Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Program de Formare Profesionala - Profil Ocupational - VANZATOR

Marketing




VANZATOR

Ocupatia de Vanzator face parte din grupa 5220 - Vanzatori in magazine si piete conform Codului din Clasificarea Ocupatiilor din Romania.



1. Descrierea ocupatiei.

Vanzatorul comercializeaza marfuri - cu ridicata sau cu amanuntul - iar in cazul aparaturii, prezinta si probeaza calitatea marfurilor si modul de functionare al aparaturii expuse spre vanzare.

Expune marfurile intr-o maniera estetica, atragatoare si usor de vandut, afiseaza preturile in mod vizibil. Asigura igiena locului de munca, a produselor, precum si igiena personala (halat de protectie curat, etc). Prezinta marfa clientilor din punct de vedere calita 313g63d tiv, functional, al utilitatii si pretul tuturor articolelor, intocmeste formele de vanzare pentru achitarea la casa sau incaseaza banii, ofera informatii despre marfa expusa; de asemenea, asigura ambalarea marfurilor si produselor, elibereaza marfa pentru care a platit. In cazul comertului efectuat prin corespondenta, comenzile prealabile ale clientilor vor fi obligatoriu urmate de servirea populatiei la domiciliu, cu ajutorul serviciilor de livrare ale firmelor, curierilor sau serviciilor postale.

2. Unelte/Instrumente de lucru.

Pentru marfurile care se vand in magazin, vanzatorul foloseste urmatoarele elemente: caruciorul cu care se face aprovizionarea, cantarul, calculatorul sau casele de marcat electronice, ustensile pentru scris, taiat, ambalajele sub forma de lazi, saci, butoaie, hartie, pungi de hartie sau plastic, articole destinate igienei in unitati, banii (in cazul in care nu exista casier).

3. Atributii si responsabilitati

Intocmeste documentele de evidenta privind circulatia marfurilor si ambalajelor;

Efectueaza receptia marfurilor, prin identificarea si verificarea cantitativa si calitativa;

Amenajeaza locul de munca pe principii ergonomice, in vederea optimizarii comercializarii;

La nevoie insoteste masina firmei, pentru aprovizionare;

Face casa la sfarsitul programului;

Intra in contact cu personalul unitatii, clienti, furnizori, etc;

Verifica din punct de vedere cantitativ marfurile primite in magazin.

4. Programul de lucru

Se lucreaza in 1-2 sau 3 schimburi, fiecare schimb cu durata de 8 ore/zi - saptamana normala de lucru. De asemenea, programul poate fi si de 12 ore cu liber 24 ore, deoarece in unele unitati se cere predarea gestiunii la fiecare tura, insa respectand in totalitate prevederile Legii nr. 53 din 24 ianuarie 2003 - CODUL MUNCII din 24/01/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

5. Mediu de activitate

Activitatea se desfasoara in spatii acoperite, mai mari sau mici, in general, dispun de un microclimat favorabil, atat iarna cat si vara, de aerisire si de conditii igienice corespunzatoare muncii si aglomerarii de cumparatori.

6. Situatii de risc

Risc de accidentare prin producerea unor traumatisme mecanice datorate neatentiei in manuirea uneltelor de lucru (taieturi, zgarieturi). Efortul fizic si specificul activitatii predominant in picioare expune organismul la tulburari de circulatie periferica la nivelul membrelor inferioare (varice), uneori hernie inghinala sau ombilicala.

7. Notiuni importante

Merceologia este stiinta care se ocupa cu studiul marfurilor, denumirea provenind din limba latina: merces-marfa si limba greaca: leges-stiinta. Merceologia este de studiat pentru ca ofera posibiltatea studierii problemelor referitoare la capacitatea de productie si cererea de marfuri de catre populatie, conditiile de livrare si contractare, precum si de transport a marfurilor. In afara de sarcina vanzatorilor de a cunoaste marfurile sub toate aspectele acesteia mai au obligatia de a verifica si mentine calitatea marfurilor primite si de a reduce posibilitatea deprecierii acestora.

Conducerea este un fenomen social, inert oricarei activitati sau actiuni ale oamenilor si urmareste alegerea cailor si mijloacelor de realizare a obiectivelor propuse. Conducerea urmareste repartizarea de atributii pe factori competenti ai colectivului in scopul atingerii obiectivului propus.

Temperamentul reflecta latura dinamica, energetica a personalitatii; prin Aptitudini se intelege latura instrumentala sau mijloacele de realizare a personalitatii. Elementele ce caracterizeaza personalitatea umana sunt: temperamentul, aptitudinile si caracterul. Tipuril fundamentale de temperament sunt: sangvinic, coleric, flegmatic si melancolic.

Marfurile din comert se clasifica in felul urmator:

Dupa materia prima: lemn, metal, materiale plastice, etc;

Dupa origine: animala, vegetala;

Dupa gradul de transformare suferit;

Dupa destinatie: uz casnic, uz gospodaresc, uz agricol.

Fluxul cumparatorilor reprezinta caile de circulatie a cumparatorilor de la intrarea pana la iesirea din magazin, iar casele de marcat trebuie sa fie un punct de trecere obligatoriu la iesirea cluientilor.



Buletinul de analiza atesta calitatea produsului, precizand in detalii caracteristicile tehnice, meanice si organoleptice.

Negocierea vanzarii presupune: primirea cumparatorului, informarea acestuia si argumentarea in sprijinul cumpararii.

Bauturile in ambalaj de sticla se pot etala in pozitie verticala sau oblica, iar in special vinurile se vor depozita in incaperi uscate, la temperaturi cuprinse intre 5-10 oC.

8. Continutul activitatii comerciale

Notiunea de comert are un continut complex determinand o functie economica ce consta in cumpararea de produse finite sau materii prime pentru a le revinde in acelasi stadiu fizic dar in conditii convenabile consumatorilor (locul, timpul, cantitatile, sortimentul si pretul). In acelasi timp aceasta notiune defineste profesiunea unui corp de agent economic ce actioneaza in cadrul pietei asigurand actele de schimb. Sub aspect juridic notiunea de comert defineste transferul titlurilor de proprietate asupra produselor finite, materialelor sau serviciilor, precum si prestatiile de servicii realizate intre diferitele stadii ale productiei sau dintre producator si consumator care se considera de asemenea sa reprezinte acte de comert.

9. Comertul cu amanuntul

Reprezinta o forma a circulatiei marfurilor, a carei functie consta in cumpararea de marfuri pentru a le revinde consumatorilor finali, in general in cantitati mici si in stare de intrebuintare. Comertul cu amanuntul prezinta urmatoarele elemente specifice:

Marfuri se vand prin comercializarea cu amanuntul, destinate in cea mai mare parte consumului individual;

Marfurile se desfac in portii mici corespunzatoare consumului unei persoane sau familii intr-o perioada anume de timp;

Vanzarea - Cumpararea are loc prin intermediul relatiilor banesti.

Formele de activitate specifice comertului cu amanuntul

Sunt structurate in functie de 2 criterii:

In functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza vanzarea marfurilor:

Comert stabil, care poate fi desfasurat prin intermediul unitatii clasice ( ce reprezinta forma cea mai obisnuita de comert - poate fi materializat prin magazine sau piete expozitionale, targuri, etc.) si comert prin automate;

Comert mobil;

Comert fara magazine.

In functie de metoda utilizata in procesul de vanzare:

Metoda vanzarii clasice, devenita chiar mai importanta decat produsul in sine, din cauza accentului pus pe impartirea produselor pe sortimente, prezentare individuala, publicitate, etc;

Metoda vanzarii combinate, folosia in magazine de marimi si forme diferite, care combina produsul cu diferite servicii (asistenta, transport, etc).

10. Amenajarea magazinului

Aspectul estetic al magazinului, amenajarea spatiilor sale si prezentarea sunt decizii importante pe care trebuie sa le adopte detailistii. Toate aceste elemente se incadreaza intr-un concept mai larg = Merchailistingul. Acesta reprezinta ansamblul metodelor si tehnicilor care concura la imprimarea unui rol activ in vanzarea produsului prin prezentarea si mediul care il inconjoara in vederea optimizarii rentabilitatii.

Consumatorul aflat intr-un magazin reactioneaza nu numai la atributele produselor si serviciilor oferite, ci este influentat si de spatiul sau mediul care-l inconjoara. Acest mediu are asupra consumatorilor efecte psihologice care le creeaza diverse stari emotive care-i influenteaza in mai multe directii: sunt dispusi sa intarzie mai mult in magazin pentru a examina marfurile oferite; sunt dispusi sa revina in magazin; vor accepta sa cheltuie mai mult decat au prevazut; sunt inclinati sa vorbeasca cu personalul magazinului, facilitandu-i acestuia indeplinirea rolului de mijloc de comuncatie.

Atat conceptia interioara a magazinului, cat si cea exterioara trebuie sa fie compatibile cu marfurile oferite si cu tipurile de clienti care viziteaza magazinul.

Materialele utilizate pentru construirea magazinului pot fi diferite in functie de marfurile care formeaza asortimentul magazinului. Materialele nobile (marmura, otelul inoxidabil, piatra, etc) sunt compatibile cu produsele de lux. Materialele naturale (lemn) sunt convenabile produselor agricole sau proaspete. Materialele brute (beton, fier) sunt adecvate unei politici de preturi reduse, rolul lor fiind de subliniere a calitatii produsului prin efectul contrastului.

Un rol important in favorizarea cumpararii revine culorilor. Acestea pot fi diferentiate atat in functie de clienti, cat si de marfurile oferite. Culorile au coduri predeterminate: rosul este potrivit pentru carne si produse din carne, albul pentru lactate, verdele pentru legume si fructe, verdele inchis pentru confectiile barbatesti, culorile pastelate pentru confectiile pentru femei, culoriile vii, socante, compatibile magazinelor pentru copii, tineret.

Alaturi de aceste elemente, roluri importante revin muzicii si mirosului. Muzica reduce agresivitatea, determinand pe clienti sa aprecieze favorabil oferta magazinului.

Amplasarea raioanelor in cadrul unui magazin este un alt element al conceptiei interioare care depinde de urmatoarele criterii:

frecventa de cumparare a produsului;

complementaritatea produselor;

natura produselor: perisabile sau neperisabile;

felul deciziilor de cumparare: rationale sau impulsive;

notorietatea marfurilor.

In functie de aceste criterii se realizeaza o arhitectura interioara care sa fie omogena, atragatoare si sa tina seama de trafic. Exista 2 feluri de trafic pentru orientarea si amplasarea raioanelor:



traficul de destinatie, caz in care consumatorul stie de inceput produsele pe care le cauta, circulatia sa in magazin fiind logica;

traficul impulsiv, situatie in care clientul se orienteaza in functie de atractiile existente in magazine.

In functie de aceste tipuri de practici, exista mai multe tipuri posibile de amenajari:

amenajarea in grila, presupune dispunerea marfii in linii drepte si paralele, iar spatiile de trecere sunt perpendiculare pe acestea. Acest tip de amenajare are in vedere in primul rand eficienta magazinului si mai putin asteptarile consumatorilor, deoarece acestia sunt dirijati prin modul de dispunere a mobilierului de prezentare si a spatiilor de trecere. Amenajarea in grila determina o circulatie intensa pe aleea centrala, clientii fiind mai putin atrasi de marfurile amplasate spre margini. In consecinta, marfurile care beneficiaza de o cerere mare sau cele a caror alegere este rationala sunt amplasate spre marginile magazinului. In aceeasi idee marfurile a caror cumparare este curenta se vor amplasa in locuri strategice, clientii fiind astfel constransi sa viziteze raioanele mai putin frecventate.

amenajarea in circulatie libera este conceputa pentru a facilita sarcinile consumatorilor si pentru a-i expune la un numar cat mai mare de produse. Acest tip de amenajare permite cumparatorilor sa se deplaseze liber in orice directie, stimulandu-i sa intarzie la magazin pentru a cumpara impulsiv.

amenajarea in bucla. Bucla este conceputa ca o pista circulara care are scopul constrangerii clientilor sa viziteze tot magazinul. Clientii vad toate raioanele deoarece fiecare poseda o fatada pe aceasta alee circulara. Acest tip de amenajare incita clientii sa intarzie in magazin si sa efectueze cumparaturi impulsive de la mai multe raioane.

conceptul de Boutique reprezinta o varianta a circulatiei libere in care categoriile de produse sunt regrupate astfel incat fiecare poseda propriul spatiu in interiorul magazinului. Acest concept decurge din marketingul bazat pe un mod de viata cu o categorie de produse particulare, distribuite. Se adreseaza unui grup de consumatori caracterizati prin acelasi mod de viata. Fiecare boutique are propria identitate, avand culori si ambiante diferite.

11. Prezentarea marfurilor

Criteriile determinante care orienteaza prezentarea marfurilor sunt:

lizibilitatea si usurinta recunoasterii produsului;

rotatia rapida a marfurilor;

influentele sezoniere (sarbatori, etc);

realizarea unei combinatii din produsele cu marja comerciala redusa si viteza larga de rotatie si din produsele cu marja mare si cu rotatie redusa.

Modul de prezentare a marfurilor se stabileste in functie de obiectivele propuse si de pozitia marfurilor. Prezentarea marfii poate avea in vedere mai multe obiective: organizarea, optimizarea si rentabilizarea si seducerea cumparatorilor.

Se va urmari sesizarea facila de catre clienti a ofertei magazinului si economisirea timpului de catre acestia, ceea ce determina crearea unei atitudini si imagini favorabile fata de magazin. Optimizarea si rentabilizarea presupune analizarea suprafetei destinate fiecarui articol si a cifrei de afaceri, a volumului de vanzari si a ratei de rotatie a stocurilor si a profitului obtinut cu fiecare din articole; in functie de aceste informatii se vor expune si marfurile pe mobilierul de prezentare, suprafata destinata trebuind sa fie direct proportionala cu vanzarile si profitul obtinut. Prin obiectivul de seducere, vanzatorul urmareste cresterea vanzarilor si implicit a profitului, ajutat fiind de folosirea unor metode ca: informarea corecta a cumparatorului, asistarea lui la alegerea produsului prin buna lizibilitate si prin prezentarea clara si ingrijita.

Amplasarea marfurilor in cadrul magazinului se refera atat la pozitia acestora cat si la alegerea nivelului de prezentare. Vanzatorul poate apela in acest sens la 2 tipuri:

1. prezentarea verticala, care presupune amplasarea unei categorii sau subcategorii de marfuri pe inaltimea mobilierului de prezentare.

2. prezentarea orizontala implica amplasarea unei categorii sau subcategorii de marfuri pe lungimea mobilierului de prezentare.

Prezentarea verticala este mai eficienta din mai multe motive:

Circulatia clientilor, care trec prin fata, se opresc cand sunt interesati, insa revin foarte rar pe unde au trecut.

Vizualizarea marfurilor. Miscarea capului este un mod natural mai mult lateral decat vertical, si expunerea trebuie astfel facuta incat cumparatorul sa repereze rapid ceea ce il intereseaza. Dupa ce a observat categorie de marfuri de care este interesat, cumparatorul va misca privirea si vertical pentru a alege produsul dorit (marca, dozaj, etc).

Rentabilitatea, cunoscandu-se faptul ca diferite niveluri ale mobilierului de prezentare nu au aceeasi putere de atractie. Prin prezentarea verticala se permite amplasarea aceluiasi produs la diferite niveluri, ceea ce va spori vanzarile. In alegerea nivelului de prezentare se poate apela la un numar de 3 niveluri de prezentare, si anume: nivelul solului, al mainilor si al ochilor, superior.

Alegerea nivelului de prezentare presupune luarea in considerare a mai multor criterii: natura ambalajului si a conditionarii, dificultatile de identificare a marfurilor de catre cumparatori, tipul deciziei de cumparare si gradul de atractivitate al produsului:

La nivelul solului se amplaseaza produsele voluminoase, in vrac, produsele atractive, etc.

La nivelul mainilor si al ochilor se amplaseaza produse cu marje comerciale mari, care determina o rentabilitate ridicata si produse strategice a caror vanzare necesita asistenta in vederea crearii si dezvolta o imagine favorabila.

La nivelul superior, datorita accesului dificil, se vor amplasa produse foarte atractive si cele care au fost prezentate si la nivelul solului.

O alta decizie importanta referitoare la amenajarea spatiului este cea care priveste locul amplasarii produselor in cadrul magazinelor. Aceasta decizie este conditionata de diversi factori: natura produselor, felul deciziei de cumparare, gradul de atractie al produselor, etc. ca urmare a frecventei ridicate de cumparare de care beneficiaza, produsele alimentare, alte produse de prima necesitate, se vor amplasa in capatul magazinului, dreapta sau stanga, in functie de constructia acestuia.

Produsele atractive vor fi amplasate strategic in magazin si chiar in cadrul raioanelor deoarece astfel vor atrage cumparatorii si vor pune in valoare toate produsele din apropiere. Amplasarea acestora la capatul raionului va obliga clientii sa se deplaseze de la o extremitate la cealalta, ceea ce va conduce la vizualizarea tuturor produselor prezentate.

Produsele voluminoase sunt cele care necesita soclu de prezentare, suprafete mai intinse si spatii linistite, aceasta deoarece decizia de cumparare este rationala, iar linistea faciliteaza adoptarea deciziei de catre cumparator (electronice, mobila, etc).

12. Cerinte pentru exercitarea meseriei de vanzator

I. Cerinte medicale:



Integritate anatomofunctionala a membrelor superioare si inferioare;

Integritate a tegumentelor mainilor;

Acuitate auditiva, vizuala, olfactiva, gustativa si tactila normale;

Vorbire normala.

II. Cerinte psihice:

Atentie concentrata si distributiva;

Precizie a miscarilor;

Rezistenta la oboseala;

Aptitudini numerice;

Capacitatea de a lucra cu oamenii;

Capacitate de a evalua si a lua decizii;

Asumare a responsabilitatilor;

Rezistenta la sarcini de lucru repetitive;

Tip de personalitate: intreprinzator-social-artistic (clasificare Holland).

III. Activitati fizice:

Lucrul in picioare pentru perioade mai lunhi de timp;

Ridicare greutati;

Transport obiecte;

Vorbire;

Ascultare;

Intindere (extensie corporala);

Folosire a mainilor, a degetelor;

Comutare si concentrare a atentiei.

IV. Cerinte de educatie si pregatire profesionala

Pregatirea pentru meseria de vanzator se realizeaza urmand cursurile:

A.      Scolilor de ucenici, durata 2 ani; se pot inscrie absolventi de gimnaziu, cu sau fara certificat de capacitate, in vederea insusirii unor deprinderi preponderent practice; admiterea se face pe baza unor testari specifice meseriei; cursurile se incheie cu un examen de absolvire si obtinerea unei diplome ce confera dreptul de a exercita meseria pentru care s-a pregatit;

B.     Scolilor profesionale comerciale, durata 3 ani; admiterea se face pe baza de probe stabilite si elaborate de unitatile respective; scolile profesionale organizeaza cursuri de calificare si de reconversie profesionala;

C.     Liceelor economice, sectiile Alimentatie publica, lucrator comercial, durata 4 ani, invatamant de zi, seral sau fara frecventa; se pot inscrie absolventii de gimnaziu cu certificat de capacitate; in urma promovarii examenului de bacalaureat se elibereaza diploma de bacalaureat si atestatul profesional;

D.     Centrelor de calificare-recalificare a somerilor, cursuri pentru vanzatori.

13. Salarizare, promovare si alte avantaje

In cadrul societatilor comerciale si regiilor autonome, prin contractul colectiv si individual de munca se stabilesc prin negociere clauze privind conditiile de munca, salarizarea, promovarea, si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca, conform Legii nr.13/1991.





Document Info


Accesari: 3479
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )