Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Proiect marketing

Marketing


INTRODUCERE

"Traim în imperiul informatiei, într-o lume a competitiei, unde adevarata 'avere' se masoara în cantitatea si calitatea informatiei detinute la un momet dat. Ea prevaleaza adeseori potentialul economic, tehnologic sau militar."[1]



De aici decurge impoartanta contabilitatii, care este un sistem informational pentru comunicarea elementelor utile în procesul decizional.

Contabilitatea furnizeaza un serviciu vital, oferind decidentilor informatiile de care au nevoie pentru a face alegeri rationale între diferite moduri de utilizare a resurselor. Activitatile economice sunt observate, se culeg datele, se stocheaza si apoi se prelucreaza, în final rezultând rapoartele destinate managementului sau utilizatorilor externi. Sistemul contabil este deci o legatura între activitatea firmei si decidenti.[2]

Evolutia contabilitatii poate fi urmarita de-a lungul istoriei umanitatii, începând cu tablitele de lut ale anticilor, pâna la parintele contabilitatii în partida dubla Luca Pacioli continuând cu grupurile de societati din a doua jumatate a secolului XIX, pâna la cele mai recente norme legale în domeniu.

Cu toate acestea, doua elemente au ramas neschimbate: contabilitatea înca se limiteaza la prelucrarea datelor istorice si trateaza firme ca fiind o entitate închisa, concentrându-se doar pe informatiile din interior.[3]

Aceasta este si una din cauzele pentru care în abordarea manageriala a conducerii multor afaceri de la noi din tara, se remarca o atitudine marginala fata de departamentul financiar - contabil. Acesta este vazut ca un departament administrativ, consumator de resurse, care are menirea de a reliza raportarile catre diversele categorii de utilizatori, de a gestiona impozitele si trezoreria si de a face periodic verificari a activitatilor desfasurate. Aceasta pozitie marginala a departamentului financiar - contabil persista înca în întreprinderile în care înca se pastreaza stilul de conducere de dinainte de 1990.

Rolul contabililor si al informatiilor furnizate de ei ar trebui sa fie unul central în conducerea firmelor. Acest lucru este posibil în prezent, datorita informatizarii operatiunilor care înainte erau realizate manual. Astfel, contabilii au mai mult timp la dispozitie pentru a se implica în activitatile de management.

Contabilii nu ar mai trebui sa se limiteze doar la tehnica înregistrarilor si prelucrarilor contabile, ci sa sustina cu know - how - ul lor, conducerea strategica a firmei. Informatiile furnizate de contabili prin contabilitatea de gestiune si prin situatiile financiare anuale (produsul contabilitatii financiare) sunt indispensabile procesului decizional.

Deci, departamentul financiar contabil, nu are un rol pasiv în procesul de creare a plusvalorii.[4] Desi nu este creator direct de valoare adaugata, el are un rol activ în modul de utilizare a factorilor de productie, în alegerea politicilor fiscale, alegerea metodelor de amortizare a imobilizarilor si de evaluare a elementelor patrimoniale. De asemenea, prin rapoartele generate, contribuie la cresterea performantelor managementului, si la imaginea firmei în viziunea utilizatorilor externi de informatie contabila.

Prin lucrarea de fata voi încerca sa arat aspectele teoretice cu privire la situatiile financiare anuale, precum si importanta informatiilor furnizate de ele în procesul decizional.

capitolul 1

PREZENTAREA s.c. mobila arad s.a.

ISTORICUL SOCIETĂŢII

Societatea analizata este S.C. Mobila Arad S.A. cu numarul de înregistrare la Registrul Comertului J33/11/1991 si codul fiscal RO739926. Forma juridica de organizare este societate pe actiuni. Societatea are sediul social în localitatea Arad, strada Aurel Vlaicu,nr. 125-129, jud. Arad.

S.C. Mobila Arad S.A. , fosta Întreprindere de Prelucrare a Lemnului a luat fiinta în anul 1962 cu o sectie organizata pe 9 sectoare de productie cu o capacitate de 10.000 garnituri etalon (camere de zi) pe an. În anul 1967 a intrat în functiune o a doua sectie care a ridicat capacitatea unitatii la 20.000 garnituri pe an.

În baza H.G. nr. 1200/1990, unitatea s-a reorganizat sub forma de societate pe actiuni, schimbându-si totodata numele din I.P.L. în S.C. Mobila Arad S.A. Societatea s-a privatizat prin metoda MEBO, având ca actionar principal PAS Mobila Arad S.A.

Capitalul social al societatii este de 15.156.642 RON, constituit din 5.052.214 actiuni cu o valoare nominala de 3 lei pe actiune. Actiunile sunt nominative, de valori egale, emise în forma dematerializata, si sunt tranzactionate pe piata secundara publica de valori mobilliare RASDAQ. Depozitarul actiunilor este Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare pentru Valori Mobiliare, iar registrul de actiuni al societatii este tinut de Registrul Român al Actionariatului, societate de registru independenta care tine evidenta actiunilor în forma electronica.[5]

Structura actionariatului este urmatoarea:

ASOCIAŢI/ACŢIONARI

ADRESA

PROCENT

PAS Mobila Arad

Arad, str. Aurel Vlaicu, nr.125

SIF Banat Crisana

Arad, Calea Victoriei, nr. 23

SIF Oltenia

Craiova, str. Tufanele, bl.13

PPM (Legea 55/1995)

Alti actionari

Concurenta

Societatea are ca principali concurenti fabrici de mobila din tara cât si din strainatate. În acest sens, gama larga de produse oferite suf 919n1310j era modificari permanente în functie de cerintele pietei externe.

Principalii concurenti sunt:

o       Mobex Tg. Mures

o       Samobil Satu Mare

o       Euromobila Timisoara

o       Mobilia Sibiu

o       Alprom Pitesti

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

În conformitate cu statutul de functionare, scopul unitatii este producerea si comercializarea mobilei si a altor articole din lemn. La articolul 6 din statut se precizeaza ca obiectul de activitate al societatii este:

o       producerea de mobila si alte articole din lemn;

o       lucrari privind întretinerea si repararea utilajelor;

o       confectionarea si reconditionarea pieselor de schimb pentru consumul propriu si terti;

o       prestarea de servicii în domeniul sau de activitate.[6]

În anul 1991, s-a modificat statutul societatii completându-se obiectul de activitate cu "efectuarea de operatiuni de export-import".

1.3. FUNCŢIILE ÎNTREPRINDERII

Functiile întreprinderii sunt:

Functia de productie;

Functia de comercializare;

Functia financiar-contabila;

Functia de personal;

Functia de cercetare - dezvoltare.

1. Functia de productie

Aceasta functie poate fi definita ca ansamblul proceselor de munca din cadrul întreprinderii prin care se transforma materia prima în produse finite, semifabricate si servicii si se creeaza conditiile tehnico - materiale si organizatorice necesare desfasurarii fabricatiei în bune conditii.[7]

Functia de productie are cinci activitati principale:

a) Programarea, lansarea si urmarirea productiei: se determina numarul de piese de mobilier ce trebuie realizate, pe locuri de munca, cu respectarea anumitor conditii de calitate; se determina numarul de ore de munca umana si cantitatile de materiale necesare; aceste informatii se comunica executantilor si apoi se verifica respectarea acestor termene.

Numarul de piese de mobilier ce trebuie fabricate se determina pe fiecare comanda în parte. Biroul de proiectare se ocupa cu realizarea prototipurilor pe baza cerintelor clientilor si calculeaza cantitativ materia prima, materialele necesare si orele de munca necesare realizarii fiecarei comenzi. Pe baza acestor informatii se face antecalculatia, prin care se estimeaza costul unei comenzi. Cunoscând costurile aproximative, se determina pretul cu care se începe negocierea cu clientul. Dupa lansarea comenzilor, cheltuielile sunt repartizate pe fiecare comanda în parte si se urmareste pastrarea nivelului cheltuielilor sub nivelul estimat.

b) Fabricatia: executarea productiei programate din materia prima, conform cerintelor de calitate, de cantitate si termenelor stabilite anterior.

Principalele operatii tehnologice sunt:

o       croit si dimensionat panouri din PAL, placaj, panel, PFL;

o       executat uluc si îmbordurat panouri în vederea cresterii rezistentei panoului;

o       presat furnir si panouri în prese hidraulice;

o       dimensionat, gaurit, si profilat canturi;

o       executat profile pe suprafata tablilor din lemn masiv;

o       slefuit panouri furniruite pe masini de slefuit cu banda orizontala;

o       baituit, turnat, pulverizat si slefuit lac;

o       montarea ansamblelor si subansamblelor în produsul finit.

În procesul de productie se foloseste cooperarea dintre cele doua sectii, fiind create astfel conditiile pentru mecanizarea si automatizarea procesului de prelucrare a meterialului lemnos si diversificarea sortimentelor de mobilier.

Activitatea de productie cuprinde faze si operatii tehnologice de baza care fac ca materia prima (lemnul) sa fie dimensionat, profilat, finisat si ornamentat astfel încît sa poata fi inclus în produsul finit (mobila).

Prin prelucrarea materialului lemnos se obtin repere care, asamblate formeaza ansamble si subansamble din care se formeaza produsul finit. Atât reperele cât si ansamblele si subansamblele necesita prelucrari multiple cum ar fi: gauriri, profilari, baituiri precum si operatii de finisare (slefuire si pulverizare).

Toate aceste operatii se executa organizat pe linii si masini automate sau semiautomate. Tehnologiile folosite sunt competitive cu cele practicate pe plan mondial si au fost îmbunatatite prin folosirea unor linii tehnologice cu asistare pe calculator.

c) Controlul tehnic de calitate: este reprezentat de activitatile prin care se compara caracteristicile calitative ale produselor executate, cu standardele si normele de calitate, asigurându-se pe aceasta baza remedierea eventualelor erori.

d) Întretinerea si repararea: reprezinta procesele de munca din cadrul întreprinderii menite sa asigure mentinerea echipamentelor de productie si a celorlalte dotari în stare de functionare normala, prin preîntâmpinarea si eliminarea efectelor uzurii fizice si morale (întretinerea utilajelor, întretinerea si ascutirea sculelor taietoare).

e Productia auxiliara: este reprezentata de activitatile prin care se asigura, din surse interne ale întreprinderii, aburul, o parte din apa necesara, confectionarea unor piese de schimb, uscarea artificiala a lemnului în camere de uscare special amenajate.

RETUs sI FINISAJ

 


Fig. 1: Principalele operatiuni tehnologice efectuate la S.C. Mobila Arad S.A.

2.Functia de comercializare

Functia comerciala încorporeaza ansamblul proceselor de cunoastere a cererii si ofertei pietei, de procurare a materiilor prime, materialelor si echipamentelor de productie necesare desfasurarii productiei firmei si de vânzare a produselor si semifabricatelor acesteia.

În cadrul functiei comerciale deosebim trei activitati principale:

a) Aprovizionarea;

b)      Marketingul;

c)      Vânzarea;

a) Aprovizionarea:

Activitatea de aprovizionare a firmei reuneste atributiile prin care se asigura procurarea materiilor prime, materialelor, echipamentelor de productie si a altor factori necesari realizarii obiectivelor societatii comerciale.

Atributii de aprovizionare:

o       stabilirea necesarului de aprovizionare a firmei;

o       corelarea cantitatilor de materii prime si materiale necesare realizarii comenzilor cu programele de aprovizionare negociate cu furnizorii;

o       încheierea de contracte cu furnizorii;

o       emiterea de comenzi la furnizori;

o       urmarirea îndeplinirii conditiilor contractuale;

o       adoptarea de masuri pentru evitarea formarii de stocuri prea mari si preîntâmpinarea ruperilor de stoc;

o       depozitarea materiilor prime si materialelor.

b) Marketingul:

Activitatea de marketing cuprinde activitatile prin care se asigura studierea pietei, cunoasterea necesitatilor si comportamentului consumatorilor, în vederea stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a volumului vânzarilor.

Atributii de marketing:

o       prospectarea pietei;

o       realizarea de materiale publicitare;

o       propunerea de modalitati de accelerare si amplificare a vânzarilor.

În prezent, S.C. Mobila Arad S.A. nu are un compartiment specializat de marketing, activitatile de promovare fiind realizate într-un mod amatoricesc de Biroul Import - Export.

c) Vânzarea:

Activitatea de vânzare reuneste ansamblul atributiilor prin care se asigura trecerea produselor din sfera productiei în sfera circulatiei.[8]

Atributii:

o       elaborarea planului de livrari a mobilierului catre clienti;

o       încheierea contractelor cu clientii;

o       livrarea mobilierului catre clienti;

Sistemul de distributie: produsele sunt distribuite pe pietele externe prin comisionari, precum si direct. Comisioanele platite pentru serviciile efectuate sunt cuprinse între 2-3 % din valoarea exporturilor. Pe viitor se urmareste încheierea de contracte directe cu partenerii externi renuntându-se la serviciile comisionarilor.

3.Functia financiar - contabila

Cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor, precum si evidenta valorica a miscarii întregului sau patrimoniu.

Activitati principale:

a) Activitatea financiara: cuprinde procesele prin care se determina si se obtin resursele financiare necesare atingerii obiectivelor întreprinderii.

Atributii ale activitatii financiare:

o       elaborarea strategiei si politicii de finantare;

o       elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli;

o       solicitarea de credite de la banci;

o       efectuarea de analize financiare;

o       stabilirea preturilor si tarifelor;

o       stabilirea datoriilor bugetare.

b) Contabilitatea: reprezinta activitatile prin care se înregistreaza si se evidentiaza valoric resursele materiale si financiare ale agentului economic.

S.C. Mobila Arad S.A. organizeaza si tine contabilitatea în conformitate cu Legea Contabilitatii nr.82/1991: în compartiment distinct, condus de catre directorul economic (fost contabil sef), acesta având studii economice superioare.

Directorul economic are în subordine Biroul Contabilitate, Biroul Salarizare, Biroul Financiar si Oficiul de Calcul.

Directorul economic raspunde, împreuna cu personalul din subordine din cadrul Biroului Contabilitate, de tinerea contabilitatii potrivit legii:

o       contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare mijloc fix în parte, acestea fiind evidentiate în cadrul Registrului Inventar; metoda de amortizare folosita fiind amortizarea liniara;

o       contabilitatea stocurilor se tine cantitativ (la magazie) si cantitativ-valoric (la contabilitate) în baza documentelor primite de la Sectiile de Productie, de la Biroul Aprovizionare, Biroul Desfacere: proces verbal de receptie, nota de intrare receptie, aviz de însotire a marfii etc.

o       contabilitatea clientilor si furnizorilor, a celorlalte creante si obligatii se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica în parte în baza facturilor emise sau primite, în baza efectelor de comert utilizate, în baza extrasului de cont primit de la banca etc.

o       contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, pe baza documentelor primite de la celelalte compartimente precum: fisa limita de consum si bon de consum pentru cheltuieli materiale, fisa mijlocului fix pentru amortizare, ordin de deplasare pentru cheltuieli cu deplasari si diurne, state de salarii si liste de avans pentru cheltuielile salariale etc.

o       contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor pe baza unor documente precum: nota de predare pentru obtinere de produse finite, facturi pentru înregistrarea veniturilor din vânzari etc.

Notele contabile se fac în cadrul Biroului Contabilitate pe baza documentelor sosite de la celelalte compartimente:

o       Biroul Aprovizionare: factura furnizor, aviz, NIR..pentru intrari de materii prime si materiale;

o       Sectii de productie: fisa limita, bon consum..pentru consum de materii prime si materiale;

o       Sectii de productie: nota de predare..pentru obtinere de produse finite

o       Biroul financiar: cec, ordin de plata, bilet la ordin, extras de cont..pentru înregistrarea platilor si încasarilor;

o       Biroul Desfacere: aviz de însotire a marfii, factura client..pentru livrari de marfuri sau produse

o       Biroul Salarizare: ordin de deplasare, state de plata, liste de avans..pentru înregistrarea cheltuielilor cu personalul;

Compartimentul financiar - contabil ofera conducerii întreprinderii informatii importante cu privire la performantele societatii prin intermediul calculatiei costurilor efectuata de Oficiul de Calcul, prin balanta conturilor contabilitatii de gestiune si prin Situatiile Financiare Anuale.

Biroul Salarizare primeste datele necesare pentru calculul remuneratiei angajatilor de la Biroul Resurse Umane (contractul colectiv si individual de munca, situatia deducerilor personale de baza si a deducerilor suplimentare) si de la Sectiile de productie (bonul de lucru). Pontajul se face orar si pe baza normei de timp se determina realizarile fiecarui salariat la un randament de 100%. La sfârsitul fiecarei zile, angajatii îsi trec realizarile într-un caiet pe coduri de operatiuni. Pe baza acestui caiet se întocmesc bonurile de lucru cu realizarile efective ale salariatilor în luna. Comparând realizarile la randament de 100% cu realizarile efective se determina indicele de realizare în baza caruia se determina salariul real.

Pe data de 15 a fiecarei luni, se face lista de avans care este dusa de casierul platitor la sectii si salariatii o semneaza în momentul încasarii avansului. Asemanator se întâmpla si la lichidare.

Biroul Financiar este cel care efectueaza controlul financiar preventiv. Astfel, înainte de a se face plata salariilor, listele de avans, statele de plata, ordinele de deplasare, cecuri, ordine de plata si toate celelalte documente ce presupun plati trebuie mai întâi vizate de Biroul Financiar. Pe baza centralizatoarelor listelor de avans si a statelor de plata, Biroul Financiar calculeaza obligatiile fiscale asimilate salariilor.

c) Controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune: reprezinta procesele prin care se verifica respectarea normelor legale cu privire la existenta, integritatea, utilizarea si pastrarea valorii materiale si banesti cu care firma este dotata.

Controlul financiar preventiv are drept scop preîntâmpinarea unor fenomene negative, utilizarea cât mai eficienta a resurselor, întarirea ordinii si disciplinei în administrarea patrimoniului si cresterea gradului de raspundere a celor ce adopta decizii economico - financiare privind angajarea si efectuarea cheltuielilor în cadrul unitatilor patrimoniale.[9]

Controlul gestionar vizeaza administrarea corecta a patrimoniului societatii si se exercita, de regula, o singura data pe an, vizând toate operatiunile ce au avut loc de la precedenta verificare.

4.Functia de personal

Ansamblul proceselor din cadrul societatii comerciale prin care se asigura resursele umane necesare, precum si utilizarea, dezvoltarea si motivarea acestora.

Activitati:

o       previzionarea necesarului de personal;

o       orientarea si formarea profesionala a personalului;

o       selectionarea personalului;

o       încadrarea personalului si evidenta salariatilor;

o       motivarea personalului;

o       perfectionarea personalului;

o       evaluarea si promovarea;

o       protectia salariatilor (protectia muncii si protectia sociala).

5.Functia de cercetare - dezvoltare

Prin functia de cercetare - dezvoltare se desemneaza ansamblul activitatilor desfasurate în întreprindere prin care se concepe si se implementeaza progresul stiintifico - tehnic.

Activitatea de conceptie tehnica a produselor reprezinta principala activitate de cercetare - dezvoltare realizata la S.C. Mobila Arad S.A. Prototipurile de mobilier se realizeaza fie pe baza proiectelor proprii fie pe baza specificatiilor primite de la terti.

Aceasta activitate se concretizeaza în principal în:

o       conceperea si asimilarea de produse noi;

o       studierea si implementarea de tehnologii noi de prelucrare a lemnului;

o       informarea si documentarea tehnico - stiintifica în firma.

1.4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

S.C. Mobila Arad S.A. are 1009 salariati repartizati în modul urmator:

o       Conducerea societatii: 4 persoane;

o       Personal direct productiv 760 de persoane, din care:

a.       muncitori: 738;

b.      maistri: 16;

c.       ingineri: 3;

d.      subingineri: 3;

o       Personal indirect productiv 245 de persoane, din care:

a.       administrativ: 55;

b.      desfacere: 10;

c.       depozite, magazii, întretinere, paza, pompieri, deservire, centrala termica, CTC: 180;

Conducerea societatii este organizata astfel:

Director general; studii: Facultatea de Industrializare a Lemnului;

Director comercial; studii: Facultatea de stiinte Economice;

Director tehnic si de productie; studii: Facultatea de Industrializare a Lemnului;

Director economic; studii: Facultatea de stiinte Economice.

S.C. Mobila Arad S.A. are o structura organizatorica de tip functional, adica realizarea functiilor întreprinderii sunt încredintate unor departamente distincte, dupa cum se poate observa si din organigrama prezentata în anexe (anexa 1).

1.5. RELAŢII DE PARTENERIAT

Societatea îsi desfasoara activitatea într-o zona în care traditia prelucrarii lemnului este transmisa din generatie în generatie, fapt ce favorizeaza realizarea unor produse competitive pe piata externa si interna.

Pe piata interna, unitatea s-a orientat spre producerea de mobilier de birou destinat dotarii societatilor comerciale.

Exportul de produse se realizeaza prin intermediul unor firme devenite deja parteneri traditionali, transportul facându-se cu vagoane CFR sau camioane trimise de beneficiari.

Preturile practicate de S.C. Mobila Arad S.A. sunt preturi franco-fabrica sau franco-frontiera româna.

PRODUSELE

Mobilierul fabricat de S.C. Mobila Arad S.A. se executa la cererea si dupa modelul trimis de beneficiar. Gama de produse este variata incluzând camere de zi, dormitoare, mobila de birou, mic mobilier, fiind executate din lemn masiv în proportie de 75%, iar 25% panouri furniruite.

Toate produsele se executa dupa noile tehnologii de prelucrare mecanica, precum si tehnologii noi de finisare (finisare cu lacuri nitrocelulozice, lacuri poliuretanice, baituire si patinare).

Clasificarea mobilierului pe principalii clienti si specii lemnoase:

a)      Firma Boissigny, Franta

o       Program ARPEGE si SOLESME executate din cires masiv si panouri furniruite: biblioteci, bufete, comode, vitrine;

o       Program BRANTOME si NOHANT executate din stejar masiv si panouri furniruite cu stejar: biblioteci, comode, vitrine;

o       Program MANOSQUE si LUISIANE executate din rasinoase masive si panouri furniruite: dormitoare si camere de zi;

o       Program TRIANON executate din cires si panouri furniruite: comode si mic mobilier.

b)      Firma Habufa:

o       Program HAMILTON, SOCORRO si SRI-LANKA executate din lemn masiv de tei, plop si panouri furniruite.

c)      Firma G. de Vos, Belgia:

o       Program PRINCESSE executat din rasinoase masive si panouri furniruite: dormitoare;

o       Program HAVANA si NANTES executate din tei masiv, plop si panouri furniruite: dormitoare.

Toate produsele si sortimentele de mobilier enumerate se executa pe baza comenzilor si planificarilor trimise de firme pe luni si semestre. Urmarirea productiei si planificarea se face pe loturi de fabricatie, functie de necesarul de aprovizionat cu materii prime si materiale în functie de graficul de livrare al produselor.

Principalii clienti ai S.C. Mobila Arad S.A. sunt:

NR.

CRT.

DENUMIRE

CLIENT

ADRESA

ANUL 2007

DIN TOTAL

PRODUCŢIE  (%)

Boissigny Sarl

Treize Septiers, Franta

Habufa Muebelen

Bucuresti

32

G. de Vos

Hofstade, Belgia

8

Faith Walk Designs

Huston, SUA

3

Import  Logistic Services

Italia

AMF

Franta

1

TOTAL EXPORT

Intern

1

TOTAL GENERAL

Principalii furnizori ai S.C. Mobila Arad S.A. sunt:

NR.

CRT.

MATERIA PRIMA

DENUMIREA FURNIZORULUI,

ADRESA

PONDERE

Cherestea rasinoase

A.F. Bodale, Vicov de Sus, jud. Suceava

Cherestea plop, rasinoase

S.C. Timob, Volovat, jud. Suceava

Cherestea stejar, cires

S.C. Iulirom Market S.R.L., Onesti, jud. Bacau

Furnir, PAL

S.C. Sigstrat S.R.L., Sighetul Marmatiei

PAL

S.C. Subex S.A. Bacau

Placaj

S.C. Colemn S.A., Calautas, jud. Harghita

Lacuri

S.C. Kober S.R.L., Turturesti, jud. Neamt

Placi carton

S.C. Multibox Impex S.R.L., Piatra Neamt

Abrazive

S.C. Duna Trade Import Export S.R.L., Bucuresti

Feronerie

S.C. Ferochim S.R.L., Tergu Mures

Adezivi

S.C. Glue Chim Prod S.R.L., Gilau, jud. Cluj

FORME DE CONTABILITATE. FORMA DE CONTABILITATE UTILIZATĂ DE S.C. MOBILA ARAD S.A.

Forma de contabilitate reprezinta modalitatea concreta de prelucrare a datelor în cadrul unui ciclu contabil.[11]

La noi în tara se utilizeaza urmatoarele forme de contabilitate:

o       Forma de contabilitate pe jurnale;

o       Forma de contabilitate maestrul sah;

o       Forma de contabilitate Jurnal Cartea Mare;

o       Forma de contabilitate informatica.

La S.C. Mobila Arad S.A. se utilizeaza forma de contabilitate pe jurnale multiple, în paralel cu forma de contabilitate informatica.

Contabilitatea pe jurnale presupune utilizarea unui sistem de jurnale pe tipuri de operatiuni:

o       Jurnal privind operatiunile contabile;

o       Jurnal pentru cumparari;

o       Jurnal pentru operatiuni de casa si banca;

o       Jurnal pentru decontarile cu furnizorii;

o       Jurnal privind consumurile de stocuri;

o       Jurnal privind vânzarea produselor;

o       Jurnal privind salariile si contributia la asigurarile sociale.

Pentru fiecare jurnal se deschide o Carte - Mare analitica, iar la sfârsitul lunii, înregistrarile din jurnalele analitice se preiau în Jurnalul general.

Operatiunile ce urmeaza în continuare, adica preluarea datelor din jurnal în Cartea Mare si întocmirea balantei de verificare se face cu ajutorul calculatorului. Fiecare contabil introduce în calculator notele contabile din Jurnalul analitic pe care îl tine, si în final se obtin fisele de cont si balanta de verificare.

CAPITOLUL 2

REGLEMENTĂRI REFERITOARE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

2.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Finalitatea prelucrarilor contabile este reprezentata de calculele de sinteza:[12]

  calculatia costurilor;

  calculatia rezultatelor (Contul de profit si pierdere);

  balantele de verificare;

  bilantul;

  situatia modificarilor capitalului propriu;

  situatia fluxurilor de trezorerie;

  politici contabile si note explicative;

  analiza comparativa;

  calculul previzional.

O parte dintre acestea se întocmesc anual, si împreuna formeaza situatiile financiare anuale. Situatiile financiare anuale sunt principala cale de comunicare a informatiilor financiar - contabile catre cei interesati, putând fi comparate cu niste "tablouri"[13] ale unitatii patrimoniale. În timp, aceste tablouri ce se întocmesc la finele exercitiului financiar, au fost denumite în diferite moduri: calcule periodice de sinteza, documente de închidere a exercitiului financiar, situatii de raportare contabil-financiara, documente de sinteza si raportare contabil-financiara, conturi anuale, si în prezent, situatii financiare.

Situatiile financiare anuale sunt "documente de sinteza prin care se prezinta într-o structura formalizata informatii de natura contabil-financiara necesare majoritatii utilizatorilor."[14] Conform Legii contabilitatii nr. 82/1991, regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care au calitatea de comerciant au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie în partida dubla. Situatiile financiare anuale reprezinta documentul oficial de gestiune al persoanelor obligate sa tina contabilitate, structura lor diferind în functie de marimea agentului economic.

Din cadrul situatiilor financiare anuale, patru rapoarte sunt considerate a fi de baza.[15] Bilantul contabil prezinta situatia financiara a întreprinderii la un moment dat, de cele mai multe ori, la sfârsitul exercitiului, fie, în unele situatii speciale precum fuziune, divizare, sau lichidare. Contul de profit si pierdere prezinta activitatile generatoare de venituri si cheltuieli de-a lungul unei perioade de timp reprezentata de exercitiul financiar. Situatia modificarilor capitalului propriu arata evolutia capitalului actionarilor în cursul aceleasi perioade de timp. Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta modificarile în disponibilul societatii ca urmare a activitatii de exploatare.

Obiectivul situatiilor financiare anuale este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele, si modificarile pozitiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

CADRUL LEGISLATIV sI STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE CONTABILITATE

În conditiile în care chiar daca România a devenit membra a Uniunii Europene si datorita tendintelor generalizate de mondializare a activitatilor economice, sistemul contabil din tara noastra sufera o serie de transformari pentru a se armoniza cu directivele Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

Sistemul contabil românesc, începând cu anul 2000, urmeaza o optica duala cu privire la continutul si structura situatiilor financiare[16]:

o       situatii financiare dupa referentialul national;

o       situatii financiare dupa referentialul international.

Reglementarile contabile care asigura armonizarea sistemului contabil românesc cu standardele nationale sunt doua ordine ale Ministrului Finantelor Publice:

  Ordinul 94 din 24 ianuarie 2001, pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate;

  Ordinul 1752 din 17 noiembrie 2005, pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.

În urma aprobarii acestor doua ordine, agentii economici din tara noastra sunt împartiti în doua categorii: o parte aplica Ordinul 94/2001, iar cealalta parte aplica Ordinul 1752/2005.

Reglementarile aprobate prin Ordinul 94/2001 "se aplica începând cu situatiile financiare ale anului 2000 de catre societatile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti, unele regii autonome, companii si societati nationale, alte întreprinderi de interes national, precum si de unele categorii specifice de societati ce opereaza pe piata de capital."[17]

Aceste reglementari se aplica de catre unitatile ce îndeplinesc o serie de conditii, pe baza unui program de implementare ce se deruleaza în felul urmator (sumele sunt exprimate în euro):

o       de la 31 decembrie 2001: cifra de afaceri > 9 mil., total active > 4.5 mil., nr. mediu de angajati 250;

o       de la 31 decembrie 2002 : cifra de afceri > 8 mil., total active > 4 mil., nr. mediu de angajati 200;

o       de la 31 decembrie 2003: cifra de afaceri > 7 mil., total active > 3.5 mil, nr. mediu de angajati 150;

o       de la 31 decembrie 2004: cifra de afaceri > 6 mil., total active > 3 mil., nr. mediu de angajati 100;

o       de la 31 decembrie 2005: cifra de afaceri > 5 mil., total active > 2.5 mil., nr. mediu de angajati 50;

Aceste reglementari pot fi aplicate si de catre societatile care nu îndeplinesc aceste criterii, daca solicitarea adresata Directiei de reglementari contabile din cadrul Ministerului Finantelor Publice este aprobata.

Reglementarile aprobate prin Ordinul 1752 se aplica de catre:

o       persoanele juridice prevazute la art. 27, alin. 4 din Legea contabilitatii nr.82/1991, adica de catre persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile de marime specificate în Ordinul 94/2001;

o       persoanele juridice prevazute la art. 27, alin. 6 din Legea contabilitatii nr.82/1991, adica persoanele juridice încadrate în categoria microîntreprinderilor.

Ca regula generala, Ordinul 1752/2005 este aplicat de persoanele juridice ce îndeplinesc cel putin doua dintre criteriile:[18]

o       cifra de afaceri pâna la 7,3 mil. Euro;

o       total active pâna la 3,65 mil. Euro;

o       numar mediu de salariati pâna la 50;

(cifra de afaceri si totalul activelor se stabilesc pe baza ratei de schimb leu/euro la sfârsitul exercitiului financiar precedent).

Persoanele juridice care depasesc aceste criterii vor aplica tot O.M.F.P. 1752/2005 pâna la termenul stabilit prin planul de implementare al O.M.F.P. 94/2001.

De asemena, O.M.F.P. 1752/2005 mai precizeaza ca începând cu exercitiul financiar ce se încheie la 31 decembrie 2005, societatile care depasesc doi ani consecutiv doua dintre criteriile de marime mentionate, vor trece de la aplicarea O.M.F.P. 1752/2005, la aplicarea O.M.F.P. 94/2001, fara posibilitatea de a reveni la reglementarile contabile simplificate.

Conform O.M.F.P. 94/2001, întreprinderile ce aplica acest ordin trebuie sa întocmeasca la sfârsitul anului urmatoarele situatii financiare:[19]

1. bilantul contabil;

contul de profit si pierdere;

situatia modificarilor capitalurilor proprii;

situatia fluxurilor de trezorerie;

politici contabile si note explicative.

Întreprinderile ce aplica O.M.F.P. 1752/2005 trebuie sa întocmeasca la sfârsitul anului urmatoarele situatii financiare:[20]

bilant contabil;

cont de profit si pierdere;

politici contabile si note explicative.

Microîntreprinderile întocmesc doar bilant si cont de profit si pierdere.

Situatiile financiare trebuie sa furnizeze informatii care sa fie: relevante pentru utilizatori si credibile (sa reprezinte fidel rezultatele si pozitia financiara a firmei, sa reflecte substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor nu numai forma juridica, sa fie neutre, nepartinitoare, prudente si complete).

Ambele ordine dau apoi precizari referitoare la forma si continutul situatiilor financiare, care vor fi prezentate în subcapitolele urmatoare.

Atât în Ordinul 94/2001 cât si în Ordinul 1752/2005 sunt prezentate aspecte referitoare la tratamentele contabile si tratamentele contabile alternative cu privire la recunoasterea si evaluarea activelor, evaluarile facute la fiecare data a bilantului, tratamente referitoare la imobilizari, cheltuieli de constituire, fond comercial, active circulante.

Situatiile financiare anuale se semneaza de persoana responsabila de întocmirea acestora, iar apoi vor fi însusite de consiliul de administratie si semnate de presedintele acestui consiliu. AGA aproba situatiile financiare si modalitatile de distribuire a profitului.

La finele fiecarui exercitiu financiar, consiliul de administratie întocmeste un raport care trebuie sa contina: analiza activitatii întreprinderii, valoarea dividendelor propuse, previziuni asupra evolutiei viitoare a întreprinderii, informatii asupra activitatii de cercetare - dezvoltare, detalii referitoare la actiunile întreprinderii, numele si pregatirea administratorilor, politica de protectie a mediului.

Raportul trebuie aprobat de consiliul de administratie si semnat de presedintele acestuia.

Conform O.M.F.P. 94/2001, situatiile financiare anuale trebuie auditate de auditori financiari. Auditorii trebuie sa se asigure ca situatiile financiare sunt în conformitate cu prevederile Legii contabilitatii, si daca datele din raportul administratorilor corespund cu situatiile financiare ale exercitiului respectiv.

Situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si raportul de audit trabuie aprobate de AGA. O copie a acestor 3 documente aprobate va fi trimisa la Directia Teritoriala a Finantelor Publice la care întreprinderea este înregistrata. Alta copie trebuie trimisa la Registrul Comertului. De asemenea, consiliul de administratie are obligatia sa se asigure ca situatiile financiare, raportul de audit si raportul administratorilor sunt publicate în Monitorul Oficial în termenul prevazut de lege.

2.3. BILANŢUL

CONCEPTUL DE BILANŢ

"Bilantul este tabelul contabil care reflecta în expresie baneasca starea la un moment dat a utilitatilor si resurselor (originilor) patrimoniale, oferind utilizatorilor o imagine fidela a situatiei economice si financiare a întreprinderii."[21]

O alta definitie a bilantului ar putea fi urmatoarea:

Bilantul este calculul periodic de sinteza al contabilitatii, care se obtine prin prelucrarea, agregarea si sistematizarea în expresie valorica a patrimoniului (averii) unei unitati patrimoniale la un moment dat.[22]

Bilantul, prin forma sa, pune "fata în fata" activul cu pasivul bilantier, elemente egale datorita aplicarii principiului dublei reprezentari. Acest principiu separa elementele bilantiere în doua parti egale din punct de vedere valoric:

o       patrimoniul economic (activul bilantier) reprezentat de imobilizari, stocuri, creante, disponibilitati;

o       patrimoniul juridic (pasivul bilantier) reprezentat de drepturile si obligatiile asupra elementelor prezentate în activ;

PATRIMONIU ECONOMIC

 

PATRIMONIU JURIDIC

 
Deci, prin modul de prezentare se punea accentul pe ecuatia de echilibru a patrimoniului:

=

BUNURI

 

OBLIGAŢII

 

DREPTURI

 
care poate fi dezvoltata în urmatoarea maniera:[23]

= +

OBIECTE DE DREPTURI sI OBLIGAŢII

 

CAPITAL PROPRIU

 

CAPITAL STRĂIN

 


= +

ACTIV PATRIMONIAL

 

PASIV PATRIMONIAL

 
=

Situatiile financiare întocmite conform Standardelor Internationale de Contabilitate, pun în centrul atentiei o alta relatie, si anume cea care arata interesele reziduale ale actionarilor în activele întreprinderii dupa ce s-au dedus toate datoriile (equity):[24]

DATORII

 

TOTAL ACTIVE

 

ACTIV NET

 
= _

În scopul reprezentarii în Bilant a unor informatii care sa fie cât mai convenabile si mai semnificative pentru diferite categorii de utilizatori, este necesar sa se recurga la clasificarea structurilor de Activ si Pasiv dupa anumite criterii, care pot fi:

o       juridice

o       economice

o       financiare

o       combinatii ale acestora

Clasificarea structurilor bilantiere dupa criteriul juridic (optica juridica asupra bilantului ):

Din punct de vedere juridic, Activul prin compozitia lui grupeaza elementele în bunuri reale, creante si lichiditati ( drepturi asupra persoanelor ), iar Pasivul în capital propriu si datorii, fiind o exprimare a dublei reprezentari a patrimoniului în contabilitate.

Schema simplificata a structurilor globale ale Activului si Pasivului Bilantului în optica juridica poate fi prezentata astfel:

BILANŢ(optica juridica)

ACTIV

PASIV

Bunuri

Capitaluri proprii

Creante

Datorii

Lichiditati

Clasificarea structurilor bilantiere dupa criteriul economic (optica economica asupra bilantului ):

Criteriul economic de clasificare a structurilor generale ale Activului si Pasivului Bilantului este un criteriu de formare a unor structuri care sa fie utile gestiunii economice a întreprinderii. Acest criteriu este durata de folosire a elementelor de Activ si , respectiv , durata de afectare a celor de Pasiv, inclusiv gradul lor de stabilitate în timp.

Analizând structurile de Activ ( bunuri, creante, lichiditati ), dupa durata de folosire a lor în activitatea economica a întreprinderii si implicit dupa gradul de stabilitate a formelor lor, acestea sunt grupate în doua structuri globale si anume:

  • active imobilizate
  • active circulante

Activele imobilizate denumite si imobilizari sau active fixe se caracterizeaza printr-o durata de folosire îndelungata ( în principiu mai mare de un an ), participând de regula la mai multe cicluri de exploatare, fara a se consuma la prima utilizare, pastrându-si o forma stabila pe toata durata de folosinta. Astfel de active imobilizate sunt, de exemplu: terenurile, cladirile, mijloacele de transport, brevetele de inventii, licentele, etc.

Aceste imobilizari au, de regula, valori importante, cumpararea sau constituirea lor fiind considerate ca investitii, de unde si denumirea de valori de investitii. Finantarea imobilizarilor solicita resurse corespunzatoare: fonduri importante pe termen lung.

Nivelul tehnic si valoric al majoritatii imobilizarilor dimensioneaza capacitatea de exploatare a întreprinderii, informatiile contabile corespunzatoare acestor imobilizari fiind utile deciziilor strategice ale dezvoltarii si gestiunii întreprinderii.

Dupa formele de existenta activele imobilizate se divid în:

o       imobilizari corporale,

o       imobilizari necorporale

o       imobilizari financiare.

Imobilizarile necorporale sau intangibile au forma nemateriala, ca de exemplu: cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetare dezvoltare, concesiunile, brevetele de inventii, marcile de fabrica, etc.

Imobilizarile corporale sau tangibile, fizice, au forma materiala ca de exemplu: terenuri, mijloace fixe ( cladiri, masini, utilaje, mijloace de transport etc.).

Imobilizarile financiare au forma titlurilor de valoare ( actiuni, obligatiuni ale altor societati ), achizitionate în scopul folosirii pe o perioada mai îndelungata pentru exercitarea unei influente notabile sau a controlului asupra conducerii societatii emitente si pentru încasarea unor dividende. Imobilizarile financiare pot aparea si sub forma împrumuturilor acordate altor întreprinderi pe termen lung pentru încasarea de dobânzi.

Activele imobilizate sunt evaluate în Bilant la valoarea neta contabila calculata prin scaderea din valoarea de intrare ( costul de achizitie sau de productie, valoarea de aport ) a sumelor ce reprezinta provizioanele si amortismentele corespunzatoare imobilizarilor.

Activele circulante denumite si valori de exploatare se caracterizeaza printr-o durata de folosire limitata la un ciclu de exploatare, consumându-se la prima utilizare si transformându-se continuu, descriind o rotatie permanenta, adica un circuit. Astfel de active circulante sunt structurile cunoscute: stocurile, creantele, lichiditatile utilizate în activitatea de exploatare a întreprinderii.

Analizând structurile de Pasiv (capitaluri proprii, datorii) dupa durata de afectare a resurselor în activitatea economica a întreprinderii si implicit, dupa stabilitatea formelor si nivelul valoric al acestor resurse, ele sunt grupate în doua structuri globale si anume: resurse permanente si resurse temporare. Aceasta delimitare a resurselor poate fi pusa în corelatie în mare masura cu clasificarea activelor dupa acelasi criteriu în active imobilizate si active circulante.

Resursele permanente denumite si capitaluri permanente sunt capitalurile proprii si unele datorii afectate, pentru o perioada îndelungata, finantarii activelor dobândind astfel forme stabile permanente de resurse destinate acoperirii activelor (în primul rând a activelor imobilizate, de investitii).

Principalele forme ale resurselor permanente (capitalurilor permanente) sunt:

o       capitalurile proprii : capitalul social sau individual; rezervele constituite din profit; profitul nedistribuit sau pierderea; provizioanele reglementate; etc.

o       împrumuturi si datorii pe termen mijlociu si lung, de peste 5 ani, destinat finantarii unor investitii, constructii speciale, etc.

Resursele temporare sunt finantari straine (datorii) afectate pentru o perioada relativ scurta, în principiu sub un an, acoperirii activelor de exploatare, motiv pentru care sunt denumite datorii din exploatare.

Principalele forme ale acestor resurse temporare sunt :

o       datoriile catre: furnizori, personal, asigurari sociale, ajutor de somaj, bugetul statului, credite bancare pe termen scurt, etc.

O schema a Bilantului în care structurile de Activ si de Pasiv sunt grupate dupa criteriul economic al duratei de folosire, si al stabilitatii formelor de existenta, se prezinta astfel :

BILANŢ( optica economica )

ACTIV

PASIV

Active imobilizate

Resurse permanente

- imobilizari necorporale

- capitaluri proprii

- imobilizari corporale

- datorii pe termen lung si mediu

- imobilizari financiare

Active circulante

Resurse temporare

- stocuri: materii prime, marfuri

- furnizori

- creante: clienti, debitori

- creditori

- lichiditati

- personal remuneratii datorate

Criteriul economic de grupare a structurilor de Activ si Pasiv releva relatiile dintre modul de utilizare al Activului (valorile de investitie si valorile de exploatare) si afectarea resurselor corespunzatoare (permanente si temporare). Pe baza analizei acestor relatii pot fi fundamentate deciziile de strategie a dezvoltarii întreprinderii, concomitent cu cele privind gestiunea curenta a activitatii de exploatare a întreprinderii.

Clasificarea structurilor bilantiere dupa criteriul financiar (optica financiara asupra bilantului ):

Criteriile financiare de clasificare a structurilor de Activ si Pasiv ale Bilantului sunt criterii de ordonare, de asezare într-o succesiune logica a acestor structuri, luând în considerare caracteristicile lor financiare : lichiditatea si exigibilitatea în raport si de factorul timp.

Structurile de Activ ale Bilantului sunt ordonate dupa criteriul financiar al lichiditatii care este capacitatea mai mult sau mai putin intensa si rapida a unui bun sau a unei creante de a se transforma în bani. Din acest punct de vedere o cladire este de exemplu greu lichidabila în timp ce o marfa este mai usor lichidabila; numerarul din casierie se confunda cu lichiditatea.

Pot fi adoptate doua principii de ordonare a structurilor de Activ ale Bilantului din punct de vedere al lichiditatii: principiul lichiditatii crescânde si cel al lichiditatii descrescânde.

Principiul lichiditatii crescânde consta în ordonarea structurilor de Activ în Bilant începând cu structurile greu lichidabile si încheind cu cele care reprezinta lichiditatile propriu-zise, fiind denumit si principiul lichiditatii inverse. Acest principiu de ordonare a structurilor din Activul Bilantului este adoptat de catre tarile europene, inclusiv România si presupune urmatoarea ordine de înscriere a structurilor globale în Activul Bilantului :

o       active durabile

o       active greu realizabile

o       active realizabile

o       active lichiditati si cvasilichiditati

Principiul lichiditatii descrescânde presupune ordonarea activelor bilantiere începând cu lichiditatile (numerar, disponibilitati la banci) si încheind cu activele cu lichiditate mai putin rapida (creante, stocuri, imobilizari). Acest principiu este aplicat în S.U.A.

Structurile de Pasiv ale Bilantului sunt ordonate dupa criteriul financiar al exigibilitatii care înseamna data (scadenta) mai mult sau mai putin îndelungata de rambursare a unei resurse.

Exigibilitatea poate fi aplicata pentru ordonarea structurilor de Pasiv (asemanator lichiditatii pentru structurile de Activ) dupa doua principii: al exigibilitatii crescânde si al exigibilitatii descrescânde.

Principiul exigibilitatii crescânde presupune ordonarea structurilor de Pasiv de la termenele de rambursabilitate lungi spre termene mai scurte, fiind cunoscut si sub denumirea de exigibilitate inversa. Acest principiu este adoptat de tarile europene, inclusiv România, si presupune urmatoarea succesiune a structurilor globale ale Pasivului Bilantului : resurse pe termen lung (capitalul social , credite bancare pe termen lung cu scadenta peste 5 ani, împrumuturi din emisiuni de obligatiuni), resurse pe termen mediu (credite bancare pe termen mediu, cu scadenta între 1 si 5 ani ), resurse pe termen scurt (datorii comerciale-furnizori, datorii fiscale-buget, impozite si taxe).

Principiul exigibilitatii descrescânde consta în ordonarea structurilor de Pasiv, respectiv a resurselor, începând cu resursele cu termenele de plata cele mai apropiate si încheind cu resursele care au termenele de rambursare mai îndelungate. Acest principiu este aplicat pentru ordonarea structurilor bilantiere de Pasiv în S.U.A.

Schema Bilantului în interpretarea financiara potrivit lichiditatii si exigibilitatii crescânde adoptate ca principii de reglementarile din România poate fi prezentata astfel :

BILANŢ( optica financiara )

ACTIV

PASIV

Active durabile

(imobilizari)

Resurse pe termen lung (capital social, credite pe termen lung, etc.)

Active realizabile

(stocuri, creante)

Resurse pe termen mediu (credite bancare pe termen mediu)

Active disponibile

(lichiditati si cvasilichiditati)

Resurse pe termen scurt (furnizori, credite bancare pe termen scurt)

Elaborarea unui Bilant unic, ale carui structuri de Activ si de Pasiv sa satisfaca pe deplin cerintele si opticele (juridice, economice, financiare) ale diferitelor categorii de utilizatori este extrem de dificila.

De aceea normalizatorii din România, inspirându-se din experienta altor tari europene (în primul rând din Franta), au elaborat modelele de Bilant ca documente de sinteza, combinând elemente ale celor trei criterii de clasificare a structurilor de Activ si Pasiv.

S-au conceput astfel doua modele normalizate ale Bilantului : în sistem de baza pentru întreprinderi mari si în sistem simplificat pentru întreprinderi mici si mijlocii.

Bilantul, ca unul din instrumentele de lucru principale si caracteristice ale metodei contabilitatii, are mai multe functii a caror cunoastere este necesara pentru a-l utiliza în raport cu rolul deosebit pa care îl are în sistemul de informatii al tuturor unitatilor gestionare.

Aceste functii sunt :

  • functia de reflectare si generalizare
  • functia de informare
  • functia de control si analiza
  • functia de decontare a patrimoniului

Bilantul sub forma de tablou cu doua parti pune în evidenta egalitatea existenta între resurse si utilizari si este cea mai raspândita forma de bilant, pe când modelul de bilant sub forma listei verticale ordoneaza structurile patrimoniale în active, datorii, capitaluri, rezerve si alte componente ale situatiei nete, finalitatea fiind prezentarea situatiei nete a patrimoniului.

Directiva a IV-a europeana referitoare la prezentarea conturilor anuale de catre societatile de capitaluri, recomanda tarilor comunitare adoptarea uneia din cele doua scheme sau ambele.

În tari ca Franta, Germania, Belgia, Grecia sunt utilizate scheme orizontale de bilant, pe când în Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Luxemburg legislatia autorizeaza adoptarea uneia din cele doua scheme. În practica, majoritatea întreprinderilor au adoptat schema orizontala de bilant, exceptând Marea Britanie si Irlanda unde bilantul sub forma de lista verticala pare sa fie o practica curenta.

Bilantul contribuie la furnizarea de informatii privind evaluarea structurii capitalului întreprinderii, determinarea lichiditatii si flexibilitatii întreprinderii. "Bilantul permite formularea de judecati de valoare privind riscul pe care si-l asuma o întreprindere si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta ea analizeaza, pe baza bilantului, lichiditatea si flexibilitatea financiara cu care se confrunta întreprinderea."

Bilantul se întocmeste pe baza balantei de verificare finale, din care se preiau si se sistematizeaza soldurile debitoare si creditoare ale conturilor de bilant privind exercitiul financiar încheiat, precum si ale celui precedent. Valorile aferente exercitiului precedent pot fi obtinute prin preluarea si sistematizarea soldurilor initiale din balanta de verificare, fie prin preluarea lor directa din bilantul exercitiului precedent. Modul de agregare al conturilor este indicat atât în formular cât si în normele metodologice de aplicare.

Structura bilantului aprobata prin O.M.F.P. nr. 94/2001 este prezentata în anexa nr. 2.

2.4. CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE

CONCEPTUL DE CONT DE PROFIT sI PIERDERE

Contul de rezultate este un raport financiar de sinteza în care se prezinta veniturile si cheltuielile aferente unei perioade de timp. El permite determinarea profitului activitatii desfasurare, si de aceea este considerat de unii autori drept cel mai important raport din situatiile financiare anuale.

Cheltuielile pot fi definite ca "diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercitiului financiar sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari."[26]

Aparitia cheltuielilor în cursul exercitiului este cauzata de evenimente precum:

a) iesiri de active sau diminuari ale valorii lor, care se datoreaza:

o       platii unor servicii executate de terti, sau a unor amenzi, penalitati, dobânzi, despagubiri.

o       consumului de materii prime, scoaterii din gestiune a produselor si marfurilor vândute;

o       uzurii activelor imobilizate, reprezentata de cheltuielile cu amortizarea

o       minusurilor de valoare datorate calamitatilor, lipsuri la inventar, deprecierea unor creante (cheltuieli cu provizioane), variatiei nefavorabile a cursului valutar al valutelor în care sunt exprimate creantele;

b) cresteri ale datoriilor ce se datoreaza:

o       achizitiei de bunuri nestocabile si a serviciilor de la terti;

o       înregistrarea datoriilor fata de personal si fata de stat;

o       variatiei cursului valutar aferent datoriilor exprimate în valuta;

o       constituirii provizioanelor în cazul unor litigii;

Veniturile "reprezinta cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercitiului financiar sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contributiile actionarilor."[27]

Veniturile sunt cauzate de evenimente precum:

a) intrari sau cresteri de active:

o       ca urmare a vânzarii bunurilor si serviciilor, care se înregistreaza ca venituri, apar în activ numerar, echivalente de numerar, creante, alte bunuri si servicii primite în schimb;

o       obtinerea productiei proprii reprezinta un venit si în acelasi timp o majorare de stocuri sau imobilizari;

o       active primite sub forma subventiilor, a donatiilor, a despagubirilor, a penalitatilor, a dobânzilor, a dividendelor, redeventelor si chiriilor încasate sau de încasat;

o       majorarea creantelor ca urmare a variatiei cursului de schimb;

b) scaderi de datorii:

o       venituri din anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor reglementate;

o       venituri din anularea sau prescrierea unor datorii;

o       venituri din impozitul pe profit amânat;

Putem spune deci ca veniturile exprima crearea bogatiei, în timp ce cheltuielile arata modul de utilizare al bogatiei.

Întocmirea contului de profit si pierdere constituie o obligatie legala pentru societatile comerciale sau pentru grupurile de societati. Modul de prezentare a acestuia variaza însa de la o tara la alta, în functie de particularitatile economice, juridice si fiscale ale fiecarei tari, cât si de experienta de normalizare contabila.

Practica contabila contemporana permite conturarea unei tipologii de prezentare a contului de profit si pierdere, care are la baza doua modele:

o       forma de tablou bilateral sau forma de cont (schema orizontala care prezinta în partea stânga cheltuielile si pierderile, iar în partea dreapta, veniturile si profiturile);

o       forma de lista (sau schema verticala care descrie formarea rezultatului), forma care este si cea mai utilizata pe plan mondial.

Potrivit anumitor opinii, forma lista a contului de profit si pierdere pune în evidenta rezultatul generat de fiecare tip de activitate desfasurata de întreprindere (rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent si cel exceptional).

"Criteriul folosit pentru gruparea cheltuielilor si veniturilor în formular, este cel al naturii activitatilor desfasurate (exploatare, financiara si exceptionala) si în cadrul acestora, natura resurselor utilizate, în cazul cheltuielilor si natura rezultatelor obtinute, în cazul veniturilor."

"Completarea contului de profit si pierdere cu datele aferente exercitiului expirabil se face prin preluarea rulajelor anuale ale conturilor de venituri si cheltuieli din ultima balanta de verificare" , iar un post al acestuia poate sa corespunda unei grupe, mai multor grupe, unui cont sau mai multor conturi, în functie de schemele elaborate de organismele de normalizare si în functie de pragul de semnificatie.

În contul de profit si pierdere sunt puse în evidenta urmatoarele tipuri de rezultate:

o       Rezultat din exploatare = Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare;

o       Rezultat financiar = Venituri financiare - Cheltuieli financiare;

o       Rezultatul curent = Rezultatul din expolatare + Rezultatul financiar;

o       Rezultat extraordinar = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare;

o       Rezultatul brut al exercitiului = Venituri totale - Cheltuieli totale;

o       Rezultatul net = Rezultatul brut - Impozitul pe profit.

Dincolo de aceste informatii, în contul de profit si pierdere, se mai gasesc si alti indicatori pentru aprecierea performantelor (cifra de afaceri, productia exercitiului), sau pot fi construiti, pornind de la informatiile deja sistematizate în acest document. Prin sistematizare, se obtin soldurile intermediare de gestiune: cifra de afaceri, marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata, execedentul brut de exploatare, rezultatul exploatarii, rezultatul curent brut, rezultatul execeptional, rezultatul brut al exercitiului, rezultatul net al exercitiului.

2.5. AUDITAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE

Situatiile financiare ale persoanelor juridice ce aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directivele Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, se supun auditului financiar.[31] De asemenea se supun auditului financiar si situatiile financiare întocmite cu ocazia fuziunii, divizarii sau încetarii activitatii persoanelor juridice.

Auditul reprezinta examinarea profesionala a unei informatii în vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu (standard) de calitate.[32]

Auditul financiar este examinarea efectuata de un profesionist competent si independent, asupra imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de întreprindere.

Necesitatea unei astfel de certificari decurge din urmatoarele aspecte:

Produsul principal al contabilitatii sunt situatiile financiare anuale, iar obiectivul lor este furnizarea unei imagini fidele a starii întreprinderii. Aceste situatii trebuie sa prezinte fidel rezultatele si patrimoniul societatii, sa reflecte realitatea economica a tranzactiilor realizate, informatiile oferite sa fie impartiale, prudente, relevante si credibile. Diversitatea activitatilor a condus la cresterea complexitatii lucrarilor contabile, crescând riscul de aparitie a erorilor în prelucrarea datelor, interpretarea si evaluarea lor fiind periclitata. De asemenea, producatorii de informatii nu sunt neutri fata de operatiunile efectuate si implicit nici fata de conturile anuale ceea ce ridica semne de îndoiala cu privire la obiectivitatea furnizorilor de informatii contabile. Utilizatorii informatiei au interese si nevoi de informare diferite de cele ale contabililor întreprinderii.

Conflictul de interese între utilizatori si producatorii de informatie contabila trebuie estompat de activitatea unor profesionisti (auditorii). Scopul acestora este de a restabili o încredere rezonabila între producatorii si utilizatorii informatiei contabile. Astfel, auditul este chemat sa exprime o opinie independenta asupra situatiilor financiare, menita "sa apere în mod egal pe toti utilizatorii de informatii contabile"[33].

Conform normelor nationale, obiectivul auditului îl reprezinta exprimarea de catre auditor a unei opinii, potrivit careia, situatiile financiare au fost sau nu stabilite în toate aspectele lor semnificative conform normelor în vigoare.[34] Altfel spus, auditorul încearca sa-si exprime opinia cu privire la:

o       întocmirea situatiilor financiare sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru general de raportare financiara;

o       respectarea reglementarilor legale, a statutelor si regulamentelor, a normelor si deciziilor manageriale;

o       aplicarea bunei practici si respectarea principiilor sanatoase de management în utilizarea fondurilor;

Opinia emisa de auditor, prin raportul de audit sau în unele cazuri prin certificatul de audit, sporeste credibilitatea situatiilor financiare, atesta conformitatea cu legile în vigoare si recunoaste respectarea si promovarea principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii în activitatea entitatilor auditate.

Pentru a putea da o opinie cu privire la imaginea fidela reflectata în conturile anuale, auditorul trebuie sa verifice daca sunt respectate o serie de criterii:

1.Exhaustivitatea: auditorul trebuie sa verifice daca toate operatiunile ce privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate, adica sa nu existe omisiuni în documentele contabile.

2.Realitatea: auditorul trebuie sa verifice daca înregistrarile contabile corespund unor operatiuni reale, adica sa nu existe înregistrari ale unor operatiuni fictive.

3.Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situatiile financiare anuale a operatiunilor: presupune verificarea urmatoarelor aspecte:

o       operatiunile sa fie înregistrate în perioada corespunzatoare, urmarindu-se respectarea independentei exercitiilor ("criteriul perioadei corecte");

o       elementele sa fie corect evaluate si sumele corect calculate aritmetic (criteriul corectei evaluari);

o       înregistrarile sa fie facute în conturile corecte, conform planului de conturi (criteriul corectei imputari);

o       operatiunile de centralizare sa fie corect efectuate astfel încât, soldurile din bilant sa reprezinte soldurile reale ale conturilor (criteriul corectei prezentari în conturile anuale).

Finalitatea activitatii de audit este raportul de audit. Acesta poate fi sub forma:

o       unei opinii fara rezerve, adica situatiile financiare anuale prezinta fidel situatia unitatii patrimoniale;

o       opinie cu rezerve, rezerve ce trebuie explicate de catre auditor;

o       opinie defavorabila, adica situatiile financiare anuale nu prezinta fidel situatia unitatii patrimoniale.

Opinia defavorabila, împreuna cu imposibilitatea exprimarii unei opinii, conduc la refuzul de certificare a conturilor.

Se întocmesc doua rapoarte de audit:

- un raport în forma scurta, destinat publicitatii: însoteste situatiile financiare anuale la Registrul Comertului si eventual la Finantele Publice;

- un raport în forma lunga, cu toate anexele, care e destinat Adunarii Generale a Actionarilor; anexele cuprind: o sinteza a activului si pasivului bilantier, contul de profit si pierdere simplificat, referiri la regulile si metodele contabile, inclusiv informatii privind creantele, datoriile, capitalurile, provizioanele si note diverse.

CAPITOLUL 3

ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE sI A PERFORMANŢELOR GESTIONĂRII ACESTEIA

În conditiile economiei de piata, conducerea oricarei unitati patrimoniale are indispensabil nevoie de ajutorul analizei economico - financiare, pentru a evalua si supraveghea functionarea acesteia ca sistem.

Analiza financiara este o componenta a analizei financiare si vizeaza în principal:[35]

o       ameliorarea conducerii întreprinderii, oferind un diagnostic precis;

o       serveste ca element de decizie pentru a contracta un credit;

o       sustinerea unei decizii de cumparare / vânzare a actiunilor unei societati;

o       ilustrarea resurselor financiare disponibile , care sa acopere necesittile în timpul desfasurarii activitatii;

o       studierea unor clienti, furnizori, concurenti.

S.C. Mobila Arad S.A. este o societate cotata pe piata RASDAQ, si deci performantele ei economice se reflecta direct în valoarea actiunilor ei. Unul dintre motivele pentru care se publica situatiile financiare anuale este acela de a informa potentialii investitori în legatura cu rezultatele firmei, iar analiza financiara ofera solutii de apreciere a acestor performante.

3.1. ANALIZA PE BAZA BILANŢULUI

3.1.1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI

Analiza echilibrului financiar este considerata de unii autori drept cea mai importanta dintre analizele bilantului, si se realizeaza cu ajutorul a trei indicatori: fondul de rulment (FR), necesarul de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN).

Faptul ca FR si NFR se calculeaza pe baza marilor mase ale bilantului, cuprinzând toate elementele acestuia, iar TN este diferenta dintre cei doi indicatori, face din TN unul dintre cei mai expresivi si mai importanti indicatori, analiza evolutiei sale în timp aratând aspecte ce privesc întregul patrimoniu al unei societati. Pe baza analizei echilibrului financiar putem trage concluzii asupra: capitalului permanent (format la rândul sau din capital social, rezerve, profit, datorii pe termen lung), imobilizarilor (formate din imobilizari corporale, necorporale si în curs care arata procesul investitional al societatii), datoriilor pe termen scurt (furnizori, salarii, impozite si taxe, dividende, participarea salariatilor la profit, credite pe termen scurt), activelor circulante (formate din creante, stocuri, disponibil).

Pentru a putea realiza analiza echilibrului financiar este necesara o grupare a elementelor bilantului, obtinându-se o structura mai simplificata:

ACTIV

PASIV

Active imobilizate

Capitaluri permanente

Active circulante

Resurse proprii

Stocuri si creante

Datorii pe termen lung

Mijloace de trezorerie (disponibil)

Datorii pe termen scurt

Datorii fiscale si comerciale

Datorii de trezorerie (credite pe termen scurt)

1. Fondul de rulment (FR)

Relatia de calcul si definitia

FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

"Fondul de rulment reprezinta partea cu care resursele permanente depasesc activele imobilizate, adica partea din resursele permanente care finanteaza activul circulant"[36].

IMOBILIZĂRI

 

CAPITAL PERMANENT

 

ACTIVE

CIRCULANTE

 

FR


Interpretare

Imobilizarile sunt reprezentate de bunuri cu o durata de utilizare mare, pretul lor de achizitie urmând a fi recuperat prin amortizare într-un numar mare de ani. Din aceasta cauza, imobilizarile trebuie finantate din resurse care, si ele, stau la dispozitia unitatii patrimoniale o perioada lunga: credite pe termen lung (se ramburseaza dupa câtiva ani), capital propriu (se ramburseaza la lichidarea societatii).

Deci, în legatura cu imobilizarile si cu capitalul permanent, trebuie respectate:[37]

Principiul afectarii: "afectarea resurselor stabile în mod prioritar finantarii alocarilor stabile."

Regula echilibrului functional: "resursele stabile sa fie suficiente pentru a finanta alocarile stabile." Deci, FR trebuie sa fie pozitiv, ca o conditie primara de echilibru financiar.

Interpretarea FR poate fi aprofundata, considerând ca fondul de rulment poate fi FR propriu (FRP)si FR strain (FRS):

FRP = Capital propriu - Imobilizari

FRS = Datorii pe termen lung

FR este strâns legat de politica investitionala a unitatii, aratând capacitatea acesteia de a imobiliza resurse pentru a finanta imobilizarile în curs. Daca resursele stabile sunt insuficiente (adica FR < 0), atunci fie se renunta la proiectele de investire, fie se apeleaza la credite pe termen scurt. Se ajunge astfel la situatia în care o parte a datoriilor pe termen scurt finanteaza imobilizari, existând riscul ca datoriile pe termen scurt totale sa fie mai mari decât activele circulante. Aceasta situatie este periculoasa, întreprinderea putând ajunge în incapacitate de plata, creditorii având motive sa ceara falimentul unitatii patrimoniale.

"Acest rationament nu este însa valabil peste tot: exista întreprinderi care au posibilitatea de a profita de decalajul dintre durata creditului furnizor (mai mare) si durata creditului client (mai mica sau chiar inexistenta) - este cazul lanturilor de supermagazine."[38]

Capitalurile proprii mici, sau diminuarea lor în timp, poate fi explicata prin rambursari de capital catre actionari, prin realizarea unui profit insuficient sau chiar pierderi, fie prin capitalizarea unei parti mici din profitul realizat, restul fiind repartizat pe dividende sau pe fondul de participare al salariatilor la profit.

S.C. Mobila Arad S.A. a înregistrat în ultimii patru ani urmatoarea evolutie a FR:

FONDUL DE RULMENT = Capital permanent - Active imobilizate

Capital propriu

Datorii pe termen lung

0

Capital permanent

Active imobilizate

9.660.270

FR

926.263

Interpretare si solutii de ameliorare

Evolutia fondului de rulment arata o buna gestionare a resurselor si mijloacelor pe termen lung, desi în ultimele doua exercitii FR are un trend descendent.

FR a avut o evolutie foarte buna în anul 2005, datorita majorarii capitalului propriu prin constituirea de rezerve din profitul obtinut, prin majorarea capitalului social si prin contractarea unor credite pe termen lung. Aceasta crestere a capitalurilor permanente a acoperit foarte bine procesul investitional care a dus la majorarea valorii imobilizarilor de la 7.073.028 RON la 9.186.023 RON. Procesul investitional a continuat si în anul 2006, însa rambursarea creditelor pe termen lung a dus la diminuarea capitalului permanent si la diminuarea fondului de rulment. Diminuarea FR în 2007 fata de 2006 se datoreaza faptului ca procesul de investire a continuat (valoarea imobilizarilor crescând cu 303.245 RON), însa profitul relizat nu a avut o marime suficienta pentru a contribui la cresterea capitalui propriu.

Pentru viitor, se recomanda ca procesul investitional sa se continuie doar în masura în care societatea realizeaza un profit suficient. În caz contrar, FR va continua sa se diminueze, putând înregistra chiar valori negative.

2. Nevoia de fond de rulment (NFR)

Relatia de calcul si definitia

Necesarul de fond de rulment reprezinta partea de active circulante care nu sunt acoperite de obligatii pe termen scurt.

NFR = (Active circulante - Disponibil) - (Datorii pe termen scurt - Credite de trezorerie)

Sau

NFR = Stocuri + Creante - Datorii fiscale si comerciale

IMOBILIZĂRI

 

CAPITAL

PERMANENT

 

CREDITE PE TERMEN SCURT

 

STOCURI

CREANŢE

 
FR

OBLIGAŢII PE TERMEN SCURT

 
NFR

În aceasta figura, în cazul în care nu exista disponibilitati, trezoreria neta este egala cu creditele pe termen scurt.

Interpretare

Întreprinderile au nevoie de un fond de rulment din cauza decalajelor în timp, care apar între:

cumparari si vânzari, care duc la constituirea de stocuri;

înregistrarea veniturilor (vânzari) si încasarea clientilor, care duce la aparitia creantelor;

Decalajele temporale care apar între cumparari si vânzari si între plata furnizorilor si încasarea clientilor, pot fi schematizate astfel:[39]

INTERVAL DE STOCAJ

CUMPĂRARE VÂNZARE OPERAŢIUNI

TIMP

PLATĂ  ÎNCASARE FLUX

DURATA CREDITULUI DURATA CREDITULUI TIMP

FURNIZOR CLIENŢI

DECALAJ DE FINANŢAT

Nevoia de fond de rulment este atenuata de decalajul de sens opus dintre cheltuieli (cumparari) si platile corespunzatoare. Aceste decalaje dau nastere la datorii. Deci, pentru a avea un bun echilibru financiar, trebuie ca durata creditului furnizor sa fie mai mare, sau cel putin egala cu durata creditului client, adica sa încasam clientii înainte de a plati furnizorii. Acesta nu este un obiectiv usor de realizat, negocierea termenelor contractuale fiind o chestiune delicata. Se ajunge astfel, ca în unele perioade de pe parcursul exercitiului financiar datoriile scadente sa fie mai mari decât creantele scadente. În aceasta situatie, întreprinderea va trebui sa apeleze la credite de trezorerie pentru a face fata platilor.

Operatiunile efectuate de întreprindere duc la aparitia fluxurilor reale (marfuri si produse finite), care au în contrapartida fluxurile monetare. Decalajele în timp dintre fluxurile reale si cele monetare duc la aparitia creantelor si datoriilor. De asemenea, decalajele temporale dintre momentele cumpararii si vânzarii marfurilor, dintre cumpararea materiilor prime si consumarea lor si dintre producerea si vânzarea produselor finite, au ca efect constituirea de stocuri.

În concluzie, activele circulante (doar stocurile si creantele, fara disponibil) reprezinta nevoi de finantare, iar datoriile pe termen scurt reprezinta surse de finantare. Deoarece scopul acestei analize este de a determina deficitul sau surplusul de trezorerie, creditele pe termen scurt se elimina din totalul datoriilor pe termen scurt, fiindca tocmai deficitul de trezorerie determina contractarea de credite pe termen scurt.

Deci FR nu este suficient sa fie doar pozitiv, ci trebuie sa fi cel putin egal cu NFR.

S.C. Mobila Arad S.A. a înregistrat în ultimii patru ani urmatoarea evolutie a NFR:

NFR = (Active circulante - Disponibil) - (Datorii pe termen scurt - Credite pe termen scurt)

Active circulante

Disponibil

168.548

Active circulante - Disponbil

Datorii pe termen scurt

Credite pe termen scurt

Obligatii pe termen scurt

NFR

Interpretare si solutii de ameliorare

Cresterea NFR pe parcursul acestor patru ani, arata o serie de probleme legate de gestionarea activelor si pasivelor pe termen scurt. Cresterea stocurilor si a creantelor, neacoperita din obligatii pe termen scurt, a dus la o majorare a NFR. Dublarea creditelor de trezorerie din 2004 pîna în 2006, dezvaluie lipsa de lichiditati în unele perioade, din cauza unei proaste gestionari a termenelor de plata cu clientii si cu furnizorii. Sporirea stocurilor arata aprovizionari în exces, iar sporirea creantelor arata ca întreprinderea are dificultati în a-si încasa clientii la timp. Aceasta crestere a creantelor se datoreaza termenelor de plata din contractele cu clientii, care preseaza societatea pentru a le acorda credit comercial pe perioade cât mai mari.

Pentru ameliorarea acestei situatii se recomanda:

o       diminuarea duratei de încasare a clientilor si sporirea duratei de plata a furnizorilor;

o       aprovizionarea sa se faca dupa metoda "just in time".

3.Trezoreria neta (TN)

Relatia de calcul si definitia

TN = FR - NFR

sau

TN = TA - TP

unde TA este trezoreria de Activ (disponibilitatile), iar TP este trezoreria de Pasiv (creditele pe termen scurt).

Interpretare

Dupa cum am mai spus, valoarea FR depinde de deciziile pe termen lung referitoare la investitii si finantare, ceea ce face ca FR sa fie mai stabil decât alti indicatori (variatiile lui sunt mici pe termen scurt). În acelasi timp, NFR rezulta din decalajele pe termen scurt dintre cheltuieli si venituri, pe de o parte, si plati si încasari pe de alta parte. Datorita faptului ca se determina în mod diferit, FR si NFR rareori sunt egali, diferentele valorice dintre ei ducând la:

FR > NFR, caz în care întreprinderea are disponibilitati;

2.FR < NFR, caz în care întreprinderea apeleaza la credite pe termen scurt.

Schematic aceste situatii pot fi prezentate în felul urmator:


FR

NFR

Situatia în care FR > NFR si nu exista credite pe termen scurt

CAPITAL

PERMANENT

 


FR

CREDITE PE TERMEN

SCURT

 
NFR

OBLIGAŢII PE TERMEN

SCURT

 

Situatia în care FR < NFR si nu exista disponibilitati

CAPITAL

PERMANENT

 


CREDITE PE TERMEN

SCURT

 
NFR  FR

DISPONIBILITĂŢI

 
TN

OBLIGAŢII PE TERMEN SCURT

 

STOCURI sI CREANŢE

 

Situatia în care FR < NFR si exista disponibilitati si credite pe termen scurt (am convenit ca Datoriile pe termen scurt = Obligatii pe termen scurt + Credite pe termen scurt).

TREZORERIA NETA = FR - NFR

FR

926.262

NFR

TN

Interpretare si solutii de ameliorare

Evolutia indicatorului trezoreria neta pune înca o data în evidenta problemele de gestiune financiara enuntate anterior, la analiza FR si a NFR. Evolutia buna a FR este afectata de valorile mari si în crestere ale NFR. Gestiunea relativ buna a capitalurilor permanente si buna planificare a procesului investitional, sunt afectate negativ de o slaba gestiune a activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt. De asemenea, lipsa unui profit suficient de mare, afecteaza defavorabil dimensiunea capitalurilor proprii.

3.2. ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT sI PIERDERE

3.2.1. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Soldurile intermediare de gestiune sunt o serie de indicatori ce se deduc unul din celalalt ("cascada soldurilor intermediare de gestiune"), o parte din ei fiind deja calculati si prezentati în contul de profit si pierdere. Soldurile intermediare de gestiune pot fi separate în doua parti: o parte care caracterizeaza activitatea (exploatarea) întreprinderii si o parte care se refera la rentabilitatea activitatii.[40]

I. Solduri intermediare de gestiune ce caracterizeaza activitatea (exploatarea) întreprinderii:

1.Cifra de afaceri (ca)

Definitie si relatie de calcul

"Cifra de afaceri este un indicator sintetic economico - financiar, care exprima volumul veniturilor obtinute de o firma pe baza operatiunilor comerciale efectuate într-o perioada de timp determinata, de obicei un an."[41]

CA = Venituri din vânzarea marfurilor + Productia vânduta (formata în principal din produse finite, semifabricate, produse reziduale, lucrari executate si servicii prestate etc.) + Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri.

S.C. Mobila Arad S.A. a înregistrat în ultimii patru ani urmatoarea evolutie a cifrei de afaceri:

CIFRA DE AFACERI

2. Marja comerciala (MC)

Definitie si relatie de calcul

"Marja comerciala este suplimentul de valoare adusa de întreprindere prin activitatea de comercializare a propriilor produse sau a marfurilor cumparate si revândute."[42]

MC (adaosul comercial) = vânzari nete de marfuri (rulajul cumulat al contului "venituri din vânzarea marfurilor") - costul de achizitie al marfurilor (rulajul cumulat al contului "cheltuieli privind marfurile").

Acest indicator este foarte important pentru societatile care au ca obiect principal de activitate comertul cu marfuri.

MARJA COMERCIALA

Venituri din vanzarea marfurilor

Cheltuieli privind marfurile

MC

Productia exercitiului(Pex)

Definitie si relatie de calcul

Acest indicator "cuprinde bunurile si serviciile produse de întreprindere în cursul exercitiului, indiferent de destinatie (vânzare, stocare, imobilizari), fiind un indicator global de activitate."[43]

Pex = productia vânduta + productia stocata (variatia stocurilor de produse si productie în curs) + productia imobilizata.

Productia imobilizata "reprezinta costul lucrarilor efectuate de o întreprindere pentru ea însasi, cu referire exclusiva la activele imobilizate." Se mai numeste productie efectuata în scopuri proprii sau productie capitalizata.[44]

Elementele din care este format acest indicator sunt eterogene, adica, productia vânduta este exprimata în preturi de vânzare, iar productia stocata si productia imobilizata sunt exprimate în costuri de productie. În cazul în care ponderile acestor elemente variaza mult de la un exercitiu la altul sau de la o întreprindere la alta, valorile indicatorului nu mai sunt comparabile.

PRODUCTIA EXERCITIULUI

Productia vanduta

Productia stocata

879.848

Productia imobilizata

216.734

Pex

4. Valoarea adaugata (VAD)

Definitie si relatie de calcul

Valoarea adaugata arata "ceea ce adauga întreprinderea, prin propria sa activitate la circuitul economic."

VAD = Productia exercitiului + Marja comerciala - Consumurile de bunuri si servicii de la terti (achizitii în afara de materii prime, materiale, utilitati)

VAD arata gradul de integrare al activitatilor: cu cât în întreprindere se parcurg mai multe stadii din procesul de productie, cu atât valoarea adaugata de întreprindere este mai mare.

VAD se mai poate calcula si ca suma remunerarii factorilor care participa direct sau indirect la realizarea productiei:

COMPONENTE ALE VALORII ADAUGATE

FACTORI REMUNERATI

Cheltuieli salariale

Personalul

Impozite si taxe

Statul

Cheltuielile financiare

Creditorii

Amortizari

Intreprinderea însasi

Rezultat

Actionarii

VAD = Pex + Mc - Consumuri intermediare

Mc

243.629

Pex

14.961.257 

Consumuri intermediare

7.874.144

VAD

7.330.742

Consumurile intermediare au fost preluate din contul de profit si pierdere, reprezentând suma urmatoarelor elemente: cheltuieli privind marfurile, cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, cheltuieli cu energia si apa, alte cheltuieli materiale si cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (prestatii externe).

II. Solduri intermediare de gestiune ce caracterizeaza rentabilitatea:

5. Excedentul brut de exploatare (EBE)

Definitie si relatie de calcul

"EBE este rezultatul realizat din activitatea curenta a întreprinderii, care masoara capacitatea întreprinderii de a genera si conserva fonduri, fiind independent de politica financiara, fiscala si de amortizare."[45]

EBE = (Valoarea adaugata + Subventiile de exploatare primite) - (Cheltuielile cu personalul + Cheltuielile cu alte impozite taxe si varsaminte asimilate).

EBE este un "flux financiar", el aratând volumul de lichiditati ce a fost generat (care trebuia sa fi fost generat) de activitatea de exploatare. Lichiditatile sunt mai mici decât EBE atunci când întreprinderea are probleme de trezorerie. Aceste lichiditati vor fi folosite la plata creditorilor si actionarilor, iar ce ramâne dupa, vor fi folosite în activitatea investitionala.

EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE

VAD

7.330.743 

Subventii de exploatare

Cheltuieli de personal

5.578.873

Impozite, taxe si varsaminte

272.364

EBE

1.479.506 

6. Rezultatul exploatarii(Rexp)

Definitie si relatie de calcul

Rexp = Venituri de exploatare - Cheltuieli de exploatare;

Sau

Rexp = EBE + Alte venituri de exploatare + Venituri din provizioane de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare - Cheltuieli de exploatare cu amortizari si provizioane;

Rezultatul din exploatare arata perfomanta economica a întreprinderii, indiferent de politica de finantare, regimul de impozitare sau politica de dividende.

REZULTATUL EXPLOATARII

EBE

Alte venituri din exploatare

 418.257

Venituri din provizioane de exploatare

Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli cu amortizari si provizioane

474.152

Rexp

302.513 

7. Rezultatul curent brut(Rcbr)

Definitie si relatie de calcul

Rcbr = Rezultatul de exploatare + Rezultatul financiar;

sau

Rcbr = Rezultatul de exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare;

Se interpreteaza ca "rezultatul ce se poate reproduce (rezultatul recurent)", si este semnificativ în compararea întreprinderilor din aceeati ramura.[46]

REZULTATUL CURENT BRUT

Rexp

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Rcbr

38.367

8. Rezultatul exceptional(Rexc)

Definitie si relatie de calcul

Rexc = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale

Arata partea din rezultatul final care nu este recurenta, adica nu ne putem astepta sa se reproduca si în anii urmatori.

REZULTATUL EXCEPTIONAL (Rexc)

Venituri exceptionale

Cheltuieli exceptionale

79.797

Rexc

9. Rezultatul brut al exercitiului(Rbrex)

Rbrex = Rcbr + Rexc

 
Relatie de calcul

REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI (Rb)

Rcbr

- 38.367

Rexc

Rbrex

67.070

10. Rezultatul net contabil(Rnet)

Definitie si relatie de calcul

Rezultat net = Venituri totale - Cheltuieli totale - Impozitul pe profit;

Sau

Rezultatul net = Rbrex - Impozitul pe profit

Este rezultatul din care pot fi remunerati actionarii si din care se acorda fondul de participare al salariatilor la profit.

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI (Rnet)

Rbrex

67.070

Impozitul pe profit

14.432

Rnet

În stabilirea soldurilor intermediare de gestiune se poate pleca de la valorile veniturilor si cheltuielilor asa cum apar în contabilitate, sau se pot face si unele retratari: de exemplu, trecerea cheltuielilor cu colaboratorii de la cheltuieli externe la cheltuieli cu personalul. Atfel vor fi incluse în valoarea adaugata.

Interpretarea soldurilor intermediare de gestiune

CA înregistreaza o evolutie buna, cu un trend crescator de la o perioada la alta, ceea ce arata ca S.C. Mobila Arad S.A. îsi valorifica produsele, deci nu are probleme de piata (exista cerere pentru mobilierul fabricat). De asemenea, marja comerciala are o evolutie crescatoare, ceea ce arata o sporire a vînzarilor prin magazinul propriu sau direct la consumatorii finali. Activitatea principala a S.C. Mobila Arad S.A. este productia de mobilier si în consecinta, indicatorul marja comerciala nu are o semnificatie deosebita. Indicatorii productia exercitiului si valoarea adaugata au, de asemenea evolutii crescatoare, care demonstreaza ca cererea pentru mobilierul produs de întreprindere este în crestere, si ca întreprinderea are un grad ridicat de integrare a activitatilor, contribuind semnificativ la cresterea de valoare a materiilor prime prelucrate.

Excedentul brut de exploatare, care arata resursele obtinute din principala activitate desfasurata, dupa foarte buna evolutie în primii trei ani, a scazut de la 1.551.306 RON în 2006, la 1.479.506 RON în 2007. Motivul este cresterea cheltuielilor de personal si a celor cu impozite si taxe, între-un ritm mai alert decât valoarea adaugata.

Desi rezultatul din exploatare are un trend ascendent, marimea sa nu este suficient de mare pentru cifra de afaceri înregistrata, de aceea se obtin rentabilitati economice foarte mici în acesti patru ani. Din aceasta cauza, s-a ajuns ca în 2006, rezultatul financiar negativ sa fie mai mare, în marime absoluta, decât rezultatul din exploatare si astfel, rezultatul activitatii curente sa fie pierdere ( - 278.335 RON). În acel an, S.C. Mobila Arad S.A. a înregistrat profit datorita rezultatului favorabil din activitati extraordinare (338.862 RON). Aceasta situatie s-a remediat în 2007, rezultatul curent devenind pozitiv, si înregistrându-se si o crestere a porfitului net fata de 2006. Profitul net a avut în primii trei ani de analiza un trend descendent, urmat apoi de o sporire în 2007; totusi valoarea sa mica duce la înregistrarea unei rentabilitati financiare foarte mici.

Pentru ameliorarea situatiei se recomanda:

o       reducerea cheltuielilor financiare;

o       reducerea cheltuielilor de exploatare;

o       negocierea unor preturi mai mari cu clientii;

o       negocierea unor preturi mai mici cu furnizorii pentru materiile prime achizitionate.

CAPITOLUL 4

SISTEMUL INFORMAŢIONAL AL S.C. MOBILA ARAD S.A.

Întreprinderea este "rezultatul interactiunii a trei subsisteme: operational, de conducere si informational."

Mai în amanunt, întreprinderea poate fi considerata ca fiind compusa din urmatoarele subsisteme principale: subsistem de control si gestiune strategica, subsistemul de personal, subsistemul de marketing, subsistemul financiar - contabil, subsistemul logistic si de productie. Cel mai extins dintre acestea este sistemul financiar - contabil, care la rândul sau mai poate fi împartit în subsistemul de prelucrari contabile si subsistemul de analiza financiara.

Importanta sistemului informational contabil este data de volumul mare de informatii prelucrate de acesta: peste 80% din informatia vehiculata în interiorul unei întreprinderi este de natura economica, iar din aceasta 47% este de natura contabila.

4.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

"Sistemul informational contabil este un set de resurse umane si de capital dintr-o organizatie, care se ocupa cu pregatirea informatiilor contabile si, de asemenea, de informatiile obtinute prin colectarea si prelucrarea tranzactiilor economice. Aceste informatii sunt facute disponibile tutror nivelurilor conducerii pentru realizarea planificarii si controlului activitatilor organizatiilor economice."[49]

La rândul sau, sistemul informational contabil al întreprinderii este format din subsistemul contabilitatii financiare, care ofera informatii utilizatorilor externi si interni, si din subsistemul contabilitatii de gestiune care ofera informatii doar utilizatorilor interni, si anume managementului societatii.

Un sistem informational trebuie sa îndeplineasca, în principal 3 functii:[50]

decizionala: asigurarea elementelor informationale necesare luarii deciziilor;

operationala: sa declanseze toate operatiunile si activitatile necesare realizarii obiectivelor societatii

de documentare: prin informatiile colectate, prelucrate si transmise, contribuie la îmbogatirea cunostintelor salariatilor.

4.2. SISTEMUL INFORMAŢIONAL ACTUAL

S.C. Mobila Arad S.A. utilizeaza programe informatice dezvoltate separat pentru urmatoarele domenii:

o       Proiectare

o       Salarizare

o       Inregistrari contabile

o       Mijloace fixe

o       Stocuri

o       Incasari si plati

1. În domeniul proiectarii, se folosesc programe de tip CAD (Computer Assisted Design) pentru realizarea modelelor de mobilier. Cu ajutorul acestor programe se realizeaza proiectele prototipurilor de mobilier pe baza carora se face antecalculatia.

Antecalculatia este procesul de evaluare a costurilor producerii unui anumit model de mobilier, pe baza datelor oferite de Biroul Proiectare si a evaluarii costurilor cu manopera.

2. Pentru calculul remuneratiei salariatilor se foloseste o aplicatie dezvoltata în Fox Pro. Aplicatia permite calculul avansului, lichidarii, concediilor de odihna si concediilor medicale conform legislatiei în vigoare si conform contractului colectiv si individual de munca. Se pot aplica sporuri de vechime, de noapte, de conditii deosebite de lucru, se pot face retineri interne si externe atât la avans cît si la lichidare si se pot acorda bonusuri pentru salariatii cu merite deosebite conform contractului individual de munca.

Cu ajutorul acestei aplicatii se listeaza statele de salarii, listele de avans, fluturasii si fisele fiscale.

3. Aplicatia folosita la introducerea notelor contabile este dezvoltata de asemenea în Fox Pro. Cu ajutorul ei se introduc notele de contabilitate, se scot balantele de verificare sintetice si analitice, se poate lista Registrul Jurnal si fisele de cont.

Aplicatia este instalata pe o singura statie de lucru la Biroul Contabilitate accesul la ea nefiind protejat prin parola.

Aplicatia MiFix este o baza de date ce contine toate mijloacele fixe din unitate. Fiecare mijloc fix e înregistrat în program cu un cod propriu si cu contul din contabilitatea de gestiune care îi corespunde. Astfel cheltuielile cu amortizarea se repartizeaza pe destinatii.

Cu ajutorul acestei aplicatii se realizeaza 3 rapoarte:

a)"Amortizarea mijloacelor fixe pe categorii de folosinta" care contine: numar de inventar, cod economie nationala, durata de utilizare, norma de amortizare, data punerii în functiune, durata ramasa, loc de folosinta, amortizare luna curenta, amortizare cumulata, valoare ramasa, cont din contabilitatea de gestiune, cont analitic. Acest raport se realizeaza lunar si arata situatia amortismentelor pe conturi din contabilitatea de gestiune.

b)          "Centralizator pe categorii de mijloace fixe" în care se gasesc mijloacele fixe grupate functie de contul din contabilitatea financiara unde se încadreaza. Pe baza totalului amortizarii de la fiecare cont se face nota contabila si se introduce în aplicatia pentru note contabile.

c)          "Amortizarea pe destinatii" este un raport realizat pentru informarea conducerii si contine totalurile amortizarilor pe conturi din contabilitatea de gestiune.

5. Aplicatia Gestoc este o baza de date în Fox Pro ce contine toate stocurile din unitate. Cu ajutorul ei se tine evidenta atât a stocurilor de materii prime si materiale consumabile, cât si a produselor finite pe categorii de stocuri.

Aceasta aplicatie este un centralizator al fiselor de magazie, cu ajutorul ei putându-se determina necesarul de aprovizionat, produsele finite stocate.

6. Încasari si plati este o aplicatie dezvoltata în Fox Pro care tine evidenta facturilor de încasat si de achitat pe fiecare client si furnizor în parte.

Prin interogari se pot determina clientii neîncasati, clientii cei mai buni atât din punct de vedere al valorii achizitiilor cât si din punct de vedere al termenului de achitare al facturilor; furnizorii care nu au fost înca platiti si termenele de plata etc. Aceste situatii se listeaza la cererea conducerii.

7. Evidenta comenzilor este o aplicatie utilizata de managementul societatii, cu ajutorul careia se urmareste evolutia fiecarei comenzi din punct de vedere al termenului de realizare, al costurilor si al cantitatilor de materii prime si materiale folosite.

În momentul în care un client face o comanda, Biroul Proiectari realizeaza proiectul modelului cerut de client si ofera o situatie cantitativa a materiilor prime si a materialelor necesare. Folosind aceste date se face antecalculatia, adica o estimare a costurilor totale ale comenzii si apoi se negociaza pretul cu clientul. Datele din antecalculatie se introduc în aplicatia "Evidenta comenzilor". Comenzile sunt numerotate si lansate la cantitate si cost prgramat.

Pe masura ce se realizeaza comanda, în aplicatie se introduc date preluate din fisele limita de consum, bonuri de consum, din statele de salarii etc.,urmarindu-se evolutia reala a costurilor fata de antecalculatie. Daca se consatata diferente nefavorablie între costurlie antecalculate si cele reale, conducerea poate lua masuri pentru reducerea acestora.

La sfârsitul fiecarei luni se listeaza situatia "Productia realizata si productia neterminata", cu ajutorul careia conducerea unitatii urmareste ritmul realizarii productiei, avand în vedere ca procesul tehnologic dureaza 2 luni. De asemenea, tot la sfârsit de luna se listeaza un " centralizator pe comenzi a manoperei platite", ce permite urmarirea evolutiei cheltuielilor salariale pe fiecare comanda în parte.

În concluzie, rapoartele oferite de aceasta aplicatie permit conducerii unitatii sa urmareasca evolutia costurilor pe masura realizarii comenzilor, compararea acestora cu costurile programate si luarea unor masuri de corectie; în momentul finalizarii comenzilor se compara costurile totale cu pretul oferit de client si se determina rentabilitatea fiecarei comenzi în parte.

Deficientele majore ale sistemului informational sunt:

1. Distorsiunea: modificarea partiala si neintentionata a continutului unui mesaj pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii lui de la emitator la receptor.

Cauze ale distorsiunii pot fi:

o       diferente în pregatirea persoanelor implicate în circuitul informatiilor; solutii: stabilirea circuitului documentelor în functie de aptitudinile persoanelor si stabilirea stricta a drepturilor pe care le au acestea în circuit (întocmire, vizare, modificare, copiere, anulare).

o       folosirea de suporti informatici necorespunzatori si manipularea neglijenta a suportilor informatici; solutii: implementarea unei politici de securitate pentru utilizarea sistemului informatic.

Distorsiunea apare cu atât mai des cu cât în cadrul sistemului informational se fac mai multe prelucrari manuale a datelor. Cum la S.C. Mobila Arad S.A. aplicatiile informatice folosite nu sunt intergrate, transmiterea datelor dintr-o aplicatie în alta se face manual de pe suporti de hârtie, ceea ce poate duce la aparitia distorsiunilor.

2. Filtrajul: modificare partiala sau totala a mesajului facuta în mod intentionat.

Filtrajul este facut deci, de catre angajatii necinstiti, care urmaresc prin aceasta ascunderea unor ilegalitati. Filtrajul apare cel mai des în evidenta gestiunilor de materii prime si materiale, produse finite, productie în curs. Gestionarii urmaresc de obicei obtinerea unui sold scriptic mai mic decât cel faptic. Pentru eliminarea acestor nereguli se recomanda întarirea controlului gestionar, prin inventarieri inopinate, verificarea periodica a instrumentelor de masura folosite de gestionari, rotirea periodica a gestionarilor de la o gestiune la alta.

3. Redundanta: culegerea, prelucrarea si transmiterea repetata a unor informatii.

Bazele de date ale aplicatiilor folosite la S.C. Mobila Arad S.A. nu sunt normalizate pâna la un nivel acceptabil ceea ce duce la prelucrarea inutila si repetata a unor informatii.

O alta deficienta este lipsa masurilor de securitate în utilizarea aplicatiilor informatice. Nici una din ele nu este protejata prin parola, putând fi usor accesata de persoane neautorizate.

4.3. POSIBILITĂŢI DE IMBUNĂTĂŢIRE

Una din solutiile de îmbunatatire a sistemului informatic, ar fi omogenizara structurilor bazelor de date ale diferitelor aplicatii folosite, pentru a se putea transmite datele de la o aplicatie la alta pe discheta sau pe CD. În felul acesta, riscul de aparitie a distorsiunii se diminueaza foarte mult.

O a doua solutie ar fi achizitionarea unui produs informatic integrat care sa îndeplineasca functiile aplicatiilor actuale si dezvoltarea unei retele interne. În felul acesta s-ar elimina multe operatiuni manuale si s-ar face si o economie de hârtie.

Unitatea foloseste aplicatii diferite pentru contabilitatea financiara si cea de gestiune. Se recomanda achizitionarea unui produs program care sa încorporeze cele doua circuite contabile, astfel încât înregistrarile facute în contabilitatea financiara sa fie automat transmise si în contabilitatea de gestiune. Asfel, conducerea unitatii ar avea informatii în timp real cu privire la evolutia costurilor, si a profitabilittii fiecarei comenzi în parte.

În prezent, principalele programe de contabilitate existente pe piata sunt CIEL si Winmentor. Ambele programe reprezinta un standard de calitate în domeniu, si deci pentru o întreprindere de talia S.C. Mobila Arad S.A., care are un volum mare de prelucrari de efectuat, ar fi o investitie justificata. Programele realizeaza întreg ciclul de prelucrari contabile, începând cu preluarea soldurilor initiale, introducerea notelor contabile si pâna la realizarea bilantului contabil.

De asemenea, securitatea informatiilor este una dintre problemele neglijate. Pe perioada cât am relizat documentarea la societate, nu am observat existenta unor politici de securitate.

De aceea, ar fi oportuna implementarea unei politici de securitate pentru utilizarea calculatoarelor (introducerea de parole de utilizator, drepturile fiecarui utilizator, persoanele raspunzatoare cu securitatea). Pentru relizarea copiilor de siguranta se impune achizitionarea a cel putin unui CD - Writer, si introducerea unei politici în care sa se prevada termenele la care trebuie facute acestea, datele la care se impune realizarea copiilor, persoanelor raspunzatoare.

4.4.UTILIZAREA SISTEMELOR EXPERT ÎN SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL

Explozia informationala care a început în anii '80, a facut ca firmele care au investit în tehnologie informationala sa-si sporeasca productivitatea, sa reduca timpii morti, sa realizeze o îmbunatatire a calitatii produselor etc. Au reusit deci sa faca fata concurentei si sa prospere. Astazi, singura cale pentru supravietuirea unei firme este utilizarea cât mai intensa si mai eficienta a resurselor informationale. Informatia a devenit un activ si deci, trebuie exploatata cât mai bine pentru a lua cele mai bune decizii.

În procesul decizional, utilizarea datelor poate fi schematizata prin urmatoarele doua ecuatii:

DATE + ANALIZĂ = INFORMAŢII

INFORMAŢII + CUNOsTINŢE = DECIZII

Problema sistemelor informatice clasice este ca ele duc pâna la capat doar prima ecuatie. Pentru a o realiza pe cea de a doua sunt necesare cunostintele unui expert. Solutia acestei probleme este reprezentata de sistemele expert. Acestea sunt proiectate pentru a duplica si chiar îmbunatati performantele expertilor umani în diferite domenii precum: medicina, biologie, geologie, agronomie, tehnica, gestiune, financiar - contabil, chimie, armata, informatica, inginerie, configurarea unor sisteme complexe.

În cadrul unei întreprinderi, au fost dezvoltate sisteme expert în urmatoarele domenii:

o       finante - contabilitate: autorizarea creditelor, fiscalitate, investitii, analiza, diagnostic etc.;

o       planificare strategica: consiliere în realizarea si evaluarea proiectelor;

o       productie: monitorizare, controlul calitatii, amenajarea optima a spatiilor de productie;

o       resurse umane: asistenta în completarea formularelor, instruire în diferite domenii;

o       marketing: oferire de raspunsuri la întrebarile clientilor, determinarea sconturilor ce se pot acorda clientilor.

Managementul unei firme trebuie sa fie interesat sa introduca sisteme expert în toate aceste domenii. În ceea ce priveste domeniul financiar - contabil, sistemele expert contribuie la optimizarea alocarii resurselor, si utilizeaza o baza de cunostiinte foarte valoroasa pentru întreprindere. În opinia prof. Daniel O'Leary de la Universitatea Southern California, domeniul mai mare al finantelor si contabilitatii are cinci subdomenii care se preteaza utilizarii sistemelor expert:

1 Auditul: fie ca este vorba de auditorii externi, fie de auditorii interni, ori auditorii sistemelor informatice, munca lor presupune formularea unor opinii, luarea unor decizii. Auditorii externi trebuie sa formuleze opinii în legatura cu realitatea soldurilor din situatiile financiare anuale, controlul intern trebuie sa decida asupra legalitatii, realitatii, necesitatii, oportunitatii si economicitatii operatiunilor efectuate de întreprindere, iar auditorii sistemelor informatice trebuie sa decida asupra metodelor de îmbunatatire a prelucrarilor sistemului informatic. În toate aceste cazuri, sistemele expert ofera solutii multor probleme.

2. Contabilitatea manageriala: contabilitatea de gestiune este o importanta sursa de informatii, pe baza carora managementul firmei îsi fundamenteaza decizii ce privesc utilizarea resurselor, costuri, preturi etc. Deci si în acest subdomeniu, sistemele expert se pot aplica cu succes.

3.Impozitarea: în acest domeniu se pot dezvolta sisteme expert care pe baza legislatiei fiscale sa ofere solutia de impozitare cea mai avantajoasa dar în acelasi timp legala, pentru diferite activitati ale persoanelor fizice si juridice.

4.Sistemele informatice contabile: sistemele expert pot sustine luarea deciziilor caracteristice fiecarei etape ale proiectarii, implementarii si utilizarii sistemelor informatice în întreprinderi.

5.Contabilitatea financiara: în acest domeniu, specialistii trebuie sa decida asupra tratamentelor contabile de aplicat diferitelor operatiuni, asupra metodelor contabile utilizate, asupra prezentarii situatiei întreprinderii prin situatiile financiare anuale; se pot dezvolta sisteme expert de consiliere în administrarea firmei pe baza indicatorilor financiari, pentru asistare la întocmirea si verificarea situatiilor financaire anuale.

Personalul care lucreaza în domeniul financiar - contabil se confrunta cu o serie de probleme complexe în a caror rezolvare pot fi asistati de sisteme expert: a) problemele de audit care nu se pot rezolva prin metode de optimizare; b) legislatia si standardele în domeniu impun respectarea unei sume de reguli si proceduri, care nu sunt usor de stapânit; c) contabilitatea manageriala are de rezolvat probleme de proiectare, restructurare, care presupun planificare si control.

În domeniul financiar - contabil, sisteme expert sunt utilizate de catre firmele de audit si consultanta (Price Waterhouse Coopers, KPMG, Ernst & Young, Deloitte & Touche Tohmatsu), de catre fisc si expertii în impozite si taxe si de catre firme din toate domeniile în controlul intern si managementul sistemului contabil.

Având în vedere multiplele domenii de utilizare a sistemelor expert, putem prezenta avantajele oferite de ele. Primul avantaj este reprezentat chiar de catre baza de cunostinte cu care lucreaza programul. Pentru firme, o mare problema o reprezinta plecarea unor angajati cheie. De multe ori plecarea unor oameni care lucrau într-un punct central al firmei (de exemplu contabilul sef), este urmata de o perioada de deruta în compartimentul respectiv la care se adauga si pierderea unei parti din goodwill. Sistemul expert, prin baza sa de cunostinte, va asigura continuitate în desfasurarea activitatii în astfel de situatii. Utilizând sistemele expert existente în firma, noii angajati se vor acomoda mult mai repede cu mediul de lucru, perioada de pregatire devenind mult mai mica. Prin informatizarea procedurilor de lucru, sistemul expert poate asista expertul în munca sa marind viteza procesarilor si prevenind strecurarea unor erori, calitatea informatiilor si a deciziilor fiind îmbunatatita. Sunt si cazuri în care sistemul va înlocui total omul, prin viteza de lucru mai buna, erori mai putine, program de lucru nelimitat. Avantajul în acest caz este reprezentat de reducerea cheltuielilor firmei.

Sistemele expert aduc o serie de schimbari în profesia contabila:

            natura muncii contabile se va schimba datorita automatizarii operatiunilor de rutina; angajatii vor avea timp sa se ocupe de probleme ce necesita un nivel mai ridicat al cunoasterii, si vor fi asistati de sisteme expert performante;

            munca de consultanta va fi realizata mai rapid si mai performant, expertul fiind asistat de program; instruirea noilor angajati se poate realiza, în mare parte, prin sisteme expert, diminuându-se cheltuielile din acest domeniu si eliberând personalul experimentat de aceasta îndatorire;

            circuitul intern al informatiilor se va modifica, unele compartimente suferind restructurari, altele devenind chiar inutile;

            întregul sistem de relatii umane dintr-o organizatie se va modifica atunci când personalul uman va fi înlocuit, în unele domenii, de sisteme inteligente; aceasta este si una dintre criticile ce se aduc sistemelor inteligente si anume, ca au un efect dezumanizator;

            structura organizatorica se va modifica datorita specializarii personalului, si intensificarea muncii la domiciliu, datorita delegarii în mod diferit a autoritatilor si a redistribuirii puterii în organizatie.

Un model de utilizare a sistemelor expert în contabilitate, poate fi urmatorul

1. IDENTIFICAREA PROBLEMEI

Problema din domeniul financiar - contabil pe care acest prototip îsi propune sa o rezolve, este analiza trezoreriei nete. În functie de valorile trezoreriei nete si a înca cinci indicatori, sistemul expert ofera solutii de ameliorare a gestiunii financiare (în cazul unei trezorerii negative), sau solutii de investire (în cazul unei trezorerii pozitive).

Modul de calcul al trezoreriei nete (TN) este:

TN = Fondul de rulment (FR) - Necesarul de fond de rulment (NFR)

FR = Capital permanent - Imobilizari

NFR = (Stocuri + Creante) - Datorii pe termen scurt (fara credite pe termen scurt)

În cazul unei trezorerii nete negative, sistemul expert ofera solutii de ameliorare în functie de o serie de alti indicatori:

a.           Ponderea imobilizarilor în curs (PIC) = (Imobilizari în curs / Total activ) * 100;

b.          Ponderea stocurilor (PS) = (Stocuri / Total activ) * 100;

c.           Durata de încasare a clientilor (DÎC) = (Sold mediu clienti / CA) * 365;

d.          Durata de plata a furnizorilor (DPF) = (Sold mediu furnizori / CA) * 365;

e.           Ponderea dividendelor si a fondului de participare a salariatilor la profit (PDFS) = (Dividende + Fondul de participare la profit / Profit net) * 100.

În cazul unei trezorerii pozitive, sistemul ofera solutii de investire în functie de variabilele:

a.       Suma de investit (S);

b.      Gradul de risc acceptat (R).

2. ACHIZIŢIA sI REPREZENTAREA CUNOAsTERII

A. Variabila 1: Ponderea imobilizarilor în curs

Tab. 1 Tabela decizionala pentru [PIC]

PIC

PIC este

<= 5

mica

medie

> 10

mare

Tab. 2 Scopurile legate de PIC

TN

PIC

Scopuri

<= 0

mica

întreprinderea poate continua imobilizarile in curs dar sa nu le mareasca

<= 0

medie

întreprinderea trebuie sa suspende cateva imobilizari în curs

<= 0

mare

întreprinderea trebuie sa continue doar acele imobilizari în curs care sunt absolut necesare

B. Variabila 2: Ponderea stocurilor

Tab. 3 Tabela decizionala pentru [PS]

PS

Proportia stocurilor este

<=20

mica

medie

> 50

mare

Tab. 4 Scopurile legate de PS

TN

PS

Scopuri

<= 0

mica

întreprinderea trebuie sa pastreze frecventa actuala a aprovizionarilor

<= 0

medie

întreprinderea trebuie sa se aprovizioneze "just in time"

<= 0

mare

întreprinderea trebuie sa aprovizioneze doar materiile prime absolut necesare si sa vânda surplusurile

C.Variabila 3: Decalajul încasari plati

Tab. 5 Tabela dacizionala pentru [D].

[D] = Durata de încasare a clientilor - Durata de plata a furnizorilor

D

< 0

situatie favorabila

>= 0

situatie nefavorabila

Tab. 6 Scopurile legate de D

TN

B

Scopuri

<= 0

situatie favorabila

întreprinderea trebuie sa continue sa încaseze clientii înainte de a plati furnizorii

<= 0

situatie nefavorabila

trebuie diminuate duratele de încasare a clientilor si marite duratele de plata a furnizorilor

Tab. 7 Tabela decizionala pentru [PDFS]

PDFS

PDFS este

<= 5

mica

medie

> 10

mare

Tab. 8 Scopurile legate de PDFS

TN

PDFS

Scopuri

<= 0

mica

întreprinderea poate acorda aceste fonduri

<= 0

medie

întreprinderea trebuie sa diminueze aceste fonduri

<= 0

mare

nu se recomanda acordarea acestor fonduri

Tab. 9 Tabela decizionala pentru [S]

S

Suma este

< 25 mil

mica

(25, 75] mil

medie

> 75 mil

mare

Tab. 10 Tabela decizionala pentru [R]

R

Gradul de risc acceptat este

<= 20

mic

mediu

> 50

mare

Tab. 11 Scopurile legate de suma de investiti si de gradul de risc acceptat

S

R

Portofoliul recomandat este

mica

mic

P1

medie

mic

P2

mare

mic

P3

mica

mediu

P3

medie

mediu

P4

mare

mediu

P5

mica

mare

P5

medie

mare

P6

mare

mare

P7

Aplicatia este realizata în Exsys Professional si lucreaza cu o baza de date externa creata în Microsoft Excel. O parte din datele necesare derularii programului sunt solicitate direct de la utilizator, iar o parte dintre indicatori sunt preluati din baza de date. Din baza de date, aplicatia preia valorile pentru indicatorii: ponderea imobilizarilor în curs în total activ, ponderea stocurilor în total activ si ponderea dividendelor si a fondului de participare a salariatilor în profit. De la utilizator, sunt solicitate valorile pentru trezoreria neta, durata de plata a furnizorilor, durata de încasare a clientilor, suma de investit si gradul de risc acceptat.

În final, aplicatia ofera solutii de ameliorare a gestiunii financiare, în cazul înregistrarii unei trezorerii negative, sau recomanda un anumit tip de portofoliu de investitii.

Utilizarea aplicatiei se desfasoara în felul urmator:

1. aplicatia solicita de la utilizator valoarea trezoreriei nete;

2. în cazul în care TN are valoare negativa, programul continua pe varianta solutiilor de ameliorare: 

a) programul solicita introducerea duratei de încasare a clientilor;



b) programul solicita introducerea duratei de plata a furnizorilor;

c) programul ofera raportul cu solutiile de ameliorare;

3. în cazul în care TN are valoare pozitiva, aplicatia continua pe varianta oferirii solutiilor de investire: 

a) programul solicita introducerea sumei ce se doreste a se investi;

b) programul solicita introducerea gradului de risc acceptat de client;

c) programul ofera raportul cu solutiile de investire.

Succesiunea ecranelor într-o sesiune de utilizare a aplicatiei este prezentata în anexa nr. 5.

CONCLUZII sI PROPUNERI

În lucrarea de fata, "Situatiile financiare anuale si gestiunea financiara a întreprinderii", am tratat aspecte teoretice si practice legate de cele mai importante calcule de sinteza ale contabilitatii si ale gestiunii financiare. Am încercat sa combin si sa prezint elementele teoretice si cele de practica, pe baza modelului reprezentat de S.C. Mobila Arad S.A., una dintre cele mai mari societati de profil din tara, cotata pe piata RASDAQ.

Primul capitol al lucrarii face o prezentare a S.C. Mobila Arad S.A., fosta Intreprindere de Prelucrare a Lemnului, societate cu traditie în zona Arad. Din anul 1990, societatea s-a reorganizat sub forma de societate pe actiuni prin H.G. nr. 1200/1990.

Întreprinderea s-a orientat spre producerea mobilierului pentru export, diminuându-si vânzarile în tara. Astfel, în prezent, societatea a ajuns ca aprox. 99 % din productie sa fie livrata la export, fapt care îi asigura mai multa stabilitate (datorita încasarilor în valuta) fata de întreprinderile care vând în tara.

În cel de-al II-lea capitol, pornind de la cadrul legislativ exitent (cu cele doua ordine ale ministrului finantelor publice O.M.F.P. 94/2001 si 1752/2005, utilizate de categorii diferite de întreprinderi), de la conceptul de situatii financiare anuale si rolul acestora în informarea diferitelor categorii de utilizatori, am realizat o prezentare a principalelor aspecte teroretice pentru fiecare componenta a conturilor anuale. Modul practic de sistematizare a datelor în conturile anuale, l-am desris în ultimul subcapitol al capitolului II.

Pentru a arata utilitatea situatiilor fianciare anuale în procesul decizional, am realizat o analiza financiara, pe baza unor indicatori selectati pe criterii de semnificatie, a activitatii S.C. Mobila Arad S.A. din ultimii patru ani. Pe baza bilantului, am realizat analiza echilibrului financiar prin indicatorii fond de rulment, necesar de fond de rulment si trezoreria neta, si am prezentat succesiunea soldurilor intermediare de gestiune.

Capitolul IV face o descriere a sistemului informational actual al S.C. Mobila Arad S.A., cu aplicatiile informatice utilizate pentru prelucrarile contabile si propune o serie de modalitati de îmbunatatire a acestuia. Una dintre aceste metode este utilizarea aplicatiilor de sisteme expert, care se pot utiliza cu succes în domeniul financiar - contabil. Un domeniu de utilizare a sistemelor expert este analiza financiara, pentru care am realizat o aplicatie în Exsys Professional, care, pe baza unor indicatori, propune solutii de redresare a activitatii întreprinderii sau solutii de investire (în functie de calitatea indicatorilor). Aplicatia si modul de lucru cu aceasta, este descris în ultimul subcapitol al lucrarii.

CONCLUZIILE ANALIZEI FINANCIARE

În urma analizei financiare efectuate, am constatat urmatoarele situatii:

          Fondul de rulment: Evolutia fondului de rulment arata o buna gestionare a resurselor si mijloacelor pe termen lung, desi în ultimele doua exercitii FR are un trend descendent. FR a avut o evolutie foarte buna în anul 2005, datorita majorarii capitalului propriu prin constituirea de rezerve din profitul obtinut, prin majorarea capitalului social si prin contractarea unor credite pe termen lung. Aceasta crestere a capitalurilor permanente a acoperit foarte bine procesul investitional care a dus la majorarea valorii imobilizarilor de la 7.073.028 RON la 9.186.023 RON. Procesul investitional a continuat si în anul 2006, însa rambursarea creditelor pe termen lung a dus la diminuarea capitalului permanent si la diminuarea fondului de rulment. Diminuarea FR în 2007 fata de 2006 se datoreaza faptului ca procesul de investire a continuat (valoarea imobilizarilor crescând cu 303.245 RON), însa profitul relizat nu a avut o marime suficienta pentru a contribui la cresterea capitalui propriu.

            Necesarul de fond de rulment: Cresterea NFR pe parcursul acestor patru ani, arata o serie de probleme legate de gestionarea activelor si pasivelor pe termen scurt. Cresterea stocurilor si a creantelor, neacoperita din obligatii pe termen scurt, a dus la o majorare a NFR. Dublarea creditelor de trezorerie din 2004 pîna în 2006, dezvaluie lipsa de lichiditati în unele prioade, din cauza unei proaste gestionari a termenelor de plata cu clientii si cu furnizorii. Sporirea stocurilor arata aprovizionari în exces, iar sporirea creantelor arata ca întreprinderea are dificultati în a-si încasa clientii la timp. Aceasta crestere a creantelor se datoreaza termenelor de plata din contractele cu clientii, care preseaza societatea pentru a le acorda credit comercial pe perioade cât mai mari.

          Trezoreria neta: Evolutia indicatorului trezoreria neta pune înca o data în evidenta problemele de gestiune financiara enuntate anterior, la analiza FR si a NFR. Evolutia buna a FR este afectata de valorile mari si în crestere ale NFR. Gestiunea relativ buna a capitalurilor permanente si buna planificare a procesului investitional, sunt afectate negativ de o slaba gestiune a activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt. De asemenea, lipsa unui profit suficient de mare, afecteaza defavorabil dimensiunea capitalurilor proprii.

          Cifra de afaceri: înregistreaza o evolutie buna, cu un trend crescator de la o perioada la alta, ceea ce arata ca S.C. Mobila Arad S.A. îsi valorifica produsele, deci nu are probleme de piata (exista cerere pentru mobilierul fabricat). De asemenea, marja comerciala are o evolutie crescatoare, ceea ce arata o sporire a vînzarilor prin magazinul propriu sau direct la consumatorii finali. Activitatea principala a S.C. Mobila Arad S.A. este productia de mobilier si în consecinta, indicatorul marja comerciala nu are o semnificatie deosebita. Indicatorii productia exercitiului si valoarea adaugata au, de asemenea evolutii crescatoare, care demonstreaza ca cererea pentru mobilierul produs de întreprindere este în crestere, si ca întreprinderea are un grad ridicat de integrare a activitatilor, contribuind semnificativ la cresterea de valoare a materiilor prime prelucrate.

          Excedentul brut de exploatare: dupa o foarte buna evolutie în primii trei ani, a scazut de la 1.551.306 RON în 2006, la 1.479.506 RON în 2007. Motivul este cresterea cheltuielilor de personal si a celor cu impozite si taxe, între-un ritm mai alert decât valoarea adaugata.

          Rezultatul din exploatare desi are un trend ascendent, marimea sa nu este suficient de mare pentru cifra de afaceri înregistrata, de aceea se obtin rentabilitati economice foarte mici în acesti patru ani. Din aceasta cauza, s-a ajuns ca în 2006, rezultatul financiar negativ sa fie mai mare, în marime absoluta, decât rezultatul din exploatare si atfel, rezultatul activitatii curente sa fie pierdere ( - 278.335 RON). În acel an, S.C. Mobila Arad S.A. a înregistrat profit datorita rezultatului favorabil din activitati extraordinare (338.862 RON). Aceasta situatie s-a remediat în 2007, rezultatul curent devenind pozitiv, si înregistrându-se si o crestere a profitului net fata de 2006. Profitul net a avut în primii trei ani de analiza un trend descendent, urmat apoi de o  sporire în 2007; totusi valoarea sa mica duce la înregistrarea unei rentabilitati financiare foarte mici.

Decizii de corectie

Se recomanda

ca procesul investitional sa se continuie doar în masura în care societatea realizeaza un profit suficient. În caz contrar, FR va continua sa se diminueze, putând înregistra chiar valori negative.

reducerea cheltuielilor financiare;

reducerea cheltuielilor de exploatare;

negocierea unor preturi mai mari cu clientii;

negocierea unor preturi mai mici cu furnizorii pentru materiile prime achizitionate; 

reducerea cheltuielilor fixe pentru a avea un cost unitar mai mic;

reducerea cheltuielilor materiale prin: reducerea consumurilor specifice, controlarea preturilor de achizitie, reducerea stocurilor si cresterea vitezei de rotatie a acestora;

reducerea cheltuililor cu serviciile prestate de terti prin: analiza necesittii prestatiilor, negocierea unor preturi mai bune;

negocirea contractelor comerciale astfel încât termenul mediu de plata a furnizorilor sa fie mai mare decât termenul mediu de încasare a clientilor;

omogenizara structurilor bazelor de date ale diferitelor aplicatii folosite, pentru a se putea transmite datele de la o aplicatie la alta pe discheta sau pe CD. În felul acesta, riscul de aparitie a distorsiunii se diminueaza foarte mult;

achizitionarea unui produs informatic integrat care sa îndeplineasca functiile aplicatiilor actuale si dezvoltarea unei retele interne. În felul acesta s-ar elimina multe operatiuni manuale si s-ar face si o economie de hârtie;

implementarea unei politici de securitate pentru utilizarea calculatoarelor (introducerea de parole de utilizator, drepturile fiecarui utilizator, persoanele raspunzatoare cu securitatea);

pentru relizarea copiilor de siguranta se impune achizitionarea a cel putin unui CD - Writer, si introducerea unei politici în care sa se prevada termenele la care trebuie facute acestea, datele la care se impune realizarea copiilor, persoanelor raspunzatoare.

BIBLIOGRAFIE

Belverd E. Needles Jr., Henry R. Anderson, James C. Caldwell - "Principiile de baza ale contabilitatii", Ed. Arc, Chisinau 2001

Belverd E. Needles Jr., Powers Marian - "Financial Acounting", Ed. Houghton Mifflin, USA 1998

Budugan Dorina, Georgescu Iuliana - "Bazele contabilittii", Ed. Sedcom Libris, Iasi 2003

Brezeanu Petre, Bostinaru  Adrian, Prajisteanu Bogdan - "Diagnostic financiar", Ed. Economica, Bucuresti, 2004

Diaconu Paul - "Cum fac bani contabilii?", Ed. Economica, Bucuresti 2004

Florea Ion, Florea Radu - "Controlul economico - financiar", Ed. CECCAR, Bucuresti 2006

Horomnea Emil - "Bazele Contabilitatii", Ed. Sedcom Libris, Bucuresti, 2000

Horomnea Emil - "Lexicon contabil - financiar", Ed. Sedcom Libris, Bucuresti 2006

Istrate Costel - "Introducere în contabilitate",Ed. Sedcom Libris, Bucuresti 2004

Minu Mihaela - "Contabilitatea ca instrument de putere", Ed. Economica, Bucuresti, 2002

Nicolaescu Cristina- "Bazele contabilitatii", Ed. Multimedia, Arad 2003

Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion - "Management", Ed. Economica, Bucuresti 2002

Oprea Dumitru - "Premisele si consecintele informatizarii contabilitatii", Ed. Grafix, Cluj 2005

Oprean Ioan - "Întocmirea si auditarea bilantului contabil" Ed. Intelcredo, Deva 2000

Partridge M., Perren L. - "The Strategic Accountant", Ed. Fiancial Times 1998

Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe - "Contabilitate româneasca", Ed. Intelcredo, Deva, 2006

Petrescu Silvia, Mironiuc Marilena - "Analiza economico - financiara", Ed. Tiparul, Bucuresti 2006

Ristea Mihai - "Contabilitatea societatilor comerciale", vol. 1, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2005

Tabara Neculai - "Contabilitate nationala", Ed. Tipo Moldova, Bucuresti, 2003

Toma Marin, Chivulescu Marius - "Audit financiar certificare a conturilor anuale", ed. de Fundatia pentru Management Financiar - Contabil si Audit 'Grigore Trancu', Bucuresti, 2000

Ţugui Alexandru - "Produse informatice generalizate pentru întreprindere", Ed. CECCAR, Bucuresti 2005

Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata

O.M.F.P. 94/29 ianuarie 2001

O.M.F.P. 1752/2005

Norme Nationale de Audit: Norma nr. 12, Ed. CECCAR, Bucuresti 1999

"Revista Finante Publice si Contabilitate", nr.1 din ianuarie 2006

"Contabilitatea, Expertiza si Auditul Afacerilor", nr.1 din ianuarie 2006

Raport anual pe 2006

Statutul societatii S.C. Mobila Arad S.A.

Anexa 1: Organigrama S.C. Mobila Arad S.A.

Formularul de bilant aprobat prin O.M.F.P. 94/ 2001

Sold la

Nr. rd.

Inceputul anului

Sfarsitul anului

A

B

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZARI NECORPORALE

Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801)

Cheltuieli de dezvoltare (ct. 203-2803-2903)

Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)

Fondul comercial (ct. 2071-2807-2907-2075)

Avansuri si imobilizari necorporale in curs (ct.233+234-2933)

TOTAL: (rd.01 la 05)

II. IMOBILIZARI CORPORALE

Terenuri si constructii (ct.211+212-2811-2812-2911-2912)

Instalatii tehnice si masini (ct.213-2813-2913)

Alte instalatii, utilaje si mobilier (ct.213-2814-2914)

Avansuri si imobilizari corporale in curs (ct.231+232-2931

TOTAL: (rd.07 la 10)

III. IMOBILIZARI FINANCIARE

Titluri de participare detinute la societatile sin cadrul grupului (ct.261-2961)

Creante asupra societatilor sin cadrul grupului (ct.2671+2672-2965)

Titluri sub forma de interese de participare (ct.263-2963)

Creante din interse de participare (ct.2675+2676-2967)

Titluri detinute ca imobiizari (ct.262+264+265-2962-2964)

Alte creante (ct.2673+2674+2678+2679-2966-2969)

Actiuni proprii (ct.2677-2968)

TOTAL: (rd.12 la 18)

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 06+11+19)

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

Materii prime si materiale consumabile (ct.301+302+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391-3922-3951-3958-398)

Productia in curs de executie (ct.331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952)

Produse finite si marfuri (ct.345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)

Avansuri pentru cumparari de stocuri (ct.4091)

TOTAL: (rd.21 la 24)

Sold la

Nr. rd.

Inceputul anului

Sfarsitul anului

II. CREANTE

Creante comerciale (ct.4092+4111+4118+413+418-491)

Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului (ct.4511+4518-4951)

Sume de incasat din interese de participare (ct.4521+4528-4952)

Alte creante (ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+ 447+4482+4582+461+473-496+5187)

Creante privind capitalul subscris si nevarsat (ct.456-4953)

TOTAL: (rd.26 la 30)

III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Titluri de participare detinute la societatile din cardul grupului (ct.501-591)

Actiuni proprii (ct. 502-592)

Alte investitii financiare pe termen scurt (ct.5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-596-598+5113+5114)

TOTAL: (rd.32 la 34)

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct. 5112+5121+5124+ 5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+ 5412+542)

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd.25+31+35+36)

C. CHELTUIELI IN AVANS (ct.471)

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN

Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (ct.1614+1615+1617+ 1618-169)

Sume datorate institutiilot de credit (ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5192+5198)

Avansuri incasate in contul comenzilor (ct.419)

Datorii comerciale (ct.401+404+408)

Efecte de comert de platit (ct.403+405)

Sume datorate societatilor din cadrul grupului (ct.1661+1685+2691+4511+4518)

Sume datorate privind interesele de participare (ct.1662+1686+2692+4521+4528)

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale (ct.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+ 431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+ 4558+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+ 5196+5197)

TOTAL: (rd.39 la 46)

Sold la

Nr. rd.

Inceputul anului

Sfarsitul anului

E. ACTIVE CIRCULANTE RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd.37+38-47-62)

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.20+48)

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (ct.1614+1615+1617+ 1618-169)

Sume datorate institutiilot de credit (ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5192+5198)

Avansuri incasate in contul comenzilor (ct.419)

Datorii comerciale (ct.401+404+408)

Efecte de comert de platit (ct.403+405)

Sume datorate societatilor din cadrul grupului (ct.1661+1685+2691+4511+4518)

Sume datorate privind interesele de participare (ct.1662+1686+2692+4521+4528)

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale (ct.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+ 431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+ 4558+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+ 5196+5197)

TOTAL: (rd.50 la 57)

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare

Alte provizioane (ct.151)

TOTAL PROVIZIOANE: (rd.59+60)

I. VENITURI IN AVANS (ct.131+472)

J. CAPITAL SI REZERVE

I. CAPITAL (rd.64 la 66)

din care:

- capital subscris nevarsat (ct.1011)

- capital subscris varsat (ct.1012)

- patrimoniul regiei (ct.1015)

II.PRIME DE CAPITAL (ct.1041+1042+1043+1044)

Nr. rd.

Sold la

Inceputul anului

Sfarsitul anului

III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105):  sold creditor

sold debitor

IV. REZERVE (ct.106) (rd.71 la 74)

Rezerve legale (ct.1061)

Rezerve pentru actiuni proprii (ct.106)

Rezerve statutare sau contractuale (ct.1063)

Alte rezerve (ct.1068+/-107)

V. REZULTATUL REPORTAT sold creditor

sold debitor

VI. REZULTATUL EXERCITIULUI sold creditor

sold debitor

Repartizarea profitului (ct.129)

52.637 

TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.63+67+68+69+70+75-76+77-78- 79

Patrimoniul public (ct.1016)

TOTAL CAPITALURI (rd.80+81)

Anexa nr.2

Formularul Contului de Profit si Pierdere aprobat prin O.M.F.P. 94/2001

Denumirea indicatorului

Nr. rd.

Exercitiul financiar

Precedent

Incheiat

A

B

Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04)

Productia vanduta (ct.701+702+703+704+705+706+708)

13.864.674 

Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707)

Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)

Variatia stocurilor (ct.711)  sold creditor

sold debitor

Productia imobilizata (ct.721+722)

Alte venituri din exploatare (ct.758+7417)

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd.01+05-06+07+08)

5.a)

Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct.601+602+7412)

Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608)

b)

Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa) (ct.605-7413)

Cheltuieli privind marfurile (ct.607)

Cheltuieli cu personalul (rd.15+16)

5.098.464

a)

Salarii (ct.641-7414)

b)

Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct.645-7415)

7.a)

Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale (rd.18-19)

a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813)

a.2) Venituri (ct.7813+7815)

b)

Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21-22)

b.1) Cheltuieli (ct.654+6814)

b.2) Venituri (ct.754+7814)

Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la 26)

1.121.096 

Cheltuieli privind prestatiile externe (ct.611+612+613+614+621+ 622+623+624+625+626+627+628-7416)

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct.635)

Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate (ct.658)

Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (rd.28-29)

Cheltuieli (ct.6812)

Venituri (ct.7812)

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd.10 la 14+17+20+23+27)

REZULTATUL DIN EXPLOATARE:

- Profit (rd.09-30)

- Pierdere (rd.30-09)

Venituri din interese de participare (ct.7613+7614+7615+7616)

- din care in cadrul grupului

Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din activele imobilizate (ct.7611+7612)

- din care in cadrul grupului

Venituri din dobanzi (ct.766)

- din care in cadrul grupului

Alte venituri financiare (ct.7617+762+763+764+765+767+768+788)

VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd.33+35+37+39)

Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante (rd.42-43)

Cheltuieli (ct. 686)

Venituri (ct. 786)

Cheltuieli privind dobanzile (ct.666-7418)

- din care in cadrul grupului

Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668+688)

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.41+44+46)

REZULTATUL FINANCIAR:

- Profit (rd.40-47)

- Pierdere (rd.47-40)

REZULTATUL CURENT:

- Profit (rd.31+48)

- Pierdere (rd.32+49)

Venituri extraordinare (ct.771)

Cheltuieli extraordinare (ct.671)

REZULTATUL EXTRAORDINAR:

- Profit (rd.52-53)

- Pierdere (rd.53-52)

VENITURI TOTALE (rd.09+40+52)

CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53)

REZULTATUL BRUT:

- Profit (rd.56-57)

60.527

67.070

- Pierdere (rd.57-56)

IMPOZITUL PE PROFIT (ct.691-791)

Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus (ct.698)

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR:

- Profit

- Pierdere

Rezultatul pe actiune

- de baza

- diluat

Anexa nr. 3

INTRĂRI DE MIJLOACE BĂNEsTI ACTIVITĂŢI IESIRI DE MIJLOACE BĂNEsTI

Anexa nr. 4 : Schema principalelor fluxuri de numerar

Anexa 5: Ecranele aplicatiei de sistem expert

fig. 1: Ecranul de început

fig. 2: Ecranul de introducere a valorii TN

fig. 3: Ecranul de introducere a duratei de incasare a creantelor clienti

fig. 4: Ecranul de introducere a duratei de plata a furnizorilor

fig. 5: Obtinerea raportului cu solutii de ameliorare

În cazul unei trezorerii pozitive programul ofera solutii de investitii prin urmatoarea succesiune de ecrane:

fig. 6: Ecranul de introducere a sumei de investit

fig. 7: Ecranul de introducere a gradului de risc acceptat

fig. 8: Obtinerea raportului cu solutii de investitii



vezi Tabara Neculai - "Contabilitatea Nationala", Ed. Tipo Moldova, Iasi 2003

Belverd E. Needles Jr., Powers Marian - "Financial Accounting", Ed. Houghton Mifflin, USA 1998

Partridge M., Perren L. - "The Strategic Accountant", Financial Times 1998

Diaconu Paul - "Cum fac bani contabilii?", Ed. Economica, Bucuresti 2004

Raport anual pe 2006

Statutul societatii

Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion - "Management", Ed. Economica, Bucuresti 2002

Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion - "Management", Ed. Economica, Bucuresti 2002

Florea Ion, Florea Radu - "Controlul economico - financiar", Ed. CECCAR, Bucuresti 2006

Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion - "Management", Ed. Economica, Bucuresti 2002

Horomnea Emil - "Bazele Contabilitatii", Ed. Sedcom Libris, Bucuresti 2000

Budugan Dorina, Georgescu Iuliana - "Bazele contabilittii", Ed. Sedcom Libris, Bucuresti 2003

Belverd E. Needles Jr. si colectiv - "Principiile de baza ale contabilitatii", Ed. Arc. Chisinau 2001

Horomnea Emil - "Bazele Contabilitatii", Ed. Sedcom Libris, Bucuresti, 2000

Belverd E. Needles Jr. si colectiv - "Principiile de baza ale contabilitatii", Ed. Arc, Chisinau 2001

Minu Mihaela - "Contabilitatea ca instrument de putere", Ed. Economica, Bucuresti, 2002

O.M.F.P. 94/2001

O.M.F.P. 1752/2005

O.M.F.P. 94/2001

O.M.F.P. 1752/2005

Cristina Nicolaescu - "Bazele contabilitatii", Ed. Multimedia, Arad 2003

Cristina Nicolaescu - "Bazele contabilitatii", Ed. Multimedia, Arad 2003

Cristina Nicolaescu - "Bazele contabilitatii", Ed. Multimedia, Arad 2003

Horomnea Emil - "Lexicon contabil - financiar", Ed. Sedcom Libris, Bucuresti

Cristina Nicolaescu - "Bazele contabilitatii", Ed. Multimedia, Arad 2003

Horomnea Emil - "Lexicon contabil - financiar", Ed. Sedcom Libris, Bucuresti 2006

Ministerul Finantelor Publice - Reglementari contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatile Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, în Culegere de Acte normative, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2002

Ristea Mihai - "Contabilitatea societatilor comerciale", volumul I, Ed. CECCAR, Bucuresti 2005

Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe - "Contabilitatea româneasca", Ed. Intelcredo, Deva 2006

Minu Mihaela - "Contabilitatea ca instrument de putere", Ed. Economica, Bucuresti 2002

Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata

Toma Marin, Chivulescu Marius - "Audit financiar si certificare a conturilor anuale", Ed. Fundatia pentru Management Financiar - Contabil si Audit 'Grigore Trancu', Bucuresti, 2000

Oprean Ioan - "Întocmirea si auditarea bilantului contabil", Ed. Intelcredo, Deva 2000

Norme nationale de audit: Norma de audit nr. 12

Revista de Finante Publice si Contabilitate, nr. 1 din ianuarie 2006

Istrate Costel - "Introducere în contabilitate",Ed. Sedcom Libris, Bucuresti, 2004

Brezeanu Petre, Bostinaru Adrian, Prajisteanu Bogdan - "Diagnostic financiar", Ed. Economica, Bucuresti, 2004

Istrate Costel - "Introducere în contabilitate", Ed. Polirom, Bucuresti, 2004

Brezeanu Petre, Bostinaru Adrian, Prajisteanu Bogdan - "Diagnostic financiar", Ed. Economica, Bucuresti, 2004

Petrescu Silvia, Mironiuc Mirela - "Analiza economico - financiara", Ed. Tiparul, Bucuresti, 2006

Horomnea Emil - "Lexicon contabil - financiar", Ed. Sedcom Libris, Bucuresti 2006

Petrescu Silvia, Mironiuc Marilena - "Analiza economico - financiara", Ed. Tiparul, Bucuresti,2006

Petrescu Silvia, Mironiuc Marilena - "Analiza economico - financiara", Ed. Tiparul, Bucuresti,2006

Horomnea Emil - "Lexicon contabil - financiar", Ed. Sedcom Libris, Bucuresti 2006

Petrescu Silvia, Mironiuc Marilena - "Analiza economico - financiara", Ed. Tiparul, Bucuresti, 2006

Istrate Costel - "Introducere în contabilitate", Ed. Polirom, Bucuresti, 2006

vezi Al. Ţugui - "Produse informatice generalizate pentru întreprindere", Ed. CECCAR, Bucuresti 2005, dupa J.A. O'Brien - Management Information Systems. Managing Information Technology in the Internetworked Entrprise"

vezi Al. Ţugui - "Produse informatice generalizate pentru întreprindere", Ed. CECCAR, Bucuresti 2005, dupa J.A. O'Brien - Management Information Systems. Managing Information Technology in the Internetworked Entrprise"

Oprea Dumitru - "Premisele si consecintele informatizarii contabilitatii", Ed. Grafix, Bucuresti,2005

Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion - "Management", Ed. Economica, Bucuresti 2004





Document Info


Accesari: 8569
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )