Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Prezentarea pietei laptelui si a caracteristicilor sale; implicatiile mediului extern asupra laptelui

Marketing




Prezentarea pietei laptelui si a caracteristicilor sale; implicatiile mediului extern asupra laptelui

Laptele face parte din categoria produselor strategice. Ocupa locul al doilea dupa carne īn economia nationala. Este subventionat de stat, dar productia se afla īn scadere continua. Datorita continutului bacteriologic inadmisibil de mare si deficitul īn proteine, nu este acceptat īn nici o tara din Comunitatea Europeana.




Pāna-n 1989 mai mult de o treime era produs īn C.A.P.-uri, cam tot pe atāt īn gospodariile individuale ale populatiei, iar restul īn I.A.S.-uri si A.E.I.-uri, descifrarea cuvāntului compus din 5 litere este, chiar si pentru rebusistii īncepatori foarte usoara: LAPTE. Guvernele post decembriste nu au reusit sa descopere, īn aproape 7 ani, metodele prin care acest aliment de baza īn hrana populatiei putea fi protejat de efectele crizei economice de tip capitalist, dupa ce l-au muls cu nesabuinta comunistii.

Daca ar fi sa acordam credibilitate afirmatiei reprezentantilor Ministerului Agriculturii facuta la Simpozionul International al Producatorilor Particulari de Lapte cum ca productia pe cap de vaca furajata a crescut la 3100 litri pe an, Romānia nu numai ca s-ar situa la nivelul Noii Zeelande, adr ar trebui sa se confrunte deja cu fenomenul de supraproductie. Cu toate īncercarile Institutului de Economie Agrara de a prezenta o imagine pastorala a acestui sector si ale Departamentului Agriculturii pentru Industrie Alimentara de a tergiversa prezentarea datelor solicitate si de a ignora din studiile sale sectorul privat legenda ca Romānia ar fi o tara unde curge numai lapte si miere n-o mai cred nici copiii. Cu atāt mai putin acea jumatate dintre ei care sufera de anemie datorata tocmai lipsei a acestui produs esential din alimentatia lor.

Daca ar fi ca fiecare persoana sa se rezume numai la consumul minim normal de lapte 240 litri pe an, ar īnseman ca īn Romānia sa se produca 56 milioane hl. Or, productia totala din anul trecut, luānd ca reale statisticile oficiale, nu a depasit 54 milioane hl. Pe fondul diminuarii laptelui fluid pentru consum cu 2 milioane hl īn 1996 fata de 1995 s-a apelat la import pentru completarea necesarului intern de consum, dar si īn 1995 s-au importat 9,55 mii tone produse lactate īn valoare de 17,9 milioane dolari, rezultānd un deficit al balantei comerciale de 13 milioane dolari. Situatia se repeta si īn 1996.

Importurile de lapte praf pentru reconstituirea lapetlui de consum se estimeaza ca ar ajunge la 900 tone. Īn acest timp gradul de utilizare al capacitatilor de productie pentru lapte de consum a ajuns la 35%. Scaderea productiei de lapte cu 20-30% fata de 1989, īn zonele subcarpatice si montane, si cu 60-80% īn sudul si sud-estul tarii, constituie una dintre cauzele unor sectii de productie. Pretul fixat de stat pentru laptele subventionat ar fi o alta cauza care ar contribui la mentinerea crizei. Acest nivel al productiei este foarte apropiat de cel practicat īn tarile vest-europene: 12-22 centi, adica 800 de lei la actuala paritate dintre leu si dolari, numai ca pretul se justifica la o productie de peste 3000 litri lapte/cap de vaca/annual. Īn America un fermier obtine 7 mii litri lapte de la o vaca, iar īn Danemarca, Olanda, Japonia peste 6000 de litri.

Īn Romānia au īnceput sa apara producatorii particulari. Dinamica lor pe piata este īn continua schimbare. Īn prezent se estimeaza ca ar fi aproximativ 300 de procesatori privati. Din 1995 cu sprijinul organizatiei americane Land O Lakes, s-a īnfiintat Asociatia Producatorilor Particulari de Lapte si produse lactate (APPL).

Studiile de marketing au sustinut si cererea asociatiei pentru a fi 121h710b capabili, mai tārziu, sa-si sustina interesele de nivel local si national. Se estimeaza ca volumul productiei laptarilor particulari se situeaza la limita care ar putea pune sub semnul īntrebarii īntr-o economie nationala valabilitatea si existenta producatorilor de stat.

Laptele comercializat are un continut bacteriologic ce depaseste orice īnchipuire. Continutul de proteine care este cel mai valoros aport al laptelui īn organism nici macar nu este pus īn valoare. Laptele este platit cosumatorului numai īn functie de procentul de grasime.

Calitatea necorespunzatoare explica preferinta procesatorilor de al conserva sub forma pulverizata si de a-l comercializa, chiar si pe timpul verii, cānd productia de lapte creste, prin reconstituirea lui din praf īn forma lichida.

Īn continuarea proiectului voi evidentia etapele care stau la baza analizei pietei acestui produs.

II. Prezentarea principalilor indicatori economico-sociali

Cota de piata; cota relativa de piata

Cota de piata reprezinta partea detinuta de firma din totalul pietei


Cota relativa de piata se exprima prin formula :


Ca exceptie cota relativa de piata a liderului se calculeaza prin formula:

unde CP cota de piata a intreprinderii;

CPL cota de piata a liderului;

CrPL cota relativa de piata a liderului;

CPs cota de piata a secundului.

Prezentam urmatorul tabel, care cuprinde productia agricola animala de lapte pe judete, cotele de piata detinute de fiecare judet, cotele relative de piata detinute de fiecare judet, ponderea fiecarui judet pe totalul pietei analizate:

JUDEŢE

Productia agricola animala de lapte

(mii hectolitri)

Cota de piata

Cota relativa de piata

Pi

Pi2

ALBA

ARAD

ARGEs

BACĂU

BIHOR

BISTRIŢA NĂSĂUD

BOTOsANI

BRAsOV

BRĂILA

BUZĂU

CARAs SEVERIN

CĂLĂRAsI

CLUJ

CONSTANŢA

COVASNA

DĀMBOVIŢA

DOLJ

GALAŢI

GIURGIU

GORJ

HARGHITA

HUNEDOARA

IALOMIŢA

IAsI

MARAMUREs

MEHEDINŢI



MUREs

NEAMŢ

OLT

PRAHOVA

SATU MARE

SĂLAJ

SIBIU

SUCEAVA

TELEORMAN

TIMIs

TULCEA

VASLUI

VĀLCEA

VRANCEA

MUN. BUCUREsTI

TOTAL

Observam ca liderul pietei este judetul Suceava īn ceea ce priveste productia agricola animala de lapte.

Gradul de concentrare


se exprima prin urmatoarea formula:

unde n numarul de componente cercetate;

p ponderea fiecarei componente pe totalul pietei analizate.

Gc

Deci Gc

Din punct de vedere economic rezultatul este favorabil, avānd de a face cu o concentrare echilibrata īntre judetele pietei laptelui pe teritoriul Romāniei.

Gradul de segmentare


Segmentarea pietei se face prin metoda c2

unde r,k numarul de rānduri si de coloane ale tabelului ce rezulta din observare;

Qij =frecventele rezultatelor obtinute din observare;

Aij =frecventele corespunzatoare ipotezei nule.

Avem urmatoarea ipoteza nula:

URBAN

RURAL

Marimea productiei de lapte

Productia de lapte din sectorul privat

Productia de lapte din sectorul public

Productia de lapte din sectorul privat

Productia de lapte din sectorul public

Productie mica

Productie mijlocie

PRODUCĂTOR

Productie mare

Productie mica

Productie mijlocie

NEPRODUC TOR

Productie mare

Analiza c2 pe cele trei criterii de segmentare

Alegem urmatoarele criterii de segmentare:

I.           Marimea productiei de lapte.

II.        Productia de lapte pe sectoare (privat si public).

III.     Mediul de provenienta.

I.          Marimea productiei de lapte.

Productie mica

Productie milocie

Productie mare

TOTAL

PRODUCĂTOR



NEPRODUCĂTOR

PRODUCĂTOR

NEPRODUCĂTOR

c2c1

r

n=2, deci exista (r-1)(n-1) grade de libertate

c2teoretic=9,21<c2c1 acest criteriu actioneaza pe piata laptelui īn segmentarea producatorilor de neproducatori

II.       Productia de lapte pe sectoare

Sector privat

Sector public

TOTAL

PRODUCĂTOR

NEPRODUCĂTOR

PRODUCĂTOR

NEPRODUCĂTOR

c2c2

r=2

n=2, deci exista (r-1)(n-1) grad de libertate.

c2teoretic =5,41< c2c2 acest criteriu actioneaza pe piata laptelui īn segmentarea producatorilor privati de cei publici.

III.           Mediul de provenienta

Mediul urban

Mediul rural

TOTAL

PRODUCĂTOR

NEPRODUCĂTOR

PRODUCĂTOR

NEPRODUCĂTOR

c2c3

r=2

n=2, deci exista (r-1)(n-1) grad de libertate.

c2teoretic =5,41> c2c3

Corelarea evolutiei pietei laptelui cu principalii indicatori ai dezvoltarii economico-sociale

Indicatorii sintetici ai dezvoltarii economico-sociale pecare-I vom utiliza pentru corelare sunt:

PIB (produsul intern brut) pe total economie;

durata medie a vietii.

a)     coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman

Notam x=PIB pe total economie;


y productia agricola animala de lapte la nivelul tarii.

unde d=rx-ry , rx este rangul lui x, iar ry este rangul lui y.

Prezentam urmatorul tabel:

ANII

PIB pe total economie

(mld. lei)

pr. const.

x

Productia agricola animala de lapte

(mii hl)

y

rx

ry

d2

TOTAL

S= -0,485

Observam ca valoarea coeficientului de corelatie a rangurilor Spearman pune īn evidenta legatura redusa dintre cei doi indicatori. Acest rezultat se datoreaza calculelor matematice si fluctuatiilor din economie din perioada 1990-1995.

Acest coeficient trebuie sa fie mai mare pentru ca, cu cāt PIB este mai mare cu atāt tara este mai dezvoltata, iar nevoile de alimentatie cu produse de prima necesitate sunt mai bine satisfacute, cunoscuta fiind contributia laptelui la o alimentatie echilibrata.

b)    Coeficientul de corelatie a rangurilor Kendall

Notam x=durata medie a vietii;


y=productia agricola animala de lapte;

Prezentam urmatorul tabel:

Nr. Crt.

ANII

Durata medie a vietii

(ani)

x

Productia agricola animala de lapte (mii hl)

y

rx

ry



ry dupa x

Pi

Qj

s=Pi+Qj

K=-0,333, pune īn evidenta legatura redusa dintre cei doi indicatori.

IV.            Previziunea evolutiei productiei de lapte pe perioada 1996-1997

Īn vederea aprecierii tendintei de evolutie, īn perspectiva imediata a productiei de lapte se va proceda la previzionarea acesteia.

Īn acest scop se vor utiliza doua metode:

Metoda indicelui mediu de dinamica;


Metoda sporului mediu.

unde: s abaterea medie patratica;

yI seria empirica;

yi=serie ajustata;

n numarul de ani pentru care avem date conoscute;

y media aritmetica a seriei yI;

v coeficientul de variatie a carui valoare trebuie sa fie mai mica decāt 5% pentru a se putea realiza previziunea.

Metoda indicelui mediu de dinamica

Prezentam urmatorul tabel:

ANII

Productia agricola animala de lapte

(mii hl)

yt

yt=y1*I(t-1)

(yt -yt)2

TOTAL

y= s v=

Metoda sporului mediu

Prezentam urmatorul tabel:

ANII

Productia agricola animala de lapte

(mii hl)

yt

yt=y1+(t-1)* D

(yi-yti)2

TOTAL

y= s v=

Deci prin metoda indicelui mediu de dinamica v1=4,7%, iar prin metoda sporului mediu v2=5%.

Cum v2>v1 metoda mai buna pentru a previziona productia de lapte pe perioada 1996-1997 este cea a indicelui mediu de dinamica, avānd īn vedere ca si valorile sunt pozitive.

Facem previziunea prin metoda indicelui mediu de dinamica:

ANII

yt=y1*I(t-1)

yt

yt

Se observa deci ca īn perioada 1996-1997 productia agricola animala de lapte a crescut.


Realizam graficul pentru productia agricola animala de lapte pe perioada 1990-1995 si tendinta acesteia pe perioada 1996-1997:










Document Info


Accesari: 3982
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )