor la parcursul marfurilor pe moduri de transport(īn mii tone/km), rezultatele au fost urmatoarele:

Volumul de marfuri transportate pe moduri de transport Tabel 7

Parcursul marfurilor

Trim.I.2006

Mii to/km

% Tr.I.2006 fata de tr.I.2005

Mii t/km

Īn transport feroviar

Īn transport rutier

Īn transport fluvial

Īn transport maritim

Īn transport aerian

Prin conducte

Sursa: "Transportul de pasageri si marfuri pe moduri de transport" - INS- 2005

Aplicarea marketingului īn sfera serviciilor este mult mai dificila fata dev aplicarea īn sfera bunurilor din cauza dificultatilor de standardizare si tangibilizare a serviciilor. Marketingul serviciilor nu se rezuma la aplicarea mixului de marketing, ci necesita un marketing intern si interactiv bine pus la punct.

Marketingul intern presupune investirrea īn calitate si īn performantele angajatilor care trebuie motivati pentru a lucra ca o echipa pentru satisfacerea nevoilor clientilor. Ei trebuie īncurajati īn practicarea unui marketing competitiv. Marketingul intern trebuie pus la punct īnaintea celui extern.2

Marketingul interactiv - se refera la modul īn care e perceputa calitatea serviciilor oferite īn conditiile īn care numai clientii pot judeca acest aspect. Un furnizor de servicii trebuie sa īnteleaga criteriile consumatorului de evaluare a calitatii serviciilor pentru ca apoi sa treaca la īmbunatatirea lor.3

Referitor la īmbunatatirea calitatii serviciilor, L. Berry, A. Parasuraman si V. Zeithaml considerau ca organizatiile de transport au nevoie de 5 pasi:

●Īmbunatirea standardului serviciilor;

● Includerea managementului īn efortul de īmbunatatire a calitatii;

● Dezvoltarea si cunoasterea aptitudinilor īn timp;

● Evaluarea si recompensarea performantelor;

● Investirea īn rezolvarea problemelor serviciilor.

Calitatea serviciilor trebuie īmbunatatita īn īntreaga companie concomitent, la toate nivelele.

Existenta serviciilor īn economie necesita inovatie si ingeniozitate pentru crearea de servicii de īnalta calitate. Aria serviciilor ofera probabil mai multe oportunitati ca imagine si inovatie creativa decāt marketingul bunurilor.

Kotler. Ph. - Principiile marketingului - ed. Teora. Bucuresti 1998

Skinner, S.J.- Marketing - Ed. Houghton Miffin Company,1190

Īn marketingul serviciilor inovatia poate fi blocata din 5 motive4.

● Imagine limitata asupra marketingului;

● Lipsa concurentei;

● Lipsa unui management creativ;

● Uzura morala;

● Lipsa inovatiei īn distribuirea serviciilor.

Īn perioada actuala, firmele prestatoare de servicii sunt tot mai mult fortate sa-si īmbunatateasca nivelul productivitatii prestatiilor firmelor.

Aceasta productivitate poate creste prin5:

►angajarea unui personal de servire mai rezistent la efortul de lunga durata si cu un nivel de calificare crescut;

►cresterea volumului prestatiilor īn detrimentul calitatii acestora;

►industrializarea serviciilor prin utilizarea echipamentelor suplimentare si standardizarea procesului prestatiei. T Levit a recomandat firmelor sa adopte "pozitia unui producator industrial" care sa fabrice nu produse, ci servicii;

►reducerea sau stingerea nevoii manifestate pentru un produs prin īnlocuirea sa partiala/totala cu nevoia unui produs;

►proiectarea unui serviciu mai eficient;

►prezentarea īn fata consumatorului a avantajelor ce decurg din prestarea īn cont propriu a serviciilor cu scopul de a substitui eforturile firmei.

Pentru orice firma elaborarea strategiei de marketing constituie o provocare permanenta. Īm confruntarea cu modificarea cererii si concurenta, firmele prestatoare de servicii trebuie sa dea dovada de flexibilitate, adaptabilitate si imaginatie īn activitatea de marketing.

Peter, P.J., Donnely, J.H. - Marketing Management- Knowledge and Skills-ed.1992

Kotler,Ph.-Principiile marketingului - ed.1998

1.2.Elemente specifice si importanta economico-sociala a

serviciilor

Īn contextul actual, de profunde transformari pe plan global al societatii omenesti, sectorul servicii a cunoscut o dezvoltare continua, accelerata de amploare luata de schimburile internationale.

Economistii de renume au elaborat teorii diverse referitoare la servicii.

Abordarea economica clasica aseaza serviciile īn categoria activitatilor subsidiare īn raport cu activitatile producatoare de bunuri agricole si industriale. A. Fisher plaseaza serviciile īn cadrul unui sector tertiar. Īn viziunea de marketing, serviciile au fost definite ca " un amalgam al efectelor intangibile ca urmare a cheltuielilor unor resurse financiare si de munca destinate acoperirii unor necesitati specifice, adaugānd ca sectorul tertiar se afla sub semnul simultaneitatii obtinerii rezultatelor, a comercializarii si consumului lor"6.

Īn secolul 18, Adam Smith va face distinctie īntre activitatile cu rezultate tangibile - agricultura, manufactura si cele cu rezultat intangibil - activitati prestate de bancheri, intermediari, medici. Īn timp se va contura un curent de gāndire economica avangardista care a formulat concepte noi ale economiei serviciilor. Majoritatea formularilor actuale vor invidualiza serviciile prin caracterul lor imaterial, prin necesitatea participarii lor directe sau indirecte īn procesul productiei bunurilor materiale ca o componenta a costurilor ca īn cazul serviciilor informationale ce formeaza activele imeteriale ale intreprinderii.

Kotler va defini serviciile ca " active oferite sub forma imateriala de un

furnizor unui beneficiar fara ca acesta , īn calitate de cumparator sa obtina si

Cristureanu C.- tranzactiile Internationale cu servicii-pag.5, ed.1999

furnizor unui beneficiar fara ca acesta , īn calitate de cumparator sa obtina si dreptul de posesiune. Serviciile sunt de obicei legate de un bun material- desi aceasta nu e o conditie obligatorie".

Trebuie remarcat ca majoritatea economistilor care au studiat seviciile, au precizat ca aceste activitati se deosebesc de cele din sfera de productie a bunurilor de consum prin caracteristicile rezultate activitatii.

Astfel, economistul T.Hill a concluzionat ca serviciile sunt consumate pe masura producerii lor asa īncāt nici producatorul dar nici consumatorul nu au posibilitatea sa stocheze oferta de servicii īn vederea utilizarii ulterioare, lucru la care contribuie si caracterul imaterial, efemer al rezultatului activitatii respective7.

Un element specific serviciilor este faptul ca pot fi produse doar īn conditia īn care cererea se īntālneste cu oferta īn mod direct, implicānd existenta unei organizari - structuri de piata specifice.

Asociatia Americana de marketing considera serviciile ca fiind activitati destinate satisfacerii unor nevoi ale societatii. Caracteristicile serviciilor - cu cāt imaterialitatea serviciului e mai pronuntata cu atāt e mai dificila definirea īn unitati specifice. Implicatiile acestei caracteristici intereseaza si producatorul si consumatorul.

RELAŢIONALITATEA/INSEPARABILITATEA - consumul de servicii nu poate fi separat de prestator iar consumatorul va fi considerat un co-producator de servicii.

VARIABILITATE -produsele difera din punct de vedere calitativ de la un ciclu de productie la altul.

PERISABILITATE - serviciile nu pot fi stocate si pastrate pentru un consum ulterior - aceasta caracteristica genereaza un obiectiv strategic - al echilibrarii

Cristiana, C., Tranzactii Internationale cu servicii - ed. 1999

permanente a cererii si ofertei.

IMPOSIBILITATEA APROPIERII -caracteristica ce decurge din aspectul lor imaterial si e potentata de caracterul lor perisabil.

Serviciile au devenit - cel putin pe plan cantitativ, o activitate dominanta īn economia moderna, participānd cu ponderi situate īntre 65 - 75% la formarea produsului intern brut īn tarile dezvoltate, absorbind aproximativ aceeasi proportie din forta de munca activa a populatiei acestor tari.8

Un alt economist de renume - J. de Bandt afirma ca pe masura ce gradul de dezvoltare economica a unei tari este mai īnalt sunt create premisele materiale ale dezvoltarii serviciilor iar aportul acestora la cresterea Produsului Intern Brut este mai mare. Īn Anuarul Bancii Mondiale tarile au fost ierarhizate īn functie de Produsul National Brut pe locuitor si s-a constatat ca PIB-ul din servicii pe locuitor creste mai mult decāt proportional cu PNB-ul/locuitor, reflecānd cresterea ponderii serviciilor īn PIB-ul global. Alti economisti, precum R. Summers pun la īndoiala realitatea acestei evolutii, a corelatiei dintre gradul de dezvoltare economica si cresterea sectorului servicii, explicānd evolutia acestor indicatori prin influenta pretului asupra dimensiunilor reale a out.put-ului din servicii. Rolul serviciilor e ilustrat prin contributia la procesul cresterii economice, serviciile nu sunt doar o consecinta a dezvoltarii economice ci influenteaza procesul cresterii economice prin contributia adusa la dezvoltarea productiei materiale.

Globalizarea productiei si tendinta de liberalizare a comertului cu marfuri s-a extins si asupra sferei serviciilor, cererea devenind una mai exigenta, mai omogena si mai receptiva fata de eforturile companiilor specializate de a-si valorifica oferta si capacitatile de productie.

Sectorul servicii se distinge printr-o serie de perticularitati-exprimate prin anumite caracteristici de clasificare.

Astfel, exista:

Servicii Comercializabile si Necomercializabile - au capacitatea de a fi

tranzactionate pe o piata interna sau internationala ca marfa distincta. Se

Cristureanu, C., Tranzactiile Internationale cu servicii-ed.1999

remarca o tendinta a serviciilor necomercializabile de a se īndrepta spre sfera celor comercializabile.

Servicii de productie si Servicii de consum - cele de productie sunt oferite altor agenti economici pentru integrare īn activitatea lor, cum ar fi serviciile de transport, de leasing si servicii de consum - oferite direct beneficiarilor care devin co-producatori ai serviciilor.

Dupa criteriul functiei exista:

Servicii pure (financiare, de consultanta)

Servicii creatoare de valoare adaugata pentru un bun sau un alt serviciu.

Servicii ce adauga valoare unui bun, facānd-ul accesibil consumului sau utilizarii - servicii de distributie, īnchiriere.



Din punct de vedere al intangibilitatii serviciilor(caracteristica unanim acceptata):

servicii materiale;

servicii imateriale

Īn functie de gradul de implicare al consumatorului īn procesul de productie al serviciilor, exista:

servicii relationale -se desfasoara numai cānd consumatorul e prezent pe tot parcursul activitatii de productie(servicii medicale, educationale)

servicii la distanta.

Mai exista servicii standardizate si servicii individualizate;

Standardizarea serviciilor depinde de gradul de omogenitate al segmentului de piata pentru care e produs - ex. - transportul feroviar.

Īn functie de modul de livrare al serviciilor se observa:

servicii periodice - oferite continuu īntr-o tranzactie globala,

servicii oferite ocazional.

Īn conformitate cu modul de manifestare a cererii pentru servicii exista:

servicii continue;

servicii ciclice;

servicii sezoniere.

Serviciile au fost considerate pāna nu de mult ca valori necomercializabile dar realitatea a infirmat acest lucru īn mod constant iar economistii moderni l-au combatut utilizānd argumente foarte convingatoare, bazate pe economia reala.

Tranzactiile internationale cu servicii reprezinta astazi o componenta majora a fluxului international de valori, o preocupare pentru factorii de decizie ai politicii comerciale.9

Serviciile īndeplinesc un rol important īn progresul economico-social si īn ridicarea calitatii vietii, aducāndu-si contributia la10:

►utilizarea mai eficienta a resurselor umane, materiale, financiare;

►satisfacerea nevoilor populatiei, a societatii īn ansamblu;

►stimularea cresterii, diversificarii productiei bunurilor materiale;

►asigurarea conditiilor pentru facilitarea procesului de distributie si consum;

►sporirea eficientei economico-sociale a muncii;

►folosirea mai eficienta a timpului de munca si cel liber;

►asigurarea conditiilor pentru ridicarea nivelului de trai si sanatate al populatiei.

Specializarea īn orice servicii este īn functie de gradul de dezvoltare economica a unei tari la carre se vor adauga dotarile īn factori naturali pentru anumite servicii.

Totodata, trebuie mentionat ca īn ceea ce priveste serviciile, cadrul multilateral de negociere a instrumentelor aplicabile este dat de acordul International privind Comertul cu servicii - GATS, intrat īn vigoare īn 1995 si este gestionat de

Cristureanu C, Tranzactiile Internationale cu servicii -ed.1999

V. Adascalitei;V. Vainer; I. Marmandiu- "Contributiile la cresterea prospectiva a dezvoltarii serviciilor publice īn sistemul economico-social, in vol." "Prognoza stiintei si tehnologiei īn dezvoltarea multilaterala a Romāniei, Bucuresti" 1986

Organizatia Mondiala a Comertului.

Acest acord este cel mai larg cadru institutional si cuprinde concepte, norme si principii pe baza carora se desfasoara comertul international cu servicii, este termen de referinta pentru reglementarile din sfera respectiva pe plan national.

Pentru administrarea GATS s-a instituit Consiliul pentru Comertul cu servicii, oragnism ce se afla īn subordinea Consiliului General al Organizatiei Mondiale a Comertului. Īn afara de GATS au mai fost negociate un numar mare de alte acorduri, tratate si īntelegeri lanivel interguvernamental, fiind īncheiate īntre tarile interesate īn tranzactiile internationale cu anumite servicii, īn special transporturi, telecomunicatii, servicii financiare, audiovizuale.

1.3. Locul si rolul serviciilor de transport īn schimburile economice

internationale

Transporturile reprezinta o latura a activitatii economice prin care se realizeaza deplasarea īn spatiu a bunurilor sau persoanelor, īn vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii omenesti.

Īn timp, transporturile au cunoscut o permanenta dezvoltare, cantitativa, calitativa si structurala, īn pas cu dezvoltarea productiei, stiintei, tehnicii, contribuind la dezvoltarea fortelor de productie, la cresterea economica pe plan mondial.

Transporturile influenteaza toate laturile vietii economico-sociale, dezvoltarea armonioasa a acestora constituind un obiectiv important al politicii economice a statelor. Fara transporturi, productia bunurilor materiale ar fi trebuit sa se limiteze strict la resursele existente pe plan local iar iar exploatatrea acestora ar fi fost determinata exclusiv de cerintele satisfacerii nevoii sociale pe plan local.

Dezvoltarea transporturilor, aparitia de noi mijloace perfectionate, specializate, au eliminat izolarea economica permitānd specializarea si schimbul de activitati, formarea pietei nationale si mondiale, dezvoltarea comertului pe plan intern si international.

Astfe, se evidentiaza o serie de aspecte economice mai importante:

● datorita dezvoltarii si perfectionarii mijloacelor de transport, piata s-a extins īn cadrul national si international, crescānd totodata si capacitatea de absorbtie a acestora;

● transportul face posibil un echilibru mai bun īntre cerere si oferta pentru diverse marfuri pe plan national si international;

● posibilitatea deplasarii marfurilor din zonele unde sunt īn abundenta spre zonele cu deficit tinde sa egalizeze pretul acestora;

● concurenta dintre vānzatori va creste si va tinde sa tina preturile la niveluri rezonabile;

● specializarea īn activitati de productie si comercializare este facilitata si īncurajata - devine posibila crearea unor capacitati de productie puternice īn conditii de rentabilitate si eficienta economica;

● schimbul de marfuri face necesara deplasarea oamenilor īn interes de afaceri11.

Din punct de vedere social, activitatea de transport a condus la:

deplasarea libera a oamenilor, schimbul de idei si de experienta;

extinderea activitatii de turism - dezvoltarea turismului intern si international;

perfectionarea īnvatamāntului prin schimburi de cadre didactice si studenti;

locuitorii din zonele slab populate nu mai sunt izolati de serviciile medicale;

Sub aspect politic, dezvoltarea transporturilor vizeaza:

īntarirea economiilor nationale prin īnlaturarea limitelor impuse de distanta dintre centrele economico-sociale si circulatia rapida a marfurilor si persoanelor;

īntarirea capicitatii de aparare a tarii īmpotriva oricarei agresiuni;

implementarea politicii de amplasare a fortelor de productie pe teritoriul tarii.

Īn cadrul economiilor nationale transporturile s-au constituit ca ramura de sine statatoare a productiei materiale ce contribuie la crearea PIB si PNB.

Transporturile continua procesul de productie al celorlalte ramuri ale productiei materiale īn sfera circulatiei. Astfel, īntre transporturi si celelalte ramuri ale productiei exista relatii de interdependenta si conditionare reciproca.

Īn acelasi timp, celelalte ramuri, īn special industria influenteaza activitatea de transport prin:

crearea mijloacelor de transport si a infrastructurilor necesare desfasurarii procesului de transport;

* introducerea si extinderea progresului stiintific si tehnic īn aceasta ramura importanta a economiei;

* formeaza si conditioneaza cererea de mijloace de transport;

Transporturile prezinta anumite particularitati :

- īn primul rānd īn transporturi se creeaza servicii - efecte utile de deplasare a marfurilor si persoanelor.

- īn al doilea rānd, aceste servicii nu exista sub forma unor obiecte de īntrebuintare distincte. Produsul creat īn procesul de transport se consuma pe

Alexa, C - Transporturile Internationale ed.ASE,2003,p.13,1

parcursul desfasurarii acestuia, rezultattul fiind acela ca la sfārsitul procesului marfa se afla īn sfera circulatiei si nu a productiei.

Astfel, contravaloarea serviciilor de tansport se adauga la cea a marfurilor ca valoare suplimentara.

Produsul de transport nu poate fi stocat, fiind necesara astfel asigurarea de rezerve de mijloace de transport pentru satisfacerea cererii12.

Transporturile internationale reprezinta acele transporturi ce traverseaza minimum o frontiera de stat, punctele de expeditie si destinatie fiind situate īn tari diferite.

Transporturile internationale reprezinta mijloace materiale ce stau la baza relatiilor economice alr unie tari cu celelalte tari ale lumii. Se continua, prin transporturi procesul de productie īn sfera circuitului mondial, reprezentānd un sistem complex prin intermediul caruia o parte din produsul special e realizat pe piete externe, prin schimbul cu alte marfuri necesare economiei nationale, contribuind direct la modificari de structura, cantitative si calitative īn PIB, PNB si PNN.Astfel, transporturile internationale contribuie activ la procesul realizarii marfurilor de import-export, influentānd direct rezulattul acestui proces. Cheltuielile de transport si auxiliare( ambalare, marcare, īncarcare-descarcare, asigurari) participa direct la formarea pretului international al marfii.Īn anumite situatii, participarea cheltuielilor de transport si auxiliare la formarea pretului de export-import poate fi atāt de mare īncāt acesta sa devina factorul principal de care depinde comercializarea unei marfi pe piata externa. Astfel, transporturile internationale, joaca un rol important īn formarea schimburilor pe piata mondiala. Functionalitatea mecanismului de transport international asiguraaprovizionarea ritmica cu materii prime, materiale din import, utilaje necesare industriei, bunuri necesare populatiei, realizānd activitatea de export.

Alexa, C. - Transporturile Internationale - Ed. ASE, 2003, p.15

Mai trebuie evidentiat ca īntre starea economiei mondiale si a transporturilor exista o strānsa legatura. Astfel, dacp economia mondiala este īntr-o perioada de expansiune, acest lucru va duce la o sporire a schimburilor economice mondiale si implicit la o cerere mai mare de mijloace de transport. Īn caz contrar, cererea de transport va scade13.

1.4. Elemente definitorii ale pietei interne si internationale a serviciilor de transport de marfuri.

Īnceputul anilor '80 a marcat īn tarile dezvoltate o tendinta de deschidre a pietelor pentru tranzactiile cu servicii. Principalul obiectiv a fost īncurajarea tarilor īn curs de dezvoltare de a-si deschide pietele. Astfel, odata cu Runda Uruguay din 1986, multe tari īn dezvoltare īsi vor manifesta initiativa de liberalizare a serviciilor ce apartineau propriilor specializari - turism, transporturi, etc., dar totusi acest proces s-a deovedit a fi lent si alimentat de tarile dezvoltate.

Īn cadrul pietei serviciilor, subsectorul transporturi cuprinde companiile a caror activitate consta īn transportul marfurilor si persoanelor prin actiune directa, cu ajutorul mijloacelor de transport - aeriene, navale, terestre sau prin actiune indirecta, prin aceasta īntelegānu-se servicii de antrepozitare, portuare, aeroportuare.

Īn ultimii ani, industri transporturilor a fost influentata de anumiti factori exogeni: schimbari īn tehnologia si omogenizarea procesului de productie, extinderea Pietei Unice Europene, deregularizarea transporturilor, īn special celor aeriene. Totodata, īncepānd cu anii '80 a crescut numarul firmelor specializate īn

Alexa, C. - Transporturi Internationale ed.ASE,2003

transporturi, depasind la aceasta ora 730.000, adica aproximativ peste 4% din numarul total de firme cu profil neagricol de pe continentul european.

Cel mai mare numar de īntreprinderi de transport īl gasim īn Italia, Germania, Spania iar cel mai mare transportator al Europei este Marea Britanie, cu venituri anuale obtinute din aceasta activitate ce depasesc 200miliarde Euro,

Urmata de Germania, Danemarca, Belgia si Finlanda. Forta totala de munca angajata īn transporturi este de peste 5,5 milioane persoane, adica 4% din numarul de angajati din companiile ne-agricole- trebuie remarcat ca se īnregistreaza o tendinta continua de crestere a numarului de persoane angajate īn aceasta activitate īn toate tarile Uniunii Europene si nu numai.14

Trebuie mentionat ca īn zilele noastre, transporturile internationale au devenit efectiv o componenta a strategiei desfacerii marfurilor pe pietele externe. Aceasta componenta e cunoscuta ca "logistica" si trateaza transporturile īntr-o viziune moderna de marketing, ce include ansamblul activitatilor necesare vehicularii tehnice, comerciale, juridice a marfurilor,pornind de la producator pāna la consumator.

Īn acelasi timp, se remarca ca cererea de transport international e determinata de volumul fizic al activitatii de import-export, de situarea īn plan geografic a activitatilor de productie, care la rāndul lor depind īn mare masura de existenta unor facilitati de transport adecvate. Deci, oferta genereaza propria cerere.

Cererea de transport e inelastica īn raport cu evolutia preturilor serviciilor de transport. Ca urmare, daca preturile acestor servicii cresc pe piata internationala, cererea de transport va fifoarte putin sensibila la aceasta cerere si va scade foarte putin, chiar deloc.

Pe masura ce gradul de dezvoltare si diversificare al exportului unei tari creste īn

urma dezvoltarii productiei pentru export, simultan cresc si posibilitatile de contracarare a cresterii preturilor serviciilor de transport, datorita cresterii elasticitatii exporturilor fata de preturile serviciilor de transport. Acest lucru va permite tarilor dezvoltate economic sa reduca exportul acelor marfuri grevate de

Cristureanu, C.- Tranzactii Internationale cu servicii -ed.1999

cresterea preturilor transportului sau sa le reorienteze spre piete mai apropiate din punct de vedere geografic, īn caz ca importatorii au nevoie absoluta si sunt nevoiti sa suaorte pe lānga contravaloarea FOB a marfurilor si costul majorat al transportului.

Astfel, daca pe plan international preturile serviciilor de transport cresc mai repede decāt preturile marfurilor, sporul cheltuielilor de transport va fi suportat de tarile cu elasticitate mai redusa a exporturilor si importurilor.

O alta caracteristica a cererii de transport e reactia īntārziata a acesteia la cresterea preturilor serviciilor de transport, lucru explicabil prin faptul ca tarile care urmaresc sa-si modifice structura exportului si importului au nevoie de o perioadarelativ lunga pentru restructurarea industriei. Chiar si modificarea repartizarii geografice a cometului exterior īn scopul reducerii distantelor de transport necesita o perioada importanta de timp.

Cererea de transport se manifesta distinct pe moduri de transport, īn raport cu natura marfurilor ce fac obiectul transportului, situatia īn plan geografic a locului de expeditie- destinatie a marfurilor, distanta dintre acestea, termen de livrare, costul transportului, cantitatea de marfa.

Totodata, oferta de transport se manifesta distinctpe moduri si mijloacele de transport disponibile la un moment dat, capabile sa īntruneasca conditiile impuse de specificul fiecarui transport īn parte. Oferta este elastica īn raport cu preturile serviciilor de transport avānd tendinta de crestere cānd preturile cresc si o tendinta de scadere cānd aceste preturi nu acopera costurile carausilor

Oferta de transport cunoaste modificari cantitative- apar mijloace noi de transport tot mai performante, mai eficiente, datorita mutatiilor permanente din structura exporturilor si importurilor pe plan international cāt si a modificarilor īn repartitia geografica a acestora.

Raportul dintre cerere si oferta de transport tinde sa formeze preturile internationale ale prestatorilor de transport. Īn principiu, nivelul si dinamica preturilor serviciilor de transport sunt determinate de raportul dinamic dintre cerere si oferta de transport. Nivelul lor tinde sa creasca daca cererea creste mai repede decāt oferta si invers.

Pe termen lung, preturile serviciilor de transport international au o tendinta generala de crestere, datorita cresterii costurilor mijloacelor de transport tot mai performante, cresterea pretului combustibilului, a fortei de munca tot mai calificate, presiunilor inflationiste din economia mondiala.

Totusi, conform modelului liberei concurente din economia de piata exista un pret de echilibru al serviciilor de transport, pret determinat tocmai de raportul dintre cerere si oferta.

Totodata, piata serviciilor de transport trebuie sa fie "trensparenta", adica transportatorii si beneficiarii serviciilor acestora trebuie sa fie complet informati asupra preturilor practicate pe piata.

Īn acelasi timp, piata nu trebuie sa fie segmentata, transportatorii si beneficiarii acestora sa-si poata oferi serviciile, respectiv sa le cumpereīn orice parte a pietei, independent de asezarea geografica a pietei.

Īn tara noastra, serviciile de transport cuprind toata gama, īncepānd cu transporturile terestre, maritime, aeriene, fluviale sau prin conducte magistrale.

Politica economica īn acest domeniu este exercitata de guvern prin Ministerul Transporturilor. Acest minister elaboreaza strategia de dezvoltare si restructurare a transporturilor īn spiritul reformei economice promovate de aceasta, urmarind realizarea obiectivelor economice, sociale si de protectie a mediului ambiant.

Astfel, sunt adoptate masuri pentru imbunatatirea calitatii si sigurantei serviciilor de transport, asigurānd complementaritatea modalitatilor si sistemelor de transport pe plan intern si international. Ministerul Transporturilor elaboreaza norme tehnice obligatorii de proiectare, constructie, reparare, expluatare a mijloacelor de transport, a drumurilor nationale, porturilor, aeroporturilor, statiilor de cale ferata, īncāt acestea sa corespunda si obiectivelor de aparare a tarii, supravegheaza aplicarea acestor norme. De asemenea sunt elaborate norme privind protectia mediului ambiant.

Ministerul Transporturilor autorizeaza deplasarea mijloacelor de transport straine pe teritoriul Romāniei, executa controlul acestei activitati, īn acelasi timp asigurānd cooperarea cu organizatiile internationale si autoritatile de transport ale altor state.

La nivel microeconomic, activitatea efectiva de prestatii de transport se realizeaza prin regiile autonome si sicietatile comerciale de transport cu capital de stat, privat sau mixt.

Obiectivul principal al politicii economice īn domeniul transorturilor īl constitue accelerarea restructurarii si dezvoltarea economiei romānesti prin asigurarea unor conditii de plasare sigure si eficiente īn traficul intern si international de marfuri si calatori.15

In acest scop, politica economica īn transporturi are la baza urmatoarele principii:

Tratement egal al īnteprinderilor de transport si modalitatilor de transport din partea statului;

Autonomia financiara a īnteprinderilor de transport;

Libertatea de actiune a īnteprinderilor de transport;

Libera alegere a modului de transport de catre clienti;

Repartizarea corecta si echitabila a investitiilor īn transport;

Cele mai importante obiective ale politicii economice īn transporturi vizeaza:

Crearea, dezvoltarea economico-sociala de puata īn care piata serviciilor de

transport sa functioneze īn interdependenta cu celelalte piete;

Restructurarea, retehnologizarea īnteprinderilor de transport;

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii transporturilor;

Racordarea sistemului national la cerintele pietei;

Alinierea la cerintele pietei;

Alexa, C., Transporturi Internationale - ed. ASE, 2003

Stoparea degradarii tehnice si de expluatare printr-o administrare eficienta a retelelor si dotarilor;

Trebuie mentionat ca Romānia a facut si continua sa faca progrese īn sensul optimizarii si compensarii legislatiei īn vigoare.

Pentru transporturile terestre, progresele s-au facut pe linia modernizarii tehnologiei si sigurantei drumurilor, cu o decizie Guvernamentala ce aproba treptat Parcul European pentru transportul terestru al bunurilor periculoase precum si īn domeniul greutatilor si dimensiunilor ce pot fi transportate.

Pactul de tranzit pentru transportul de bunuri a fost semnat cu Romānia īn iunie 2001 si s-a pus īn aolicare īn anul 2002. Acest pact a avut ca efect cresterea numarului de autorizatii de transport pentru Romānia si Uniunea Europeana. Pentru a sprijini dezvoltarea transportului de persoane, Romānia a semnat īn 2000 Pactul European pentru Transportul ocazional international de pasageri-INTERBUS.

Īn contextul sprijinului financiar al Uniunii Europene - prin instrumentul de pre-aderare ISPA si atragerea de resurse private se au īn vedere moderniyarea si reabilitarea infrastructurilor de transport. Prioritati īn cest domeniu sunt:

Demarearea constructiilor de autostrazi, īn scopul integrarii infrastructurii romānesti de transport īn reteaua pan-europeana de transport;

Modernizarea transportului feroviar si rutier, construirea de poduri si variante de ocolire a aglomerarilor urbane pe traseele pan-europene de transport, īn scopul cresterii mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor;

Modificarea actualului sistem de taxe si tarife din domeniul transporturilor feroviare si rutiere īn vederea cresterii accesibilitatii serviciilor si alinierii la standrdele europene.

Programul guvernamental urmareste dezvoltarea infrastructurii si a sistemului national de transport. Obiectivele propuse sunt:

Organizarea retelelor nationale pentru toate tipurile de transport, pentru a asigura o mai buna acoperire a teritoriului tarii;

Eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului si calitatii transportului si satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a cetatenilor;

Asigurarea cāt mai buna a securitatii īn transport si a protectiei mediului īnconjurator.

Pentru atingerea acestor obiective se va avea īn vedere:

o       Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport ( autostrazi, poduri), alinierea sistemului national de transport la sistemul european;

o       Extinderea finantarilor prin Banca Mondiala sau din surse private;

o       Reorganizarea majora a sistemului de companii si societati de stat din sistemul feroviar, īn vederea stoparii pierderilor, reducerea subventiilor;

o       Restructurarea majora a Administratiei Nationale a Drumurilor prin privatizarea activitatilor conexe: reparatii, īntretinere, semnalizare, folosirea īn cea mai mare masura a utilajelor executate īn Romānia;

o       Stimularea, īncurajarea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de transport, īn sistem concurential, īn special pentru transportul feroviar si aerian;

o       Asigurarea protectiei si conservarii mediului.

Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru īmbunatatirea transportului de calatori si eficienta transportului de marfa trebuie sa se produca īn vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european. Astfel se lucreaza la:

Programe de transport feroviar - modernizari ale liniilor de cale ferata, reluarea lucrarilor abandonate, reabilitarea si modernizarea metroului Bucuresti si extinderea acestuia;

Programe de transport rutier - simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii rutieri, reabilitarea retelei de drumuri (finalizari ale lucrarilor de reabilitare īncepute, īnceperea altor lucrari de reabilitre a drumurilor, amenajari īn punctele de control si trecere a frontierei), punerea īn aplicare a programelor de constructie autostrazi;

Programe de transport fluvial si pe cai navigabile interioare - lucrari de amenajare a hidrocentralelor, reabilitarea cailor si canalelor navigabile, protectii si consolidari de maluri, amenajari pentru asigurarea navigatiei pe Dunare;

Programe de transport maritim - reabilitarea portului Constanta si modernizarea acestuia;

Programe de transport aerian - aducerea flotei aeriene la standarde internationale, achizitionarea de noi aeronave, modernizarea aeroporturilor Internationale Bucuresti - Otopeni si Bucuresti-Baneasa.

Se doreste de asemenea stimularea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de transport feroviar īn sistem concurential, care se poate realiza prin revizuirea actualei organizari a caii ferate, sprijinirea dezvoltarii activitatii operatorilor de transport feroviar privati.

Interesant este punctul de vedere al d-lui J. Scheele, sef al Delegatiei Comisiei Europene la Bicuresti, exprimat īntr-un interviu acordat īn 2004. Acesta a declarat ca nu are īndoieli ca īncepānd cu 2007, dupa aderarea Romāniei la Uniunea Europeana, cererea de transport va creste exponential īn Romānia. E drept ca īn acelasi timp va fi o perioada de limitare a posibilitatilor romānilorde a face cabotaj16 īn statele membre - se vor putea face transporturi, de exemplu īntre

Germania si Franta īnsa nu īntre doua puncte din interiorul unui stat membru. Teoretic si transportatorii comunitari vor putea face cabotaj īn Romānia īnsa autoritatile romāne au dreptul sa refuze statelor membre orice astfel de posibilitati (īnsa numai īntre doua puncte de interior, nu si la importul/exportul romānesc). Dupa o perioada īnsa cabotajul va fi eliminat complet.

Ţinānd cont de faptul ca barierele vamale vor disparea, fluxul de circulatie al marfurilor va fi stimulat dar trebuie avut īn vedere faptul ca transportul pe teritoriul romānesc va trebui supravegheat mai atent īn ce priveste respectarea timpilor de odihna pentru soferi, protectia mediului, standardele vehiculelor de transport. Este acevarat ca vor creste costurile dar īn acelasi timp siguranta traficului va avea alt nivel.

Un sector care are multe carente īn Romānia este al parcarilor - acest sector ar trebui oferit īn exclusivitate īnteprinzatorilor particulari, iar īn opinia D-lui Scheele, Guvernul Romāniei ar trebui sa ia initiativa sprijinului sectorului privat. Odata cu aderarea, Romānia va trebui sa adopte legislatia europeana īn materie, iar pentru unele cerinte cum ar fi restrctiile de greutate sau cabotaj fiind nevoie de o perioada de tranzitie.

Concluzia trasa din afirmatiile oficialului european aste ca anul 2007 va constitui o imensa oportunitate pentru sectorul transporturilor, mai ales daca se tine cont de faptul ca īn Romānia costul pe km este cu 15% sub media Europei. Asta īnseamna ca exista premise ca transportul romānesc sa fie foarte competitiv. Totodata trebuie acordata multa atentie la siguranta rutiera - infrastructura, flota dar si transportului intern, nu numai celui international.

cabotaj- operatiune de transport rutier efectuata de un operator strain la care punctele de īncarcare/descarcare se afla pe teritoriul aceleasi tari.

SC ROMTRANS SA - IMPORTANT PRESTATOR DE SERVICII PE PIAŢA INTERNĂ sI INTERNAŢIONALĂ A TRANSPORTULUI DE MĂRFURI

SC ROMTRANS SA este īn prezent cel mai important exeditor din Romānia, dispunānd de un sistem de comunicatii foarte bine pus la punct, de aproximativ 2000 de angajati, o retea de noua agentii si zece puncte de lucru situate īn toate punctele de frontiera, porturi, aeroporturi si īn principalele orase.

2.1. Cadrul legal de functionare si obiectul de activitate al societatii

Societatea s-a īnfiintat īn anul 1952 iar obiectul de activitate, conform inregistrarii la Ministerul de Finante, "realiyarea si supravegherea operatiunilor internationale de expeditii, tranzit, formalitati vamale, inchirieri si depozitare". Organigrama de functionare cuprindea 17 departamente si 127 de angajati. Subordonata Departamentului International de Transport si Expeditii Internationale din cadrul Ministerului Comertului Exterior, ROMTRANS a colaborat cu companii straine si romānesti implicate in activitati de comert exterior.

Īn 1969, activitatile de īnchiriere, consultanta, depozitare si servicii conexe pentru nave si expeditii maritime si fluviale prin porturile romānesti au fost preluate de NAVLOMAR, iar īn 1970 obiectul de activitate al ROMTRANS a fost completat cu "colectarea de taxe pentru autorizatiile de transport si a taxelor pentru utilizarea drumurilor publice de catre vehiculele straine intrate pe teritoriul Romāniei transportānd bunuri in trafic international".

Īn 1972, ROMTRANS preia activitatea de depozitare pentru import si export prin depozitul vamal Bucuresti, utilizand agentia din Bucuresti. Īn 1974, ROMTRANS adera la FIATA iar īn 1979 preia transportul containerizat intern si operatiunile portuare legate de programarea spatiului necesar desfasurarii transportului.

Īn 1989, obiectul de activitate s-a modificat si completat astfel: "transportarea si retransportarea bunurilor pe cale ferata, rutiera, aeriana, prin posta, trafic containerizat si multimodal si alte activitati conexe, achizitionarea, organizarea si supravegherea bunurilor īn traficul international, depozitarea si activitati conexe, transport de grupaj in vederea importului, exportului, tranzitarii, a mostrelor necesare desfasurarii tārgurilor si expozitiilor internationale īn Romānia sau strainatate, a bunurilor necesare ambasadelor, organizatii culturae, sportive, politice, organizarea activitati vamuire.

Dupa 1989, obiectul de activitate al ROMTRANS a fost din nou modificat pentru a face fata noilor cereri ale pietei, fiind completat cu operatiuni de export/import, transport rutier cu facilitati specifice, vānzari turistice, consultanta, alte operatiuni comerciale, orice activitate de transport maritim si fluvial, manipulare, amarare, operatiuni specifice zonelor libere, executarea documentelor folosind propria tipografie.

Īncepānd cu septembrie 1990, ROMTRANS s-a organizat in societate pe actiuni, cu numele de SC ROMTRANS SA, avānd un capital social de 508.000.000 lei. Cu aceasta ocazie s-a precizat obiectul de activitate al SC ROMTRANS SA: "Realizarea de prestatii de servicii in domeniul transporturilor si expeditiilor internationale si activitati comerciale".

Detalierea obiectului de activitate, pe principalele activitati este urmatoarea:

īndeplinirea formalitatilor vamale, garantarea si plata taxelor vamale, īn calitate de comisionar in vama;

organizarea de transporturi internesi internationale de marfuri import/export si de tranzit, īn trafic maritim, fluvial, aerian, feroviar si postal, conventional si containerizat, ca expeditii complete si de tranzit, in trafic maritim, rutier, fluvial, aerian, feroviar si postal, conventional si containerizat, ca expeditii complete si consolidate;

colectarea si distribuirea partizilor de marfuri si bunuri;

vlosirea, agenturarea si aprovizionarea navelor romānesti si straine;

īncasarea si plata taxelor de transport si a altor taxe īn contul carausilor si agentilor comerciali;

activitate de consultanta pentru firme din tara si strainatate īn domeniul transporturilor si expeditiilor internationale;

depozitarea de bunuri si marfuri;

operatiuni de manipulare, armare, talimanie, marcare, cāntarire;

manevre portuare, remorcaj, pilotaj, alte operatiuni portuare;

curatare de hambare ale navelor, buncheraj;

transport rutier de marfuri;

transport pe calea ferata; etc

Aceste activitati se pot realiza direct sau indirect, inclusiv prin crearea de noi societati.

Urmare a maririi capitalului social, īn1992, s-a trecut la emiterea de noi actiuni, ce au fost vāndute salariatilor, actiune ce a transformat ROMTRANS īntr-o companie cu capital mixt ( de stat si privata ), unde angajatii detineau 5,25% din capitalul social, Fondul Proprietatii de Stat 70% si Fondul Proprietatii Private 30%. Īn noiembrie 1994, angajatii detineau 70,8% din totalul de capital social iar separat actionarii 29,2%. Ulterior, actiunile Asociatiei Angajatilor s-au transferat actionarilor companiei.

Dupa privatizarea integrala, SC ROMTRANS SA īsi pastreaza īn componenta o unitate centrala cu sediul īn Bucurestisi noua agentii īn tara, fara personalitate juridica. Īn 22.04.1996 s-a īnfintat Agentia Romtrans Mol 1 Constanta Sud, cu sediul la Modulul 1 īn incinta portului Constanta Sud. Noua agentie are ca obiect principal de activitate "prestatii de servicii īn domeniul transporturilor si expeditiilor interne si internationale si activitati portuare".

Īncepānd cu 1996 agentiile Romtrans din teritoriu se transforma in agentii tip sucursala fara personalitate juridica. Urmare a noilor reglementari privind activitatea de comisionar īn vama, Romtrans a fost nevoita sa-si scoata din obiectul de activitate unele activitati care nu erau compatibile cu activitatea de comisionar īn vama. Din aceste considerente, īn ianuarie 1996 se īnfiinteaza societatea Trans World Asig Srl, care a preluat din obiectul de activitate al SC ROMTRANS SA activitatea de intermediar īn domeniul asigurarilor iar īn iulie 1997 se īnfiinteaza societatea Romtrans Impez SRL care a preluat de la ROMTRANS activitatile comerciale si de import-export.

Asadar la ora actuala, SC ROMTRANS SA este formata din:

Centrala Romtrans - Bucuresti;

9 agentii, situate īn: Arad, Bucuresti- Chitila, Constanta, Constanta-Sud Agigea, Galati Giurgiu, Iasi, Oradea, Valea lui Mihai;

100 de puncte de lucru situate pe langa toate birourile vamale din Romānia;

9 societati mixte īn Romānia;

societati mixte si birouri īn strainatate.

Īn conformitate cu obiectul sau de activitate, SC ROMTRANS SA īndeplineste o gama importanta de atributii specifice, din care enuntam cele mai importante:

operatii de expeditii interne si internationale ale marfurilor de comert exteriorsau alte bunuri care se deruleaza la transport īn traficurile interne si internationaleferoviar, rutier, aerian si combinat prin porturile, aeroporturile si alte puncte terestre din strainatate;

expediere si vamuire;

dirijare la intern a marfurilor de import;

calculatie tarifara;

angajare de tonaj;

operatiuni de zona libera, reparatii de mijloace de transport;

tiparituri.

Prin reteaua sa bine organizata, ROMTRANS SA colaboreaza cu peste 600 de firme de transporturi si expeditie internationale din peste 120 de tari.

SC ROMTRANS SA este membra a:

o       F.I.A.T.A (Federation Internationale des Associations et Assimiles) din anul 1974;

o       Camerei de comert si Industrie a Romāniei si a Municipiului Bucuresti (C.C.I.R.B.);

o       Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romānia (A.N.E.I.R).

Resursele SC ROMTRANS SA

Asa cum am aratat īn subpunctul 2.1 SC ROMTRANS SA a fost īnfiintata īn
1952, avānd o diagrama similara cu a firmei SHENCKER-GERMANIA.

La data īnfiintarii, inteprinderea era structurata īn 17 deparetamente, avānd 127 de salariati.

Īn 1972, prin preluarea activitatii de depozitare pentru operatiuni de import-export, Romtrans a folosit Agentia din Bucuresti, prin Depozitul Vamal Bucuresti, preluāndu-se īn gestiune acest spatiu.

Īncepānd cu 1979 inteprinderea se va ocupa de transportul containerizat intern si a operatiunilor portuare legate de programarea spatiului necesar desfasurarii transportului, preluānd anumita depozite din portul Constanta.

Īn prezent, infrastructura SC ROMTRANS SA este compusa din:

o       terminale proprii- destinate manipularii si depozitarii de marfuri. Aceste terminale sunt dotate cu motostivuitoare, tractoare, remorci si alte echipamente necesare;

o       terminal propriu īn portul Constanta Sud, Mol 1 S, unde firma este operator exclusiv;

o       flota auto, compusa din 90 de camioane marca Volvo, cu capacitate de 20t si 40 de vanete de 3,5t;

o       depozite si platforme proprii īn zonele libere Constanta, Giurgiu si Curtici Arad:

o       terminal propriu la Oradea, folosit pentru marfurilor pe umerase.

Agentiile SC ROMTRANS SA

Patrimoniul societatii va creste prin achizitionarea de terenuri īn Oradea, Valea lui Mihai, Dornesti, Curtici-Arad, terenuri pentru care dobāndeste certificate de atestare a dreptului de proprietate, īn valoare totala de 312.151,12 lei ron, suma cu care societatea īsi va mari capitalul social. Īn decembrie 1998 societatea a dobāndit drept de proprietate asupra unui teren situat īn Galati, ajungānd astfel la un capital social de 23.056.375.000 lei. Acest capital este divizat īn 922.255 de actiuni īn valoare de 25.000 lei fiecare.

Īn reteaua exerna, cele mai importante birouri ROMTRANS sunt īn Austria, de unde sunt organizate transporturi si expeditii internationale de marfuri īn trafic feroviar, rutier, maritim si aerian, grupaj si distributie de marfuri si la Antwerp+Belgia, unde sunt organiyate pe lānga transporturi internationale si operatiuni de manipulari si depozitari marfuri. Mai se cer mentionate firmele mixte īn Munchen si Kehl din Germania si firmele cu capital integral Romtrans cum sunt Autosped-Viena si Romtrans-Ungaria.

Centreala ROMTRANS are 212 salariati, organizati īn 3 servicii operative si 9 servicii functionale cre prin activitatea lor conexa asigura buna desfasurare a activitatii companiei.

Serviciile operative asigura realizarea efectiva a prestatiilor:

serviciul expeditii feroviare;

serviciul expeditii rutiere complet grupaj;



serviciul expeditii maritime+aeriene;

Celelalte departamente functionale sunt:

Resurse umane, Mareting, Preturi si tarife, Juriduc, Manegementul calitatii, Financiar-contabilitate, Tehnic-Administrativ, Oficiul pentru tehnica informatizata, Tipografie.

Organigrama de functionare a socirtatii este cuprinsa in lucrare.

Prin cei 1850 de angajati bine pregatiti compania īsi ofera serviciile īn toate tipurile de trafic- aerian,maritim, rutier, containerizat, de grupaj, pe cale ferata, pentru operatiuni de export, import si tranzit, incluzānd sistemul logistic distributia si formalitatile vamale pentru īntreaga retea de oficii vamale din tara.

Īn general se prefera angajarea de personal cu program complet de lucru dar īn perioadele de vārf sau īn cazul unor absente temporare prelungite ( concedii de matenitate), societatea apeleaza la personal angajat pe perioada determinata dar procentul este nesemnificativ.

Trbuie mentionat ca īn cazul schemei de functii, pe lānga cele obisnuite, īn cadrul societatii exista postul de expeditor international, functie specializata iīn cadrul ROMTRANS.

Īn urma privatizarii complete a companiei īn anul 1994, a fost necesara adoptarea unor strategi de dezvoltare si de promovare ale noilor servicii oferite de ROMTRANS, utilizsnd instrumente specifice de marketing.

Astfel, departamentul de marketing s-a preocupat de atragerea de noi clienti si mentinerea celor existenti, folosind negocierea directa cu partenerii, utiliyānd mijloace promotionale orientate cate client, oferind tarife flexibile pentru anumite servicii oferite.

Acest departament executa studii de piata, urmareste evolutia statistica a indicatorilor economici, participa la tārguri si expozitii interne si internationale, negociaza si īncheie contracte pentru reclame si publicitate.

Totodata departamentul de marketing asigura interfata īntre societate si Agentia Nationala a Vamilor, privind pregatirea agentilor vamalidin punctele de lucru din tara, activitate care se va desfasura pāna īn momentul integrarii Romāniei īn Uniunea Europeana, cānd activitatea vamala īsi va pierde obiectul de activitate.

. Amploarea si eficienta activitatii societatii - oferta de servicii

Dispunānd de o baza materiala solida si de o retea de agentii si puncte de lucru situate īn puncte strategice din tara, societatea presteaza urmatoarele activitati:

Expeditii speciale

Romtrans organizeaza expeditii aeriene de import si export, efectuānd inclusiv formalitati vamale īn aeroporturile Otopeni si Baneasa;

Deruleaza expeditia exponatelor destinate tārgurilor si expozitiilor organizate īn strainatate;

Deruleaza expeditia materialelor si echipamentelor destinate proiectelor industriale;

Transport maritim si containerizat

Transporta pe cale maritima īn mod containerizat si conventional din si catre destinatii situate pe toate continentele;

Ofera ca agent de expeditie pentru armatorii din Zim Lines, China Shipping, Container Line Shanghai, Blue Container Lines Piraeus, Stellar Lines New York, navluri si timpi de tranzit competitivi din Constanta catre circa 160 de porturi din lume si organizeaza derularea transportului containerelor īn Romānia si tarile limitrofe;

Deruleaza expeditia si transporul marfurilor conventionale prin Molul 1 Constanta Sud si zona libera Agigea (transbordari, depozitari, manipulare: īncarcare/descarcare la/ de la navele maritime si fluviale;

Organizeaza si tine evidenta containerelor pe armatori, verifica documentele legate de acestea;

Efectueaza operatiuni de expediere/preluare a containerelor de la beneficiari si furnizori;

Angajeaza spatii pe nave maritime si fluviale, le agentureaza si asigura aprovizionarea navelor maritime si fluviale;

Transporta containere pe cale ferata din/spre Europa si tarile CSI;

Deruleaza transporturi agabaritice;

Organizeaza si conduce zilnic evidenta operarii navelor;

Īntocmeste formalitati vamale pentru marfurile containerizate;

Urmareste situatia expedierilor de containere pe CFR si intervine la CFR marfa port Constanta si Ferry Boat Constanta Sud;

Activitate de agenturare si aprovizionare de nave.

Efectueaza prin agentia Romtrans Mol 1 Constanta Sud activitate de agenturare si aprovizionare nave, tratānd cu armatorii tarifele de agenturare si aprovizionare;

Trateaza si īncheie cu firmele de pilotaj si de remorcaj maritimsi fluvial, īntelegeri cu armatorii romāni si straini privind prestatiile efectuate la navele acestora.

Expeditii rutiere.

Transportul si expeditia marfurilor se realizeaza īn trafic auto prin camioane complete, īn si din diverse tari din Europa Centrala si de Vest, CSI, Moldova, tarile Baltice, tari din fosta Iugoslavie, Orientul Mijlociu si Apropiat.

Īndeplineste formalitati de vamuire si de trecere a frontierei pentru mijloacele de transport auto la import, export sau tranzit;

Asigura la cererea organelor vamale deschiderea/īnchiderea mijloacelor de transpor, a coletelor īn vederea controlului vamal;

Asigura, la cererea agentilor economici preluarea, īncarcarea/descarcarea, verificarea, gestionarea, expedierea marfurilor de comert exterior;

Īntocmeste toata gama de documente necesare īn traficul international - carneteTIR, CMR; Declaratii vamale;

Urmareste si avizeaza la cerera agentilor economici intrarea, iesirea, tranzitarea mijloacelor de transport auto;

Efectueaza activitati de antrepozitare, custodie, remarcare a marfurilor de import, export si tranzit.

Expeditii de grupaj.

Derularea la transport a expeditiilor de mic tonaj īn trafic auto imoprt/export pe relatiile: Anglia, Austria, Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Elvetia, Spania, Portugalia, Ţarile Nordice, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Federatia Rusa, Siria, Iordania, Iran;

Derularea expeditiilor de grupaj export/import īn relatia peste mare prin porturile Hamburg si Bremen.

Prelucreaza documentele si expeditiile efectuate cu camioane si vagoane colective, coletarii, expeditii postale, mesagerie la import si la export;

Efectueaza formalitati vamale de export-import īn termenul legal prevazut de Regulamentul vamal;

Efectueaya reexpedieri ale bunurilor la beneficiarii de import, cu garantarea taxelor vamale īn contul importatorilor;

Preia si colecteaza īn terminal marfuri destinate exportului, eliberānd exportatorilor documente care sa ateste preluarea marfii īn vederea expedierii.

Expeditii feroviare.

Transportul de marfuri īn trafic feroviar import/export si tranzit pe reteaua SNCFR īn relatia Europa de Est si Vest, tarile CSI, Orientul Apropiat, Mijlociu si Īndepartat, precum si pe liniile de ferry-boat Constanta-Derince si Constanta-Batumi;

Ofera taxe de transport reduse īn traficul feroviar asigurānd si plata acestora direct catre caile ferate, atāt pentru parcursul romānesc cāt si pentruparcursurile externe;

Īndeplineste formalitati de vamuire;

Efectueaza reexpedierea si tranzitarea marfurilor de import care se vor vamui īn alte puncte vamale;

Efectueaza operatiuni de antrepozitare, custodie, remarcare a marfurilor;

Urmareste si avizeaza la cerere, transporturile derulate prin intermediul sau;

Acorda sprijin si intervine pentru buna desfasurare a transporturilor ce īi sunt īncredintate.

Primeste si transmite la calea ferata dispozitiile de dirijare, reexpediere, inclusiv de completare a scrisorilor de trasura CIM. etc.

Declararea marfurilor de import/export/tranzit īn vederea vamuirii.

Depozitarea si antrepozitarea marfurilor īn bayele Romtrans din Bucuresti, Arad, Constanta, Oradea, Iasi, Galati, Giurgiu;

Prestatii specifice zonelor libere;

Consultatii si asistenta tehnica īn probleme vamale.

Activitate de tranzit.

Participa la operatiuni de descarcare/preluare cu mijoace proprii sau īnchiriate da la terti a marfurilor īn tranzit;

Īntocmeste toate formalitatile de preluare si expediere a marfurilor īn tranzit;

Tine evidenta gestionatra a tuturor marfurilor īn tranzit pe partizi, loturi, pozitii si expeditii, locuri de depozitare;

Participa la toate operatiunile de manipulare a marfurilor īn tranzit cu mijloace proprii sau īnchiriate de la terti;

Activitate de distributie.

Transmite oferte, cotatii, īncheie contracte cu clientii si furnizorii;

Urmareste si avizeaza agentii economici despre operatiunile de īncarcare, descarcare, tranzit;

Urmareste si avizeaza agentii economici despre operatiunile de īncarcare, descarcare, tranzit;

Urmareste si asigura īncarcarea optima pe mijloacele de transport, partizi, destinatii a loturilor de marfa din terminalele de acumulare;

Īnregistreaza si tine evidenta tuturor prestatiilor efectuate catre clientela.

Ca o noutate īn sfera de activitati a SC ROMTRANS SA este activitatea RO-LA, inaugurata pe liniile Oradea - Welz (Austria) si Arad-Welz. Prin aceasta se īntelege īmbarcarea/debarcarea pe vagoane platforma, īn/din terminal RO-LA a camioanelor care transporta marfuri īn trafic international, efectuarea documentelor aferente. Toate garniturile de tren au īn componenta 22 de vagoane ( deci 22 de camioane) si un vagon cuseta pentru soferi.Se verifica gabaritul si starea tehnica a camioanelor sosite la īmbarcare, se īntocmesc formalitatile vamale, a documentelor de transport internationale, se īncaseaza contravaloarea biletelor de tren si a formalitatilor RO-LA. Deasemenea se verifica starea vagoanelor si totodata starea cusetei destinate soferilor īn ce priveste curatenia, alimentarea cu apa si curent. Īn acelsi timp, preda organelor CFR pentru verificare, toate documentele garniturii de tren. Totodata se asigura īn bune conditii debarcarea camioanelor cu ajutorul rampei mobile. Trenurile pleaca zilnic de la Oradea si Arad, mai putin lunea iar din Wely tot zilnic, mai putin duminica. Prin aceasta noua activitate, ce se desfasoara īn terminalele de la Oadea si Arad, SC ROMTRANS SA doreste sa-si largeasca paleta de oferte, venind īn sprijinul clientilor sai.

Astfel se pot efectua transporturi īn zone mai greu accesibile si fara sa mai fie necesare autorizatii de tranzit, foarte greu de obtinut, la costuri mai reduse. Totodata, soferii au posibilitatea de a se odihni pe parcursul traseului efectuat īn vagoane. Agentia Romtrans Oradea ofera clientilor sai servicii complete de efectuare a formalitatilor vamale de export, parcare gratuita timp de 24 de ore si posibilitati de alimentare gratuita de combustibil.

Īnterucāt SC ROMTRANS SA este o societete de expeditii, paleta de servicii oferite este cāt mai larga posibil, lucrāndu-se cu lanturi de distributie, de aprovizionare. Un alt tip de serviciu oferit este īn activitatea de productie īn sistem "lohn", societatea efectuānd transportul materiei prime de la firmele din exterior, o distributie catre firmele de productie din tara iar īn momentul realizarii produsului finit īl colecteaza, īl gestioneaza si efectueaza operatiunea de exportare catre firmele beneficiare.

COORDONATE ALE ACTIVITĂŢII DE PIAŢĂ A SC ROMTRANS SA

SC ROMTRANS SA este cea mai mare societate de expeditii din Romānia, care pune la dispozitia clientilor sai servicii din domeniul transporturilor si expeditiilor internationale de marfuri īn traficul aerian, maritim, containerizat, rutier, de grupaj, feroviar, antrepozitari de marfuri, comisionar vamal prin intermediul departamentelor sale specializate.

3.1. Clientii si concurentii societatii - promovarea activitatii.

Delimitarea transporturilor ca domeniu distinct al marketingului s-a datorat elementelor sale definitorii. Īn relatiile cu piata, activitatea firmei de transport este exprimata prin oferta. Obiectul principal al activitatii de marketing īl constituie tocmai sincronizarea cererii cu oferta. Modul particular de formare a ofertei determina un raport specific īntremicromarketing si macromarketing.17

Micromediul este format din acei factori care influenteaza direct capacitatea firmei de servire a clientelei. Acesti factori sunt: firma īnsasi, furnizorii, distribuitorii, clientii, concurentii. Macromediul este format din ansamblul factorilor sociali care actioneaza asupra micromarketingului firmei si anume: factorii demografici, economici, natirali, tehnologici, politici, culturali.

La nivel micro aplicarea conceptului de marketing presupune desfasurarea permanenta a unor cercetari al caror obiect īl constitue cunoasterea completa a mediului economic-social si adaptarea permanenta a ofertei de servicii de transporturi la modul de existenta si manifestare a cererii.

Modul īn care se formeaza o oferta este diferit īn cazul firmelor de transport, impunānd astfel o diferentiere a aplicarii marketingului īn functie de calea de transport aleasa: feroviara, rutiera, aeriana, maritima, fluviala.

Departamentul de marketing din cadrul societatii tine permanent legatura cu celelalte compartimente ale firmei- financiar, cu cel de cercedare-dezvoltare, contabilitate, vānzari si cu echipa manageriala a societatii.

Se pune un accent deosebit pe lucrul īn echipa si pe colaborarea īntre compartimentele companiei pentru ca fiecare angajat sa fie permanent la curent cu modificarile care apar si repercursiunile asupra celorlalte compartimente.

Implicarea conducerii are o importanta deosebita, deoarece o companie atāt de mare nu poate fi condusa eficient, iar deciziile nu pot fi dintre cele mai bune fara ca managerii sa cunoasca principalele evolutii la nivel de compartiment.

CLIENŢII FIRMEI

Clientii firmei sunt īmpartiti īn 2categorii importante:

o       Clienti potentiali - firma se adreseaza acestora cu serviciile sale sub forma de oferta. Departamentul de marketing al SC ROMTRANS SA, prin agentii de vānzari efectueaza vizite la diverse societati, facānd expuneri cu oferta de servicii prestate de companie, prezentānd pliante si CD-uri.

o       Clientii efectivi - clientii care au deja contracte ferme, pe termen lung cu societatea.

Tot īn aceasta categorie intra si clientii ocazionali, firme cu un potential mai mic care apeleaza īn special la expeditiile de grupaj efectuate de Romtrans.

Īn urma analizei sondajelor de opinie efectuate de chestionar īn cadrul tārgurilor si expozitiilor la care a participat, ROMTRANS a obtinut urmatoarele date cu privire la gradul de fidelitate fata de firma:

Tipuri de clienti  Tabelul 8

Tipuri de clienti

Rezultatele obtinute

Clienti statornici

Clienti oczionali

Fosti clienti

Sursa: Romtrans SA - evdente

O alta informatie importanta obtinuta īn urma sondajului a fost cea referitoare la categoriile de firme din care fac parte clientii. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

Categorii de firme/cienti  Tabelul 9

Tipuri de firme

Rezultate

Firme foarte mari

Firme mari

Firme mijlocii

Firme mici

Sursa: Romtrans SA - evdente

Rezultatele obtinute īn urma acestui studiu arata ca cea mai mare pondere īn rāndul clientilor o detin firmele mijlocii, fiind urmate de firmele mici si cele mari, īntr-o proportie similara ca valoare. Firmele foarte mari detin ponderea cea mai mica dar acest lucru este compensat prin contracte de lunga durata si cu valoare mare. Este necesar ca īn aceste conditii firma sa persiste pe de o parte īn transformarea clientilor ocazionali īn clienti statornici iar pe de alta parte sa depuna eforturi īn vederea atragerii firmelor mari.

CONCURENŢII FIRMEI.

Mediul concurential specific economiei de piata a constituit o provocare pentru societate pentru a-si īmbunatati si diversifica īn permanenta activitatea, penteu a pune la dispozitia clientilor sai actuali precum si a celor potentiali logistica si servicii la un nivel de calitate superior, īn conditiile īn care si cerintele pietei s-au ridicat standarde internationale. Īn aceste conditii, Romtrans SA detine īn continuare segmentul principal al pietei specifice domeniului sau de activitate, oferind īn prezent clientilor sai pachete complete de servicii si logistica aferenta, īncepānd de la colectare de marfuri, transport intern si international, logistica depozitarii in bazele proprii situate īn principalele orase ale tarii unde detine spatii acoperite de peste 60.000 m2 si platforme de peste 215.000 m2.

Teoretic, tangibilitatea serviciilor determina existenta unei "concurente pure, firmele cu acelosi profil oferind servicii identice acelorasi consumatori.

Practic īnsa rigiditatea ofertei si modul specific īn care se realizeaza contactul cu clientul confera concurentei trasaturi imperfecte mult mai pronuntate decāt īn cazul marfurilor.

Mijlocele de actiune urmaresc obtinerea unui avantaj competitiv care este realizat prin livrarea unei utilitati mai ridicate consumatorului.

Diferentiere ofertei - se realizeaza prin cresterea complexitatii si diversitatii serviciilor oferite.

Diferentierea distributiei - se asigura prin intermediul personalului de contact si al ambientei.

Calitatea serviciilor prestate - este o modalitate eficienta de obtinere a unui avantaj competitiv.

Productivitatea procesului prestatiei - este exprimata de volumul de servicii realizat pe unitate de timp.

Printre principalii concurenti ai Romtrans se pot enumera:

SC Sorcetti Sped. SRL - depozitar si expeditionar, aceasta societate s-a desprins din SC ROMTRANS creāndu-si propri baza de depozitare.

Dellamode - transportator, agent si expeditor specializat īn domeniul confectiilor si tricotajelor.

Schenkers - depozitar, tranzitarsi expeditor, cu filiale īn toata Europa, firma de renume si cu vechime īn acest domeniu este un competitor important al SC ROMTRANS.

DHL Danzas - expeditionar, depozitar transportator si curier international, cu filiale īn toata Europa, īn special īn Franta si Germania. Societatea asigura īn special servicii de curierat rapid.

SC Ceta - transportator (fosta baza auto Militari). Trabuie mentionat ca firma a preluat īntregul parc auto Militari, īn prezent diversificāndu-si activitatea.

Un alt concurent important al SC ROMTRANS īl reprezinta firma SC Van der Vlist International Transport & Services Romania Srl, parte a grupului olandez Van de Vlist International BV, care si-a facut de curānd intrarea pe piata serviciilor intermodale. Īn urma inaugurarii primului terminal de containere īn zona capitalei, cu o suprafata de 40.000 m2 se asigura servicii complete de logistica, aceasta firma reprezentānd un concurent serios pentru Romtrans.

Trebuie mentionat ca pentru anumite categorii de transporturi firmele concurente depasesc ca volum de activitate SC ROMTRANS SA, dar pe ansamblu de activitati cumulate, firma ramāne un lider pe piata.

Pentru a-si pastra pozitia Romtrans efectueaza in mod curent studii de piata pentru cunoasterea permanenta a cererii, adaptāndu-si oferta la necesitatile clientilor sai.

Oferta de servicii este influentata de:

o       Existenta si calitatea infrastructurii,

o       Cererea de pe piata actuala,

o       Preturile practicate la cumpararea de mijloace de transport,

o       Masuri adoptate de stat,

o       Ofertele competitorilor.

ROMTRANS a realizat modificari ale ofertei menite sa satisfaca cererile clientilor, prin diversificarea si personalizarea pachetelor de servicii.

Cererea de servicii de transport constitue o nevoie primara, curenta. Ea este dependenta īntr-un grad īnalt de evolutia productiei. O serie de deosebiri apar īn functie de natura marfurilor, repartitia geografica a furnizorilor si beneficiarilor, etc. Cererea de transport de marfuri prezinta o peridicitate determinata de ciclul de activitati productive, factori geografici, climatici, etc.18

Cererea prezinta un grad redus de elasticitate, īn timp ce oferta are un caracter rigid. Acesta este motivul pentru care raportul cerere - oferta este īntr-un permanent dezechilibru, perioadele de supraoferta de capacitate alterānd cu cele cu cerere ridicata, dezechilibru determinat de variabilitatea ofertei si cererii.

3.2. Dimensiuni ale pietei SC ROMTRANS

Privita prin conexiunea cu spatiul - respectiv cu perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta, piata, cunoasteforme diferite de localizare, densitati geografice diferite, precum si particularitati teritoriale īn chiar continutul si modul de realizare a tranzactiilor pe piata.

Adoptarea corecta a unor decizii majore in activitatea de marketing, cum sunt cele referitoare la structura ofertei, logistica marfurilor, amploarea si dispersia retelei de distributie, organizarea vānzarilor, sunt direct legate de teritoialitatea pietei, de spatiul economico-geografic unde urmeaza a se īntālni cererea cu oferte īn functie de particularitatile existente īntr-un spatiu sau altul urmānd a se4 opera delimitarile necesare.

Dupa cum am aratat in capitolele anterioare societatea s-a īnfiintat īn anul 1952 si era subordonata Departamentului International de Transport si Expeditii Internationale din cadrul Ministerului Comertului Exterior, a colaborat cu companii straine si romānesti implicate īn activitati de comert exterior.

Aceasta actiona doar pe teritoriul Romāniei, in 1979 ocupāndu-se de transportul containerizat intern, īncepānd cu 1989 īncepe sa se ocupe si de operatiuni de import/export dupa cum reiese si din obiectul de activitate al Romtrans din acel an.

Pāna īn anul 1979 piata Romtrans cuprindea un spatiu geografic de circa 237.500 km2 ,acesta reprezentand teritoriul Romāniei. Īn 1996 dupa privatizarea integrala integrala a Romtrans se īnfiinteaza o noua agentie in incinta portului Constanta, Agentia Romtrans Mol 1 Constanta Sud, cu sediul la Mol 1 īn incinta portului Constanta Sud, aceasta din urma fiind creata pentru a veni īn ajutorul clientilor sai care desfasoara activitati de transporturi si expeditii interne si internationale, activitati portuare.

Romtrans SA mai detine si noua agentii īn Arad, Bucuresti-Chitila,Constanta, Agigea, Giurgiu, Iasi, Oradea, Valea lui Traian si pentru a veni īn antāmpinarea clientilor sai pe lānga aceste agentii mai detine si puncte de lucru situate pe lānga birourile vamale din Romānia.

Dupa 1979 Romtrans īncepe sa-si mareasca aria de acoperire si deasemenea piata de desfacere a serviciilor sale. Astfel firma īsi deschide mai multe puncte de lucru si birouri de lucru īn strainatate.

Īn 1994 este īnfiintata firma Romtrans GNBH Munchen, cu sediul īn Munchen, care se ocupa de expeditii internationale īn toate modalitatile de transport, trafic feroviar si auto.

Īn 1995 se īnfiinteaza firma Balcantir SRL īn Chisinau, Republica Moldova, societatea ocupandu-se de organizarea si efectuarea serviciilor de transport.

East Line Group īnfiintata īn 1996 la Tibilisi, Georgia aceasta ocupāndu-se de activitatea de transport si expeditii internationale, import si revānzare de benzina si derivate din petrol.

Romtrans Benelux īnfiintata in 1997 la Anvers, Belgia, aici societatea desfasoara activitati de transpotr marfuri pe uscat, apa, aerian, actioneaza ca agent maritimsi vamal, este totodata inteprindere de expeditie de frontiera, efectueaza asigurari īn transporturi, deasemenea presteaza activitati de import/export pentru marfuri diverse, se ocupa de stocare, ambalare, manipulare, expediere si reexpediere, grupare si degrupare a diferite sortimente de marfa.

Moldomucr-Trans, īnfiintata īn 1992 la Chisinau, unde desfasoara activitati de coordonare a caii ferate din republica Moldova si din zona Lvov-ului, cu scopul asigurarii unui nivel superior al deservirii beneficiarilor īn procesul traficului de marfuri si persoane.

ROMTRANS mai este prezenta si īn Austria cu firma Aurosped Viena īnfiinsata īn 1995 si īn Ungaria cu Romtrans Hungaria īnfiintata īn 1998 firme cu capital integral Romtrans, specializate īn transport si expeditii internationale de marfuri.

Asadar, toate firmele din strainatate la care societatea este actionara activeaza ca puncte de lucru de sine statatoare si reprezinta firme mama in zona. Dupa aceste extinderi Romtrans S.A. a ajuns sa-si desfasoare activitatea pe o suprafata de aproximativ 20 mil. Km2, aceasta reprezentānd suma teritoriilor statelor unde societatea īsi desfasoara activitatea, reunind astfel, sub aspect economic teritoriile unor state de marimi diferite, īn fruntea carora se situeaza Rusia cu 17.075.200 km2, Franta si Spania, fiecare cu peste 500 mii Km2, Suedia cu circa 450 mii Km2 , Germania, Finlanda, Polonia si Italia cu cāte peste 300 mii Km2. Spatiul comunitar la nivelul statelor pe teritoriile carora firma īsi desfasoara activitatea cuprinde o populatie īnsumānd aproximativ peste 700 milioane locuitori. O pondere substantiala prin prisma numarului de locuitori revin Germaniei, Frantei, Marii Britanii, Italiei, fiecare dintre ele avānd cāte peste 58 milioane de locuitori, Spania conturānd o zona de mare concentrare a populatiei.

Rontrans trebuie de asemenea sa retina variatiile sensibile ale densitatii populatiei pe cuprinsul pietei sale, unele dintre statele pe teritoriul carora īsi desfasoara activitatea, īnregistreaza o densitate de 393 locuitori/Km2 īn Belgia, īn timp ce īn unele tari nordice acest indicator are valori deosebit de scazute respectiv, pāna la 20 locuitori/km2 īn Finlanda si Suedia. Valori diferite ale acestui indicator au repercursiuni directe asupra gradului de concentrare a tranzactiilor si īn general si a sistemelor de distributie utilizate īn cadrul pietei.

Tabelul 10

Distributia teritoriala a populatiei īn cadrul tarilor membre UE. unde Romtrans detine puncte de lucru.

Ţara

Suprafata  -km2-

Populatia (mii loc.)

Densitatea  -Nr. Loc/km2 -

Ponderea populatiei urbane (%)

Austria

Belgia

Germania

Ungaria

Sursa: Matei,H. s.a. - Enciclopedia Europei, Editura Meronia, Bucuresti, 2005

Implicatii majore de marketing īn activitatea intreprinderii īl are si gradul de urbanizare, sensibil diferentiat īntre tarile pe teritoriile carora īsi desfasoara activitatea, īn unele zone gradul de urbanizare fiind de peste 90%(Belgia 97%) iar īn altele cum ar fi Romānia de 54,9%.

Astfel, spatiul geografic specific pietei Romtrans este rezultatul īnsumarii teritoriilor tarilor pe teritoriul carora īsi desfasoara activitatea, de dimensiuni variabile prin prisma suprafetei si a nimarului de locuitori, precum si a particularitatilor structurale socio-demografice marcante.

Urmarind sa aduca o anumita piata teritoriala īntr-o forma cantitativa de exprimare, capacitatea pietei semnifica limitele īn cadrul carora urmeaza a se desfasura tranzactiile si īn general, activitatile specifice de marketing.

Alaturi de evidentierea acestei dimensiuni, prin prisma numarului de locuitori capacitatea pietei poate fi exprimata, ca si īn cazul marketingului international atāt prin volumul efectiv al tuturor bunurilor si serviciilor achizitionate, vāndute sau consumate efectiv la nivelul acestora cāt si prin marimea sa probabila potentiala.

Analizati īn strānsa legatura cu factorii demografici, factorii economiciofera elementele necesare pentru o corecta evaluare a potentialului pietei.

Afectānd nivelul veniturilor pe ca re consumatorii le aloca pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare consumului, factorii economici si īn general economia, influenteaza implicit capacitatea si dorinta indivizilor si a organizatiilor de a efectua tranzactii.

Elemente specifice mediului economic sunt circumscrise situatiei economice de ansamblu a fiecarei tari, ele influentānd decisiv dezvoltarea cererii si ofertei, precum si compartimentul consumatorilor potentiali pe pietele respective. Īntre cei mai importanti indicatori macro economici la care se apeleaza pentru asigurarea unei rapide si cuprinzatoare informatii asupra starii economiei si īn general a mediului economic al unor piete externe, sunt produsul intern brut -PIB- ca volum si structura, venitul mediu pe locuitor, structura veniturilor si cheltuielilor de consum.

Desi, pentru evaluarea pietelor actuale si a celor potentiale se apeleaza , adesea la utilizarea metodei indicilor puterii de cumparare, totusi, ca urmare a unei carente ale acestei metode, s-a impus īn ultima vreme calculul si analiza comparativa intrarii, a indicatorului paritatea puterii de cumparare PPC, ce arata cāt dintr-o moneda este necesar pentru a cumparaaceeasi cantitate de bunuri si servicii ce se pot cumpara cu o unitate dintr-o alta moneda.

Volumul tranzactiilor este modalitatea la care se recurge cel mai frecvent pentru exprimarea capacitatii pietei. Evidentierea pe aceasta cale a capacitatii pietei face necesara o abordare pe planuri.

Cresterea volumului de tranzactii īntr-o anumita tara arata ca tara respectiva, care pentru Romtrans reprezinta o piata de desfacere a serviciilor sale constituie o sursa importanta de venituri si trebuie sa i se acorde o importanta mai ridicata.

3.3 Locul SC ROMTRANS SA pe piata interna si internationala a serviciilor de transport.

La īnceputul anului 2003 s-a efectuat o analiza a principalelor societati comerciale de catre o serie de publicatii importante, īn vederea realizarii unei clasificari.

De asemenea, Camera de Comert si Industrie a romāniei- Municipiul Bucuresti a realizat un top al celor mai importante firme la nivelul municipiului Bucuresti si la nivel national. Īn Bucuresti, un prim criteriu de clasificare al firmelor l-a constituit numarul de angajati.

Avānd aproape 2000 de angajati, SC ROMTRANS SA se claseaza īn categoria firmelor foarte mari.

Īn analiza realizata de Camera de Comert s-au avut īn vedere mai multi indicatori pentru evaluarea performantelor: cifra de afaceri, rata profitabililitatii productivitatea muncii, efortul de dezvoltare.

Dupa evaluarea datelor rezultatele au fost urmatoarele:

ROMTRANS SA detine primul loc īn categoria inteprinderilor foarte mari, avānd un punctaj de 191,57 puncte. Fata de o perioada anterioara, cānd inteprinderea a figurat cu 167,89 de puncte, se poate observa o crestere cu 14%, ceea ce reprezinta o īmbunatatire a managementului īn domeniul serviciilor de expeditii si transporturi.

Indicatorul Rata Profitului este de 15% si claseaza firma pe locul 2. Acest procent depaseste cu 4% media profitului realizat de societatile foarte mari īn domeniul transporturilor, iar fata de anul anterior celui analizat īnregistreaza o crestere cu 5% mai mare.

La capitolul productivitate, ROMTRANS se situeaza pe locul 8, avānd venituri de 661,2 mil.lei/angajat, venituri ce se situeaza peste media realizata de īnteprinderile de transport foarte mari (306,53 mil.lei).

Īn ceea ce priveste efortul de dezvoltare realizat de īnteprinderile de expeditie si taransport, ROMTRANS se claseaza pe locul 1, avānd o investitie de 664 mii lei/angajat.

Ca urmare a rezultatelor bune obtinute, īn fiecare an societatii i-au fost conferite distinctii īn top.urile realizate de publicatiile de specialitate. De asemenea, īn 2003 a primit din partea Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti premiul de performanta, trofeu acordat pe baza criteriilor de performanta economica a companiei.

Īn cazul topului realizat de Camera de Comert si Industrie, ROMTRANS ocupa locul 1, fiind urmata de OIL TERMINAL SA; CONCEPT SA; TRANS CARGO INTERNAŢIONAL SRL; ACTUAL COM SRL; MSC ROMANIA SHIPPING SRL; TRANSFER INTERNATIONAL SPEDITION SRL; ROFERSPEED SA; SPEDITION UMB SRL; GLOBE GROUND ROMANIA SRL.

Conform topului elaborat de Consiliul National al Īnteprinderilor Private Mici si Mijocii din Romānia, īntre primele 100 de societati privatizate, ROMTRANS se claseaza pe locul 8, īn anul de referinta 2003, cu un profit brut de 215.702.713 mii lei. Īn ceea ce priveste clasamentul pe domenii de activitate , la capitolul "Activitati ale altor agenti de transport", ROMTRANS ocupa locul 1.

Grupul Finmedia a publicat de asemenea un top al primelor 100 de firme performante din Romānia. Functia de evaluare ierarhizeaza anual īnteprinderile, conform unei scale avānd 5 trepte de valori de la 0 la 100 de puncte. Performantele economice sunt evaluate īn dinamica lor īntr-o perioada de mai multi ani.

Dintre 32 de companii, 9 au fost identificate ca avānd o caracteristica deosebita, fiind ierarhizate īn clasa A+. ROMTRANS se situeaza īn acest clasament pe locul 9. Īn functie de cifra de afaceri, ROMTRANS s-as clasat pe locul 95, īntre primele 100 de companii, avānd o cifra de afaceri de 1425,5 mild. lei.

Referitor la primele 100 de companii furnizoare de servicii, ROMTRANS ocupa locul 14, dupa companii precum: SNCFR, TAROM, ROMATSA, RATB, etc.

Īn analiza evolutiei veniturilor realizate de ROMTRANS in ultimii 5 ani, pentru o apreciere obiectiva s-au luat īn calcul evolutia veniturilor obtinute pe mijloace de transport.



Astfel, veniturile obtinute din transportul maritim cu containere au fost oscilante. A existat o perioada de vārf īn 1999, dupa care veniturile au īnceput sa scada, la aceasta ora ajungānd la aproximativ 5% din totalul cifrei de afaceri.

Expeditiile feroviare au cunoscut fluctuatii puternice - dupa anul 1999 cānd s-au īnregistrat cele mai mici īncasari, acestea au cunoscut o perioada de revenire, īn prezent figurānd cu 10,8% din total cifra de afaceri.

Activitatea de expeditie rutiera a avut un trend descrescator īn perioada analizata, ajungānd la doar 10% din cifra de afaceri. Acest fapt se datoreaza unei concurente neloiale, venita din partea unor firme ce deruleaza un volum mic de activitate dar care ofera servicii sub pretul pietii

Īn ceea ce priveste expeditiile speciale, veniturile obtinute īn perioada analizata reflecta o pozitie īn stagnare, atingānd 2% din total cifra de afaceri.

Expeditiile de grupaj au cunoscut īn perioada analizata o dinamica impresionanta, veniturile obtinute din prestarea acestui tip de servicii dublāndu-se. Īn urma acestor rezultate, compania ar trebui sa acorde o atentie deosebita acestor servicii, evolutia lor fiind spectaculoasa, atingānd 10,3% din total cifra de afaceri.

Īn ce priveste traficul international aerian, īn ultima perioada s-a īnregistrat o stagnare, primānd totusi activitatea de derulare a expeditiilor de import-export. Acest sector de activitate a īnregistrat un procent de 6% din total cifra de afaceri.

Activitatea de vamuire ocupa o pondere de 38% din total profit brut si īn distributia personalului. Odata cu aderarea Romāniei la Uniunea Europeana, practic aceasta activitate va disparea, astfel fiind necesara identificarea de solutii alternative la aceasta activitate.

Diferenta de 17,9% o reprezinta veniturile provenite din activitatea de agenturare si aprovizionare nave, vānzari-prestatii si activitatea de distributie.

Din cele prezentate rezulta ca veniturile īnregistrate de SC ROMTRANS SA au crescut semnificativ. Astfel, operatiile de expluatare portuara din Constanta Mol 1, expeditiile de grupaj, feroviare si cele ruttiere sunt cele mai reprezentative pentru activitatea societatii.

Īn schimb, expeditiile speciale si aeriene precum si alte prestatii de servicii au īnregistrat venituri oscilante,ceea ce reflecta o cerere instabila.

Trebuie mentionat ca societatea a realizat īn anul 2003 si 2004 un profit brut din expluatare dublu fata de cel obtinut īn anul 2000, īn conditiile īn care economia romāneasca nu esre īnca stabilizata si avānd īn vedere deficitul de plati al balantei externe, cu influente puternice, direct asupra echilibrului structurii transportului de marfuri-import/export, performanta realizarii unui asemenea indicator demonstreaza forta economica a societatii ROMTRANS SA si preocuparea permanenta de a detine un segment important al pietei pe care īsi desfasoara activitatea.

Urmare a unei politici manageriale strategice, societatea este īn prezent activa pe piata externa prin societati cu capital integral sau prin societati mixte unde detine capital majoritar.

Astfel, este prezenta īn Austria, cu firma AUROSPED Viena, īnfiintata īn 1995 si īn Ungaria, cu ROMTRANS HUNGARIA, īnfiintata īn 1998, firme cu capital integral Romtrans, specializata īn transport si expeditii international de marfuri.

Īn ce priveste firmele cu capital mixt reteaua societīti este si mai extinsa putāndu-se mentiona:

ROMTRANS Gmbh Munchen, īnfiintata īn 1994. Firma se ocupa de expeditii internationale, īn toate modalitatile de transport, trafic feroviar si auto.

BALCANTIR SRL - infiintata īn 1995 īn Chisinau / Republica Moldova. Societatea se ocupa de organizarea si efectuarea serviciilor de transport, inclusiv international, operatiunii de import-export, productie de marfuri alimentare si nealimentare si vānzare de marfuri prin magazinele proprii si ale tertilor, activitate de turism extern si intern.

EAST LINE GROUP - īnfiiintata īn 1996 la Tbilisi / Georgia. Pe lānga activitatea de transport si expeditii internationale, societatea mai are īn obiectul sau de activitate si operatiuni de comert en-gros si en datail pentru satisfacerea cererii de pe piata locala, productie si achizitii de marfuri diverse, īmbuteliere de apa minerala si bauturi racoritoare, prestare de activitati de alimentatie publica, import si revānzare de benzina si derivate din petrol.

ROMTRANS BENELUX - īnfiintata 1997 la Anvers / Belgia. Aici societatea desfasoara activitati de transport marfuri pe uscat, apa si aerian, actioneaza ca agent maritim si vamal, este totodata īntreprindere de expeditie de frontiera, efectueaza asigurari īn transporturi, chatering. De asemenea presteaza activitati de import/export pentru marfuri diverse, se ocupa de stocare, ambalare, reambalare, manipulare, expediere si reexpediere, grupare si degrupare a diferite sortimente de marfa.

Mai trebuie mentionata societatea MOLDOMUCR - TRANS, īnfiintata īn 1992 la Chisinau, unde Romtrans are participare de capital. Aceasta societate se ocupa de coordonarea activitatii caii ferate din Republica Moldova si din zona Lvov - ului, cu scopul asigurarii unui nivel superior al deservirii beneficiarilor īn procesul traficului de marfuri si persoane.

Asadar, toate firmele din strainatate la care societatea este actionara activeaza ca puncte de lucru desine statatoare, reprezentand firma mama īn zona. Aceste societati se ocupa de promovarea imaginii ROMTRANS, stabilind relatii cu clientii din zona. De asemenea se ocupa de rezolvarea problemelor conflictuale ce pot aparea, īncheie contracte cu clientii locali, recomandānd serviciile oferite de compania mama. Fiecare firma stabileste relatii cu autoritati din domeniul vamal si de transport al tarii respective, cu asociatii ale transporturilor de pe piata locala, cu carausii si agentii economici. Actionānd ca reprezentand al Romtrans īn zona, urmareste sa asigure comenzi de retur pentru camioanele romānesti care se reīntorc īn tara. Trebuie mentionat ca īn activitatea de transport se apeleaza la carausi locali iar prin negocierea preturilor cu acestia se urmareste obtinerea de profit. Avīnd alocat un anumit buget, societatile Romtrans care actioneaza pe pitele externe urmaresc desfasurarea unei activitati rentabile.

PERSPECTIVE ALE ACTIVITĂŢII SC ROMTRANS SA

Īn prezent transportul international de marfuri traverseaza o perioada nefasta, poate cea mai dificila din ultimii 15 ani. Autorizatii,taxe, impozite, pretul carburantului, tariful curselor, cursul valutar - toate reprezinta motive de īngrijorare pe piata transportatorilor romāni iar rezultatul s-a rasfrānt asupra activitatii firmelor din domeniu: cele mici si medii īsi restructureaza activitatea ( īsi v-nd din autovehicule), fara sa stie c-t vor putea rezista, firmele mari par sa se descurce mai bine, dar nu se stie cāt timp.

O parte din motivele care lovesc astazi īn operatorii de transport sunt produse chiar de integrarea īn Uniunea Europeana. Se pune problema: cum vor arata transportatorii īntr-o Europa unita si ce rol vor juca operatorii romāni?

4.1. Factorii actuali de influenta ai activitatii SC ROMTRANS SA

Desi este momentul īn care, īn perspectiva aderarii Romāniei la Uniunea Europeana toate firmele din domeniu ar trebui sa-si accelereze programele de investitii astfel īncāt 2007 sa le gaseasca pregatite pentru o concurenta acerba, realitatea arata contrariul. Marea majoritate a firmelor de transport, departe de a se mai gāndi la investitii, īsi restructureaza activitatea pentru a putea supravietui.

Firmele mici, care opereaza īn transportul international rutier, avānd o flota de 10-15 autovehicule sunt hotarāte ca īn decursul acestui an (2006) sa renunte la transportul international pentru ca sa ajuns sa nu mai fie o activitate profitabila. Īntr-un fel, si firmele mari sunt īntr-o situatie similara, avānd īn portofoliu si alte activitati īn afara de transportul international, iar din tot portofoliul de activitati, transporturile rutiere au un trend descendent si deci rata de profit este foarte mica.

Conjuctura internationala, cu trendul ascendent sau descendent al economiilor regionale sau mondiale, este un factor care influenteaza volumul serviciilor de transport international.

La aceasta ora este o adevarata recesiune pe piata transporturilor īn Europa - īn mod special volumul transportirilor rutiere a scazut, asa cum s-a īntāmplat pe piata Frantei si Olandei.

O alta problema ar fi invazia de marfuri variate din China, Pakistan sau Afganistan ( produse din bumbac sau semifabricate, cu preturi mult mai scazute).

Acest fapt a determinat autoritatile din Statele Unite sa adopte contingente la aceste marfuri, hotarāre care va fi luata si de oficialii Pietei Comunitare. Īn aceste conditii, au scazut foarte mult tarifele la serviciile de transporturi, īn mod deosebit la cele rutiere.

Costurile īnregistrate de firme au si ele un trend crescator, mai mult sau mai putin justificat - combustibilul s-a scumpit si īn Romānia dar si īn Uniunea Europeana, rovinietele si taxele de autostrazi la fel. Fiscalitatea devine tot mai apasatoare, iar conditiile de creditare pentru investitii sunt īn continuare slabe.

Totodata, transportatorii romāni sunt obligati sa foloseasca īn traficul rutier international autovehicule EURO 3, mai scumpe decāt cele cumparate de transportatorii din tarile vecine.

Stabilirea unor conditii egale de concurenta īntre transportatorii rom-ni si competitorii īnregistrati īn tarile membre ale Uniunii este īn acest moment una dintre principalele probleme. Obligativitatea autorizatiilor de transport si madiu (ecologice), bilaterale sau multilaterale pe rutele din cadrul Pietei Comunitare (exemplu Australia sau Italia) face ca multe companii, care au posibilitate tehnica si organizatorica de a fi competitori seriosi pentru companii similare din Uniunea Europeana (cum este si ROMTRANS), sa nu se poata manifesta competitional pentru simplul fapt ca sunt firme īnregistrate īntr-o tara din afara UE.

Este adevarat ca, odata cu aderarea tarii noastre la Uniune, detinerea unor asemenea autorizatii nu va mai fi obligatorie dar īntre timp, concurenta ce vine, de exemplu de pe piata Ungariei este un factor care influenteaza intr-o oarecare masura activitatea ROMTRANS si nu numai. Sau se mai poate mentiona ca pentru un singur transport de tranzitare a Ungariei se platesc 500 de Euro, iar īn cazul īn care un exportator de pe piata romāneasca primeste din partea unui transportator strain o oferta de transport cu 500 de Euro mai putin, normal ca transportatorul romān sa fie exclus. Aceasta este doar un exemplu de concurenta neloiala. Ar fi de mentionat ca tot concurenta neloiala duce la reorientarea clientilor mari īn functie de criterii subiective, cum ar fi uzul de influenta - santaj, interese, coruptie.

Mai trebuie totodata amintita existenta unui numar limitat de autorizatii pe anumite culoare - īn special Italuia si Germania element care influenteaza si volumul de activitate al ROMTRANS pe aceste rute.

O alta problema ar fi patrunderea tot mai agresiva pe piata romāneasca a marilor companii straine din domeniul transporturilor rutiere si logisticii care, practic īncep sa acapareze aceasta zona, constuind o competitie serioasa pentru transportatorii locali. Aceste firme au preluat contracte mari fara sa aiba camioane inregistrate īn tara si le subcontracteaza unor operatori locali de mici dimensiuni. Ca atare, acesti mici operatori devin sclavi pe piata transporturilor internationale, dar totodata si activitatea societatilor mari, cum este cazul ROMTRANS, este influentata de aceste firme straine, deoarece tarifele practicate de aceste companii, pe anumite rute sau anumite categorii de servicii oferite, pot fi mai mici si astfel se pot pierde contracte importante.

Legislatia nationala si internationala īn domeniu sau cea referitoare la protectia mediului reprezinta factori de influenta a activitatii firmelor de transport.

Necesitatea obtinerii licentelor de transport si obligativitatea existentei garantiilor īn cazul societatilor de expeditii influenteaza activitatea acestor operatori. Deasemenea nu trebuie omise restrictiile care exista pe anumite trasee sau circulatia limitata in orasele mari sau pentru anumite categorii de marfuri. Īn concluzie, societatea trebuie sa-si stabileasca corespunzator rutele de parcurs, adaptāndu-si permanent activitatea la legislatia īn vigoare.

Realizarea analizei SWOT

Puncte tari:

o     Personal experimentat care da dovada de profesionalism, amabilitate si operabilitate,

o     Societatea acopera toate modalitatile de transport si asigura formalitatile care decurg din desfasurarea transportului (formalitati vamale, operatiuni īn zone libere etc.),

o     Romtrans SA detine societati mixte si birouri īn strainatate (īn Germania, Belgia, Ungaria, Austria, etc.).

o     Baza tehnico-materiala vasta si moderna- coeficient ridicat de utilizare a capacitatilor de transport si depozitare,

o     Cele 100 de puncte de lucru din tara si relatiile de parteneriat cu diferite tari asigura rapiditate si siguranta transporturilor,

o     Compania detine pozitia de leader īn rāndul īnteprinderilor foarte mari, avānd o tendinta ascendenta īn baza managementului īmbunatatit īn domeniul serviciilor de expeditii si transporturi, detine locul I an ce priveste efortul de dezvoltare, iar īn peroiada 1997-2001 compania a ocupat locul I īn toate topurile anuale, fapt pentru care a primit Trofeul de excelenta din partea C.C.I.R.M.B.

Puncte slabe

o           Dificultate īn gestionarea resurselor materiale si umane,

o           Cheltuieli mari cu salariile, compania avānd aproape 2000 de salariati,

o           Cheltuieli mari de īntretinere,

o           Tarife mai mari decāt ale concurentei la unele servicii oferite,

o           Promovarea insuficienta īndeosebi īn strainatate.

Oportunitati

o           Promovarea societatii īn strainatate,

o           Posibilitatea extinderii capacitatilor prin investirea īn echipamente (dotarea cu mijloace de transport controlate prin satelit),

o           Dezvoltarea serviciilor alternative oferite - identificarea de servicii noi - transport īn regim aver-night, terminal de containere - Bucuresti.

Amenintari

o           Concurenta, firmele mici au cheltuieli mai mici si pot oferi preturi mai mici, se practica o concurenta neloiala, firmele mari care au preluat contracte de volum mare.

o           Mediul instabil īn care firma īsi desfaoara activitatea: inflatie, fluctuatia cursului valutar.

4.2 Repere ale evolutiei viitoare a pietei SC ROMTRANS SA

Suntem īn pragul integrarii Romāniei īn Uniunea Europeana si deci, īnteprinderile ar trebui sa-si accelereze programul de investitii pentru a putea fi pregatite pentru concurenta acerba ce va sosi odata cu integrarea.

Īn realitate firmele īsi restrīng activitatea, si aria de acoperire pentru a putea face fata concurentei acerbe ce se anunta, acest fapt duce deasemenea si la micsorarea pietei de desfacere.

Reusita īnteprinzatorilor romāni pe Piata unica europeana va fi determinata, īn ansamblu, de masura īn care ei s-au pregatit sa īnteleaga costurile integrarii si standardele de exigenta pe care trebuie sa le atinga pentru a face fata competitiei deosebit de acerbe īn care vor intra.

Analize recente indica faptul ca daca Romānia ar fi fost primita de īndata īn rāndul statelor membre ale Uniunii Europene, 85% dintre firmele romānesti nu ar fi rezistat presiunii concurentiale, urmānd a disparea de pe piata. Un studiu realizat īn anul 2004 de Asociatia europeana a camerelor de comert - Eurochambers - arata ca numai 4% dintre companiile din Romānia erau complet informate asupra legislatiei comunitare si ca 41% nu īncepusera deloc pregatirile pentru integrare. Este evident ca īn pregatitea firmelor pentru Piata Unica trebuie sa creasca gradul lor de constientizare a complexitatii normelor si regurilor comunitare ce trebuie transpuse si respectate.

Cu toate acestea Romtrans nu si-a diminuat activitatea si īncepe,dar īsi indreapta atentia catre Piata Unica Europeana pe care este prezenta, dar odata cu integrarea va fi mult mai accesibila. Transportatorii externi fiind mult mai puternici si mai experimentati reprezinta o amenintare la adresa transportatorilor autohtoni, mai ales pentru cei mici si mijlocii.

Integrarea o va gasi pregatita pe SC Romtrans care detine puncte de lucru īn state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Germania, una din cele mai de seama state membre ale Uniunii Europene, aceasta din urma ocupānd īn 2004 locul 1 in ntopul mondial al exportatorilor si locul 2 in topul mondial al importatorilor, prin intermediul sucursalelor sale romtrans derulānd programe de cercetare si prospectare a pietei pentru a o putea īntelege mai bine si astfel sa fie pregatita īn momentul integrarii Romāniei īn Uniunea Europeana.

Īn urma studiilor realizate, Romtrans a urmarit obtinerea de informatii īn ceea ce priveste Piata Unica, o cunoastere a acesteia cāt mai profunda aducānd nenumarate avantaje societatii īn ceea ce priveste lupata ce va avea loc in urma integrarii Romāniei īn Uniunea Europeana.

Spre deosebire de celelalte societati Romtrans, dupa cum am aratat nu doreste sa-si reduca activitatea, din contra, in urma integrarii se vor desfiinta barierele tarifare cu tarile membre U.E. si astfel se va diminua o mare parte a activitatii firmei, datorita acestui fapt societatea doreste sa-si extinda raza de actiune si pe teritoriul altor state pentru a putea opera īn continuare ca, comisionar in vama, activitatea nemaiputānd fi perturvbata de eliminarea taxelor vamale cu statele membre U.E.

Din acest motiv inteprinderea si-a īndreptat atentia catre SUA, Canada si alte state de pe continentul Americii si Africii, scazānd īnsa interesul fata de Asia.

Totusi adoptarea "euro" de catre Romānia ar aduce nenumarate avantaje inteprinzatorilor auhohtoni, asigurānd importante beneficii economice, strategice si politice īn cadrul integrarii economice. Īntre beneficiile directe si imediate se īnscriu riscul redus al ratelor de schimb, eliminarea costurilor de schimb valutar si crearea unui sistem mai transparent pentru consumatori. Moneda unica face mai lesnicioase calatoriile persoanelor si compararea preturilor la efectuarea cumparaturilor īn zona euro. Prin asigurarea unei depline transparente īn compararea preturilor, moneda euro ar trebui sa atenueze discrepanta tarifelor mari ale nivelului pretului bunurilor si serviciilor oferite īn cadrul Pietei Unice Europene, sa contribuie la reducerea preturilor.

Consumatorii mai meticulosi situti īn diferite zone ale spatiului euro vor avea posibilitatea sa caute mai usor cele mai bune preturi pentru un anumit produs. Moneda euro va inlesni prcesul de comparare a nivelului preturilor īndeosebi la unele produse simple - cum sunt carburantii auto - acest fapt avantajānd si transportatorii romāni, acestia putānd sa-si reduca cheltuielile legate de carburanti, facāndu-i mai competitivi pe Piata Unica Europeana.

Motive ce stau la baza īndreptarii atentiei firmei Romtrans catre Piata Unica Europeana:

reglementari privind eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzurilor de pozitie dominanta ( de genul īntelegerilor īntre concurenti pentru a fixa anumite preturi pe piata);

reglementari privind controlul fuziunii firmelor, pentru a se evita sa se ajunga, printr-un astfel de procedeu, la o pozitie dominanta a unor firme si a se asigura cresterea gamei bunurilor oferite pe piata, la preturi scazute pentru consumatori;

liberalizarea sectoarelor economice si īn care mai exista situatii de monopol ( de exemplu īn telecomunicatii);

monitorizarea subventiilor acordate de catre stat, spre a contribui la cresterea coeziunii economice si a favoriza crearea unor noi locuri de munca, mai bune si de durata, īn ansamblul Uniunii.

drepturi speciale si liberalizarea unor activitati publice, īn cadrul Uniunii Europene, unele īnteprinderi, de stat sau particulare, pot beneficia de anumite drepturi speciale pentru a desfasura activitati īn domeniul serviciilor de interes economic general - servicii postale, transportul feroviar si cel aerian, producerea si distributia energiei electrice s.a.

interzicerea cartelurilor

interzicerea abuzului de pozitie dominanta

4.3. Perspective ale activitatii de marketing la SC ROMTRANS SA - mijloace de promovare

Politica de promovare a companiei constituie componenta de baza a sistemului comunicatiei firmei cu mediul. Astfel, īn mod traditional, promovarea a avut un rol de informare, convingere i reamintire si a servit unei multitudini de obiective luānd forme practice din cele mai diverse.

Asupra activitatii promotionale īsi pun amprenta, īn special caracteristicile serviciilor, dintre care cu precadere intangibilitatea, variabilitatea si inseparabilitatea. Din acest punct de vedere, specificul promovarii īn servicii rezida din dificultatea prezentarii unui produs intangibil, necreat īn momentul promovarii si care poate varia foarte mult fata de acest moment.

Astfel, pe lānga toate tehnicile clasice utilizate, situatia a impus aparitia unor noi metode adaptate la specificul serviciilor, ROMTRANS punānd accent pe:

Elemente interne - personalul de contact;

Marca proprie si bunul renume;

● Relatii interpersonale - dintre personalul de contact si clientii.

ROMTRANS utilizeaza publicitatea īn scopul prezentarii ofertei de servicii pe care o pune la dispozitia clientilor. Obiectivul firmei este, pe de o parte acela de a-si forma, mentine si fideliza clientela, iar de pe alta, de a aplica principiile de baza īn relatiile cu clientii, respectiv de a transmite mesaje decente, loiale si veridice.

Publicitatea prin presa scrisa - constituie o forma de transmitere a mesajului slab, utilizata de catre ROMTRANS.

Atāt presa cotidiana, cāt si cea periodica, constituie un mijloc important de transmitere a mesajelor publicitare, iar atunci cānd este corect folosita are un randament excelent.

ROMTRANS apeleaza la caest tip de promovare sporadic, īn special īnaintea sarbatorilor de iarna. Reclama poate fi vazuta īn ziare de specialitatea cu tiraj mare precum: Bursa, Economistul, Mesagerul Economic, dar i īn reviste de specialitate precum Cargo & Bus.

Publicitatea prin cataloage s-a realizat pe doua pagini, prin care se prezinta oferta de servicii pe tipuri de transport puse la dispozitia clientilor fiind mentionate cele noua agentii din tara, precum si informatii despre locatia lor i facilitatile oferite. Īn acest sens s-au transmis mesaje prin: Pagini Aurii, Pagini Galbene, Pagini Nationale, Anuarul Transporturilor, Business Week, Book of the List, International Register of Forwarding Agents, Globe World Directories for Land, Sea and Air Transport, Expediteur Addressbuch, catalogul firmelor de transport si auto, reviste(Bursa, Cargo-Jurnal, Universul Afacerilor).

Publicitatea prin radio/TV - constituie un mijloc de acoperire rapida a publicului dar selectivitatea acestui public fiind scazuta, ROMTRANS a utilizat acest mijloc de promovare sporadic, īn functie de politica adoptata de firma īn diferite momente. Īn general a apelat la publicitatea prin televiziune īn perioadele īn se ofera reduceri de preturi sau alte facilitati importante. Principalele posturi de radoi la care societatea a apelat pentru a-si promova activitatea au fost: Romānia Actualitati, Radio Contact, Radio Delta. Ca posturi TV, se pot enumera: Prima Tv, TVR1 si Antena1. perioada de difuzare a fost īnaintea unor sarbatori si a sezonului estival.

Publicitatea exterioara include utilizarea īn scopuri publicitare a afiselor, panourilor publicitare a insemnelor luminoase. Astfel, de instrumente sunt larg utilizate de catre ROMTRANS, atāt pe drumurile nationale( vezi Bucuresti Ploiesti, īn imediata apropiere a aeroportului Otopeni), cāt si īn zonele de vama(afise, panouri, indicatoare etc.).

Īn categoria suporturi publicitare prin tiparituri s-au editat cataloage, pliante, agende si calendare.

ROMTRANS utilizeaza īn mod constant pliantele, acestea reprezentānd mijloace deosebit de eficiente. Pliantele sunt realizate cu o grafica īn policromie, avānd sigla firmei si toate informatiile esentiale mentionate, inclusiv o harta nationala care indica locatiile societatii.

Aceste pliante sunt distribuite īn toate cele 100 de puncte de lucru de unde sunt furnizate clientilor, precum si īn toate punctele de frontiera, īn porturi, aeroporturi si īn orasele mari.

De asemenea au fost editate agende, harti personalizate si calendare, care sunt folosite ca material de protocol pentru partenerii de afaceri si pentru personalul firmei. Ele poarta sigla cu numele si adresa societatii, numarul de telefon, de fax si adresa de e-maill.

Anul 2002 a reprezentat aniversarea a 50 de ani de ROMTRANS. Cu acest prilej s-a elaborat un catalog aniversar īn care s-a facut o prezentare generala a societatii si principalele servicii oferite.

ROMTRANS aplica tehnica de promovare a vānzarilor prin vizite facute la potentialii clienti, unde se fac prezentari ale firmei, se expune gama de servicii prestate, oferind chiar anumite facilitati.

Totodata firma ofera facilitati. Mai ales clientilor traditionali, īn functie de cantitatea transportata sau distanta, dupa frecventa transporturilor, dupa gradul de ocupare a mijlocului de transport etc. .

ROMTRANS realizeaza aceasta prin reducerea tarifelor si promovarea preturilor preferentiale īn functie de clientii care au contract cu firma pentru un volum mare si permanent de operatiuni, constituind pe termen scurt un mijloc promotional deosebit de eficient. Reducerile au loc īn special īn extrasezon, pentru atragerea a cāt mai multi clienti.

Firma este preocupata īn a-si perfectiona, intensifica i diversifica demersurile comunicationale, relatiile publice avānd un loc bine definit īn politica promotionala a ROMTRANS.

Relatiile publice reprezinta un ansamblu de mijloace folosite de catre institutii i intreprinderi pentru a crea un climat de īncredere īn rāndul propriului personal, precum i īn rāndul publicului.

Utilizarea relatiilor publice ca tehnica de promovare urmareste crearea unui climat favorabil īn vederea obtinerii unor rezultate viitoare superioare.

Obiectivele vizate de actiunile de relatii publice sunt subordonate obiectivului principal al politicii globale de comunicare, conferind firmei credibilitate.

Demersurile comunicationale ale firmei se īndreapta īn doua directii: pe de o parte vizeaza publicul intern - personalul angajat, iar pe de alta parte publicul extern - clientii societatii.

Astfel, pentru personalul firmei se organizeaza seminarii de informare, motivare si pregatire, calatorii de studiu īn vederea schimbului de experienta cu specialisti din alte tari.

Comunicare cu publicul extern este realizata prin: interviuri, lansarea de stiri si articole īn publicatii de profil, conferinte de presa, discursurile, dejunurile oficiale, īntālniri de natura seminariilor, a simpozioanelor.

ROMTRANS SA a utilizat aceasta tehnica promotionala din dorinta de a informa permanent clientii, de a primi raspunsurile si opiniile acestora cu privire la ofertele sale.

O alta metoda de promovare este comunicarea prin eveniment, metoda la care numeroase firme apeleaza tot mai des din dorinta permanenta de a gasi mijloace cāt mai originale si eficiente.

Folosind aceasta metoda, ROMTRANS urmareste:

● Cresterea si consolidarea notorietatii;

● O mai buna informare a publicului tinta cu privire la firma si la serviciile oferite;

● Diferentierea ofertei de cea a concurentei;

● Crearea unei imagini favorabile, atragerea interesului clientilor potentiali fata de intreprindere i ofertele sale.

Īn cadrul elaborarii strategiei de matketing, participarea la un astfel de eveniment poate fi deosebit de eficienta pentru firma. S.C. ROMTRANS S.A. participa cu regularitate la tārgurile si saloanele specializate organizate īn tara dar si la cele din strainatate, īn vederea promovarii societatii pe plan extern i prin aceasta metoda. Astfel, īn momentul īn care societatea ia decizia participarii la asemenea eveninmente, are īn vedere obiectivele care se ating prin prezenta - numarul de firme cu care se poate lua contact si oportunitatile ce pot aparea si totodata resursele financiare care se pot aloca pentru participare.

Internetul reprezinta astazi un mijloc eficient de promovare, care presupune costuri reduse si are un impact deosebit īn special īn sfera afacerilor.

Pagina actuala constituie un pas īn promovarea societatii, dar sunt necesare o serie de īmbunatatiri cum ar fi activitatea unor adrese de e-mail care sa faca permanent legatura cu diferiti specialiti ai firmei precum si posibilitatea realizarii de programari on-line pentru clienti.

Īn concordanta cu cerintele actuale ale pietei serviciilor de transport, ROMTRANS īsi adapteaza permanent strategiile, misiunea firmei fiind redefinita prin includerea urmatoarelor coordonate:

● si mai multa promptitudine īn relatiile cu clientii;

● Exactitatea si precizia īn informatiile transmise;

● Flexibilitate pe parcursul desfasurarii prestatiei;

● Personalizarea īn grad īnalt a serviciilor.

Obiectivele stabilite pentru perioada viitoare sunt urmatoarele:

● Crearea unei imagini favorabile referitoare la prestatia personalului; evidentierea angajatilor, a operabilitatii si solicitudinii acestora;

● Diferentierea serviciilor oferite pietei - crearea unor pachete de servicii personalizate si preferentiale īn functie de frecventa cu care se apeleaza la serviciile companiei;

● Cresterea cifrei de afaceri īn perioada viitoare cu 25% fata de anul trecut;

● Īn cadrul campaniei promotionale de īmbunatatire a imaginii se va sublinia faptul ca firma este o societate cu capital integral privat(S.A.).

● Intensificarea relatiilor publice prin participarea la manifestari si evenimente.

Alte obiective importante ale societatii sunt mentionarea relatiilor cu partenerii actuali, penetrarea pe noi piete si mai ales crearea interesului si mentinerea loialitatii clientilor.

Pentru perioada viitoare, SC ROMTRANS si-a propus sa abordeze urmatoarele strategii:

Īn cadrul politicii de produs: societatea urmareste diversificarea si diferentierea serviciilor oferite prin extinderea ofertei si personalizarea acestora;

Instrumentele folosite de societate sunt:

personalizarea serviciilor;

īnnoirea serviciilor;

marca si simbolurile ROMTRANS SA;

Ca elemente calitative specifice se pot enumera:

durata transportului;

respectarea orarului, a tarifului;

pastrarea integritatii de orice fel a marfurilor transportate;

servicii suplimentare prestate pe durata sau la sfāritul transportului.

Īn ce priveste politica de pret se va tine cont de:

oferta de servicii - globala sau pe componente ale serviciului;

cerere - solvabilitate si elasticitate;

costuri;

perceptia pretului de catre clienti - indicator al calitatii si sigurantei serviciilor oferite de ROMTRANS - preturi preferentiale īn functie de clientii ce au contract cu firma, pentru volum mare si permanent de activitate;

strategia preturilor moderate, relativ stabile īn timp pentru servicii de calitate;

startegia de pret elaborata pentru fiecare;

modalitatea de transport;

pachet de servicii sau serviciu oferit.

Īn politica de promovare, societatea va urmari:

obiectivele strategice propuse pe termen lung - realizarea de contracte cāt mai avantajoase, diversificarea ofertei;

efectele produse de folosirea publicitatii clasice(mass -media, tiparituri, tārguri, etc.) si electronice(internet, CD);

implicarea promovarii vānzarilor de servicii;

utilizarea marketingului direct;

utilizarea relatiilor publice.

Prin politica de distributie, ROMTRANS va actiona īn special asupra:

obiectivele propuse;

planificarea distributiei;

dezvoltarea sistemelor logistice;

Politica investitionala a firmei: presupune investitii īn logistica si īn baza materiala - prin dezvoltarea si modernizarea celei actuale, largirea parcului de mijloace de transport, modernizarea pachetului de servicii oferit.

Totodata, īn perspectiva aderarii Romāniei la Uniunea Europeana, societatea trebuie sa gaseasca alternative la activitatea de vamuire ce va disparea odata cu aderarea. Asadar, principalele alternative de dezvoltare compensatorie a paletei de servicii oferite clientilor sunt:

Dezvoltarea activitatii de logistica;

Dezvoltarea serviciilor de transport internationalla nivelul punctelor de lucru;

Dezvoltarea activitatii de transport intern.

Īn acest sens, toate punctele de lucru ce activeaza pe lānga birourile vamale din tara au fost prelucrate īn vederea schimbarii profilului de activitate - se va trece la actvitatea de depozitare de marfa, transporturi interne, ambalare/reambalare, distributie.

Dezvoltarea activitatii de logica vizeaza doua aspecte: unul de competenta prin cresterea ofertei de servicii complete de colectare - depozitare - distributie marfuri si unul investitional care constituie o prioritate la nivelul manageriatului ROMTRANS. Astfel, se poate mentiona darea īn folosinta a īnca trei depozite moderne: Arad, Piatra Neamt si Satu Mate. De asemenea este īn derulare investitia privind constructia depozitului de la Timioara - ( prevazut a se finaliza la sfārsitul anului curent) si īn proiect constructia unui depozit la Cluj si finalizarea unei prime faze a investitiei īn logistica din Bucuresti(autostrada)- ambele cu scadenta īn 2005.

Dezvoltarea serviciilor de transport international la nivelul punctelor de lucru, īn special cele pe cae feroviara si rutiera. Este vorba de trei tipuri de prestatii:

Servicii prestate independent - incasari integrale;

Servicii cu asistenta din partea serviciilor operative.

Dezvoltarea activitatii de transport intern este poate " cea mai la īndemāna" punctelor de lucru din teritoriu, avānd īn vedere ca reteaua ROMTRANS coordonata de la Arad, Bucureti, Constanta, Brasov, Bacau, Cluj,Craiova, si Timioara. Īn prima faza este necesara identificarea de comenzi i apelul la retea, care va rezolva comanda.

Īn ce priveste facilitatile oferite de retea, care reprezinta cheia convingerii clientului, acestea sunt cel putin doua:

Tarife " pe un singur drum" īn cele mai multe situatii;

Tarife reduse substantial īn cadru traficului de " marfa balansata" - aici fiind vorba de asigurare retur pentru camioanele venite īn zona cu marfa din reteaua ROMTRANS.

Dezvoltarea activitatii de grupaj si distributie interna - initiativa a fost recent aprobata si constitue primul pas spre trecerea la implementarea sistemului integrat de distributie tip "over-night". Practic activitatea de grupaj va oferi prompt īn timpul noptii īntre bazele de acumulare si cele de distributie, precum si organizarii terminalelor de colectare.

De asemenea, conducerea firmei va īnteprinde o serie de actiuni pentru a īmbunatatii eficienta publicitatii, inclusiv testarea preliminarea a vānzarilor la fiecare dintre actiunile de promovare a vānzarilor. Trebuie urmariti indicatori precum:

- Procentul de vānzari realizat cu ocazia actiunilor de promovare a vānzarilor,

- Costurile promovarii raportate la īncasarile rezultate din vānzari,

- Numarul de solicitari de informatii ce rezulta īn urma unei demonstratii.

Activitatile programului de marketing vor fi permanent īmbunatatite, īn acest sens fiind necesare calcule, analize permanente de conjunctura si indici, cercetari de piata, pentru a se cunoaste permanent si cāt mai exact mediul īn care firma īsi desfasoara activitatea.

Pāna īn anul 1990. Romtrans a detinut monopolul activitatii de transport si expeditii interne si internationale īn Romānia. Ulterior, aparitia concurentei, īn special a celei neloiale, a reprezentat pentru Romtrans o mare provocare: societatea a fost nevoita sa-si elaboreze si adapteze permanent strategii de marketing. Īn noua lupta competitionala, Romtrans a plecat din start cu avantajul notorietatii, al personalului profesionist si al bazei materiale complexe.

Societatea īsi propune sa-si intensifice actiunile de identificare de noi clienti, īn vederea maririi segmentului de piata acoperit, īn toate tipurile de servicii oferite. Aici se include si activitatea de curierat rapid desfasurata de SC TRENS COURIER SERVICE SRL, unde SC ROMTRANS are capital majoritar. De asemenea, prin firma SC ROMTRANS HOLIDAY SRL, localizata īn Eforie Sud si specializata īn activitate hoteliera si de restaurante se ofera clientilor īn sezonul estival si nu numai servicii de o foarte buna calitate.

Prin firma SC ROCOMBI SA din Bucuresti, unde societatea participa cu capital, sunt organizate si vāndute servicii si prestatii de transport combinat cale ferata-rutier īn trafic intern si international, īnsotit si neānsotit. Prin firma TRANSCHIM SA, specializata īn transport de maxima siguranta an acest domeniu.

Desigur, de o deosebita importanta pentru activitatea curenta a societatii, a agentiilor sale din tara, a firmelor unde participa cu capital, o reprezinta deschiderea pietei romānesti, īn urma aderarii Romāniei la Uniunea Europeana. Dar nu trebuie omis faptul ca marile companii straine din domeniu au tendinta de asi extinde activitatea, penetrānd pietele est-europene unde fac investitii de volum mare. Aceste firme reprezinta competitori importanti pentru firmele nationale.

Dinamica tot mai accelerata a comertului international, diversificarea exporturilor si extinderea ariei geografice a acestora au pus īn fata transporturilor internationale sarcini noi, tot mai complexe. Īn prezent, cererea pentru organizarea unor activitati de transport pentru paroduse tot mai variate, pe distante mari, este īn continua crestere. Piata acestor servicii este īn continua dezvoltare, numarul firmelor ce activeaza īn acest domeniu creste, acestea specializāndu-se pe diferite tipuri de prestatii. Īn acest context general, toti factorii de decizie politica la nivel international sunt de acord ca sectorul servicii, deci implicit transporturile, trebuie sa functioneze eficient pentru a contribui la procesul dezvoltarii economice internationale.

BIBLIOGRAFIE

Adascalitei, V., - Euromarketing, editia a II a, revizuita si adaugita, Ed. Uranus, Bucuresti, 2005

Pop Nicolae Al., -Marketing International, Ed. Uranus, Bucuresti, 2001

Ilie, G., - Investitii Internationale, Ed.UCDC, Bucuresti, 2002

Cosea, M., - Economia Integrarii Europene, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2004.

Alexa, C -Transporturi si expeditii internationale, Ed. ASE, Bucuresti, 2003

Cristureanu, Cristina-Economia Imaterialului: Tranzactiile internationale cu servicii, Ed. All Beck, 1999

Balaure, V., coordonator- Marketing, editia a II a revazuta si adaugita- Editura Uranus, Bucuresti, 2002

Balaure, V., Popescu, I.C., serbanica, D.,Tehnici promotionale, Editura Metropol, Bucuresti, 1994

Caraiani, Gh.- Marketing si management īn transportul international de marfuri, Editura All, Bucuresti, 2003

Danciu, V.- Marketing international, Editura Economica, 2001

Fistung, D, Transporturi. Teorie economica. Ecologie. Legislatie-Ed AllBeck, Bucuresti, 1999

Giles, G.B.-Marketing-Pitman Publishing, Sixth Edition, 1994

Hill, E., T. O-Sullivan- Marketing-Editura Antet, Bucuresti, 1997

Inglod, Ph,- Promotion des ventes et action commerciale, Vuibert, Paris, 1995

Kotler, Ph- Managementul Marketingului- Editura Teora, Bucuresti, 1998

Kotler, Ph- Principiile Marketingului- Editura Teora, Bucursti, 1998

Olteanu, V.- Marketingul serviciilor- Editura Uranus, Bucuresti, 2001

Olteanu, V, Cetina. I- Marketingul serviciilor- Ed. Expert, Bucuresti, 1994

Olteanu, V- Studiu privind marketingul īn transporturi, INCERTRANS,Bucuresti, 1993

Payne, a,- The essence of Service Marketing- Prentice Hall International, 1993

Peter, P.J,Donnelly, J.H.- Marketing Manegement- Knowledge and Skills, Ed. Richard D. Irvin Inc, Editia a III-a, Boston, 1992

Popescu, I. C., Comunicarea īn marketing, Ed. Uranus, Bucuresti, 2001

Stancu, s- Relatii publice si comunicare, Editura Teora, Bucuresti, 2000

Matei,H. s.a. - Enciclopedia Europei, Editura Meronia, Bucuresti, 2005

Toffer, A.-Al treilea val- Editura Politica Bucuresti, 1983

Transportul de pasageri si marfuri pe moduri de transport- INS, iunie 2005

Buletin Statistic de Comert Exterior- INS, nr. 3, 2006

ANEXĂ

Lista tabelelor si graficelor cuprinse īn lucrare

Tabelul 1 - Periodizarea evolutiei marketingului .......... ..... ...... .......................pag. 2

Tabelul 2 - Volumul importurilor si exporturilor Romāniei 2004/2005....................pag. 4

Tabelul 3 - Dinamica exporturilor pe destinatii.......... ..... ...... ..........................pag. 4

Tabelul 4 - Dinamica importurilor pe surse de provenienta.......... ..... ...... .......pag. 5

Tabelul 5 - Volumul transporturilor - intern si international.......... ..... ...... ......pag. 6

Tabelul 6 - Volumul transporturilor pe modalitīti de transport.......... ..... ...... ..pag. 7

Tabelul 7 - Volumul marfurilor transportate pe modalitati de transport...................pag. 7

Tabelul 8 - Tipuri de clienti.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................pag. 45

Tabelul 9 - Tipuri de firme .......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................pag. 46

Tabelul 10 - Distributia teritoriala a populatiei īn cadrul tarilor membre UE unde ROMTRANS detine puncte de lucru.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......... .pag. 52

Grafic 1 - Partenerii comerciali ai Romāniei la export.......... ..... ...... ..............pag. 5

Grafic 2 - Partenerii comerciali ai Romāniei la import.......... ..... ...... .............pag. 6



loading...








Document Info


Accesari: 5117
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )