Analizele de sânge - o mina de informatii
Analizele de sânge permit numararea
celulelor sangvine si dozarea diferitelor substante care circula
în plasma. Pentru a le interpreta, exista doua reguli: raportarea la
normele de laborator si luarea în considerare a contextului. n functie de vârsta, sexul si istoria
sanatatii bolnavului, concluziile nu vor fi întotdeauna
aceleasi. Astfel, nivelul de colesterol de 2.80 g/l este mai putin
îngrijorator în cazul unei persoane de 60 de ani, fara antecedente
particulare, decât în cazul unei tinere femei care urmeaza un tratament cu
pilule anticonceptionale, si al carei tata a decedat în
urma unui infarct la vârsta de 45 de ani. În fine, nu este cazul sa intri
în panica! Fiecare rezultat anormal 11311l1122l trebuie confirmat înainte de a va
lansa în tratamente sau analize suplimentare.
Cine are nevoie de analize de sânge? Chiar daca crezi ca esti
perfect sanatoasa, este recomandat sa îti faci o
analiza completa de sânge în momentul în care ajungi la vârsta
adulta, macar pentru a verifica ca nu exista un exces de
zahar sau de grasime în sânge. Este foarte adevarat ca,
daca vii dintr-o familie în care exista acest tip de probleme, aceste
analize trebuie facute în mod regulat. Ulterior, vei putea face un control
o data la fiecare 5 ani, în absenta unor probleme particulare.
Persoanele care sufera de o boala cronica, cum este diabetul,
trebuie sa îsi faca aceste analize mai des si de o
maniera mai regulata. În acest caz, ritmul analizelor de sânge este
hotarât de catre medic, în functie de dificultatile
întâlnite si de tratamentul necesar.
Numaratoarea formulei sanguine (NFS) corespunde unei
numaratori a celulelor prezente în 1 mm3 de sânge:
numarul de globule rosii (hematite), de
globule albe (leucocite) si de plachete. Formula sanguina da
proportia dintre diferitele tipuri de globule albe: polinucleare
neutrofile, basofile, eosinofile, limfocite si monocite. Aceasta
analiza ofera informatii, în acelasi timp, despre cantitatea
de hemoglobina din interiorul globulelor rosii, despre marimea
acestora din urma si despre volumul pe care acestea îl ocupa în
sânge (VGM, CCMH, TCMH si hematocrite). Nu este necesar ca, în momentul
prelevarii, pacientul sa fi postit în ajun.
Valorile normale sunt: leucocite - între 4000 si 10 000/ mm3; hematite - între 3.5 milioane si 5 milioane/ mm3;
hemoglobina - între 11.0 si 15.0 g/ ml; hematocrite - între 33.0 si
50.0 %. Ce depisteaza aceasta analiza? O scadere a
numarului globulelor rosii si a hemoglobinei sunt un simptom al
anemiei. În schimb, un exces indica o poliglobulie. Numarul
globulelor albe creste, de obicei, în cazul unei infectii bacteriale sau virale si în anumite cazuri de
leucemie. Acestea scad în cazul unei rezistente scazute la agresiuni.
Viteza de sedimentare (VS) arata, în milimetri, înaltimea
depozitelor de globule rosii masurata dupa una, apoi
doua ore de coagulare. Într-o eprubeta cu sânge tinuta la
verticala, globulele rosii se separa încet-încet de plasma,
care ramâne la suprafata, si se depun pe fundul eprubetei.
Nici în cazul acestei analize nu este necesar sa postesti din ajun.
Ce depisteaza aceasta analiza? VS-ul
tinde sa creasca o data cu înaintarea în vârsta. Este,
deci, usor mai ridicata în cazul persoanelor în vârsta. Dar o
crestere anormala poate fi semnul unei inflamari (o boala
reumatismala, o infectie). Valoarea sa este în general sub 20 mm în prima ora, si sub 40 mm
la sfârsitul celei de-a doua ore.
Nivelul zaharului (glicemia) din sânge se masoara cel mai des pe
"stomacul gol", de preferat dimineata. Dar variatiile sale
se pot evalua si dupa masa. Este vorba atunci despre "glicemie
postprandiala". Valoarea normala se situeaza între 0.70 si
1.10 g/l. Ce depisteaza aceasta analiza? Un exces de zahar
în sânge indica un diabet, imediat ce nivelul depaseste 1.26
g/l, în urma mai multor prelevari. Un deficit de zahar arata o
hipoglicemie care, daca este importanta, poate da nastere unei
boli. Ţinerea sub supraveghere a diabetului se bazeaza si pe un
alt test - dozarea hemoglobinei gliceice HbA1c) - care ia în considerare
echilibrul glicemiei din cele trei luni precedente analizei.
Nivelul colesterolului este legat de anumite grasimi care circula în
sânge. Ficatul produce cea mai mare parte a acestora, restul provine din
alimentatie. Masurarea în anasmblu a colesterolului
(colesterolul total) este suficienta pentru un examen de rutina.
Pentru o analiza mai detaliata, se masoara substantele
care transporta colesterolul în sânge (lipoproteinele): HDL-urile sunt
grasimile "bune", iar LDL-urile sunt grasimile "rele".
Pentru aceasta analiza se recomanda ca pacientul sa
manânce o cina frugala în ajun, iar dimineata sa nu
manânce nimic. Valoarea normala se situeaza între 1.50 si 2.50
g/l. Ce depisteaza aceasta analiza? Excesul de colesterol
"rau" face sa creasca riscul unui accident
cardio-vascular, pentru ca acesta se depune de-a lungul interiorului
arterelor, sfârsind prin a le astupa. Vasele de sânge din inima,
creier, picioare pot fi atinse. Se recomanda o atentie sporita
în cazul persoanelor cu un nivel de peste 2.50 g/l. O data cu vârsta, este
normal ca acest nivel sa fie usor ridicat. Cresterea poate
proveni dintr-o dieta bogata în grasimi animale saturate (unt,
produse de patisserie, brânzeturi, mezeluri) sau dintr-o anomalie familiala.
O valoare prea scazuta nu este normala si poate indica un
dezechilibru hormonal.
Trigliceridele sunt grasimile prezente în sânge, care provin, în
principal, din alimentatie. Acestea apar mai ales în urma
transformarii zaharurilor de catre ficat. Aceasta analiza
se face pe "stomacul gol". Ce depisteaza aceasta
analiza? Excesul de trigliceride ameninta sanatatea
inimii si arterelor, pentru ca favorizeaza formarea
placilor de aterom. Acest lucru se observa în cazul consumului
exagerat de zahar, alcool si tutun, precum si în cazul persoanelor
obeze si diabetice. Pentru unele femei, pilula anticonceptionala
joaca un rol important în cresterea nivelului de trigliceride. În
plus, exista niveluri excesive de origine ereditara. Valoarea
normala se situeaza sub 1.60 g/l.
În cazul testelor pentru ficat, se analizeaza transaminazele - enzime
continute în special de ficat, care intervin în sinteza si
dezintegrarea aminoacizilor (care dau nastere proteinelor). Doua
dintre transaminaze prezinta interes: SGPT-ul si SGOT-ul.
Ce depisteaza aceasta analiza? Nivelul transaminazelor este
crescut în cazul unei distrugeri celulare, în principal al celulelor ficatului
(ciroza, hepatita etc). Cresterea SGOT-ului poate indica, de asemenea, o distrugere a
celulelor cardiace si se observa în cazul unui infarct. Normele
variaza de la un laborator la altul. În general, însa, SGOT-ul se situeaza între 5 si 80 de
unitati internationale (UI), iar SGPT-ul variaza între 5
si 26 UI.
Bilirubina este un pigment galben-maroniu care provine din degradarea
hemoglobinei în sânge. Este principalul constituent al bilei. Ce
depisteaza aceasta analiza? În mod normal, sângele nu
contine decât o foarte scazuta cantitate de bilirubina. O
crestere a acesteia, care indica o boala a ficatului sau o
obstructie biliara, se manifesta printr-un icter. Bilirubina
totala normala are un nivel sub 10 mg/l. În cazul testelor renale, se
analizeaza nivelul creatininei, care este o substanta azotata
provenita din deteriorarea creatinei (un constituant al muschiului).
Nivelul sau variaza în functie de vârsta si sex,
pentru ca depinde de masa musculara, care este mai ridicata în
cazul barbatilor. În schimb, nivelul sau este foarte putin
influentat de alimentatie. Ce depisteaza aceasta
analiza? Atunci când exista o insuficienta renala,
nivelul de creatinina creste mult înaintea nivelului ureei. Este,
deci, un indiciu pentru buna functionare a rinichiului. Valoarea
normala este sub 120 µmol/l.
Nivelul TSH-ului este masurat în cazul analizelor de tiroida. Acest
hormon, numit si tireostimulina, este secretat de o mica glanda
aflata în creier, hipofiza. Rolul sau este de a stimula producerea de
hormoni de catre tiroida si cresterea celulelor hipofizei.
Acest hormon poate fi masurat foarte precis, cu ajutorul unei metode
ultrasensibile. Ce depisteaza aceasta analiza? Un nivel anormal
se traduce printr-o dereglare a tiroidei. O crestere a THSului indica
o hipotiroidie (scadere a secretiei hormonilor tiroidieni). O
diminuare arata contrariul - o hipertiroidie (adica o crestere a
acestor hormoni). Valorile normale variaza de la un laborator la altul,
dar de obicei se situeaza între 0.1 si 4 mU/l.
Studiile efectuate au confirmat faptul ca prevenirea este o arma
eficienta în calea îmbolnavirilor. Pentru oricare dintre noi, a face
controale medicale periodice înseamna, pe lânga o nota buna
la capitolul civilizatie, o sansa în plus pentru a avea o
viata lunga si sanatoasa.
Acest articol se doreste a fi un mic îndrumar pentru toti cei ce
doresc sa înceapa o activitate sportiva, de orice natura,
si care sunt obligati (parerea mea, care concorda cu a
tuturor specialistilor) sa-si verifice starea generala a
functionarii organismului.
1- Determinarea indicelui masei corporale. Indicele masei corporale= greutatea
(în kg) împartita la patratul înaltimii (în
metri). De exemplu: o persoana cu înaltimea de 1,80 m si
greutatea de 90 kg are indicele 28. Cum se interpreteaza rezultatul: - mai
putin de 20 - deficit ponderal. - de la 20 la 25 - normal. - mai mare de
25 dar mai mic de 30 - supragreutate. - mai mare de 30 - obezitate. - mai mare
de 40 - obezitate grav.
2 - Determinarea adipozitatii. Adipozitatea reprezinta procentul
de grasime din corp, si constituie un pericol atunci când valorile
sunt mai mari decât cele optime. Procentul de grasime care ne
caracterizeaza poate fi aflat prin mai multe metode, cea mai folosita
fiind metoda masurarii pliurilor de grasime subcutanata. Ea
are avantajul ca nu necesita decât un caliper ( un fel de
subler) si da rezultate destul de exacte. Masuratorile
se fac la jumatatea fetei posterioare a bratului, sub vârful
omoplatului, pe marginea pectoralului (la barbati), lateral de
ombilic, deasupra crestei iliace, la jumatatea fetei anterioare a
coapsei si pe fata laterala a gambei, în treimea sa superioara.
De obicei aceste masuratori se fac în cabinete de specialitate,
dotate cu un astfel de caliper.
3 - Determinarea indicilor cardiovasculari. Frecventa cardiaca -
luata dimineata, în repaus. Valori normale: 60-80 batai pe
minut. Sub 60 batai pe minut = bradicardie, constituie semn de antrenare,
daca persoana practica exercitiu fizic regulat. Peste 80
batai pe minut = tahicardie, semn ca, din diferite motive, ce
trebuie neaparat investigate, inima lucreaza neeconomic. Tensiunea
arteriala, luata dimineata în repaos. Dupa cum se stie,
tensiunea este data de doua valori, cea maxima si cea
minima. Valori normale pentru maxima: între 10 si 14,5. Sub 10
reprezinta hipotensiune arteriala iar peste 14,5 reprezinta
hipertensiune. Valori normale pentru minima: cel mult 8,5. Peste
aceasta valoare se considera hipertensiune.
4 - Cum citim analizele de sânge. De obicei, când ne facem analizele, mergem
sa le citeasca doctorul, pentru ca nu prea stim ce
reprezinta lista aceea de cifre si denumiri pe care o primim de la
laborator. Evident ca doar doctorul ne poate spune rezultatul final, dar
hai sa întelegem cât de cât aceste analize si sa ne
dam seama de starea noastra de sanatate. Hemoglobina:
valoarea normala este de 12-14 g la 100 ml de sânge. Sub aceste valori= anemie.
Glicemia (concentratia glucozei in sânge). Valori normale: 60-120 mg la
100 ml de sânge. Sub 60= hipoglicemie (întâlnita de obicei la
înfometati). Peste 120= hiperglicemie, semn de diabet. Lipide totale:
valori normale cuprinse între 500-800 mg la 100 ml de
sânge. Colesterol. Se vorbeste de trei tipuri de valori ale
colesterolului: colesterolul total (CT), colesterolul cu densitate
crescuta (CDC) si colesterolul cu densitate scazuta (CDS).
CDC este asa numitul colesterol "bun" (de aceea este bine când valorile
lui cresc), iar CDS este colesterolul "rau", nefavorabil.
Raportul CT/CDC nu trebuie sa fie mai mare de 5.
5 - Alte analize si valori care pot fi indicii pentru starea de
sanatate: - numar de leucocite: normal 6000 - 8000 / mm3 de
sânge. - calcemie: valori normale 9-11 mg/ 100
|
