Expertizele medico-legale

Expertizele medico-legale

Expertizele medico-legale reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte în practica medico-legala facând parte integranta din categoria expertizelor.

sunt mijloace de proba= forma practica în care medicin 252f57c a legala sprijina organele competente în solutionarea cazurilor judiciare

Clasificare- dupa materialul pe baza caruia sunt efectuate :

expertize pe cadavru

expertize pe persoane în viata

expertize pe baza de acte medicale

expertize de laborator

Expertizele se efectueaza în reteaua de medicina legala- medici legisti, dar în unele cazuri exceptionale unele categorii de expertize- inclusiv cele pe cadavru sunt efectuate de medicul de medicina generala care au în aceste cazuri calitatea de medic legist delegat aprobata de directia sanitara a judetului si avizul conducerii I.M.L.

Expertiza medico-legala pe cadavru

Este deosebita procedural si ca obiective de autopsia realizata în serviciile de anatomie-patologie.

Autopsia medico-legala se efectueaza numai pe baza unor ordonante- adrese emise de :

procuratura

birourile judiciare ale politiei

instanta de judecata

Ordonantele pe de o parte aduc informatii asupra împrejurarilor în care s-a produs decesul- date care rezulta din procesul verbal întocmit la fata locului si din datele de ancheta, iar pe de alta parte se formuleaza întrebarile-obiectivele la care trebuie sa se raspunda în raportul de expertiza la capitolul concluzii.

Autopsia medico-legala este obligatorie (conform C.P.P. art. 114) ori de câte ori moartea este:

moarte violenta= orice moarte care are cauze externe organismului fiind urmarea unui agent traumatic (mecanic, fizic, chimic)

o       omucidere

o       sinucidere

o       accident

moarte suspecta= moartea suspecta nu este o notiune medico-legala, ci un termen juridic, care antreneaza implicit o activitate de ancheta

Termenul de moarte suspecta include decesele inexplicabile, decesele produse în împrejurari necunoscute si în locuri neobisnuite si decesele survenite cu torul neasteptat la persoane în plina stare de sanatate aparenta. Deci este o moarte care ridica suspiciuni prin conditiile si circumstantele prin care se produce.

În cadrul mortilor suspecte au fost înglobate si alte aspecte:

decesele survenite în primele 24h de la internare în unitati spitalicesti

decesele în cursul interventiilor chirurgicale

decesele prin complicatii ale sarcinii, nasterii si lauziei

decesele copiilor 0-1 an ( acum anatomia-patologica infantila)

decesele puse în legatura cu deficientele în acordarea asistentei medicale

cadavre cu identitate neprecizata

Obiectivele generale ale expertizei medico-legale pe cadavru

Stabilirea identitatii cadavrului

Stabilire felului mortii (violenta, neviolenta, prin inhibitie)

Stabilirea cauzei medicale a mortii

Stabilirea datei producerii mortii

Stabilirea existentei leziunilor corporale:

mod de producere

data producerii

etc.

Precizarea legaturii cauzale între leziunile corporale si moarte

Felul si calitate îngrijirilor medicale acordate.

Totalitatea elementelor tactice si tehnice ce se aplica în vederea solutionarii obiectivelor formulate de organele de cercetare penala în ordonanta sau a obiectivelor generale ale expertizei.

Nu are reguli fixe, se adapteaza specificului fiecarui caz.

Etape:

I. Examenul la fata locului- se efectueaza în echipa operativa:

procuror

politist

medic legist

se examineaza locul gasirii cadavrului (inclusiv urmele biologice) care pot fi diferit de locul faptei, se pot face corelatii ulterioare între acesta si ce se descopera la examenul cadavrului

medicul legist examineaza:

pozitia cadavrului

îmbracamintea

Hainele pot fi purtatoare ale unor urme materiale menite sa lamureasca unele aspecte esentiale ale anchetei. Astfel acestea pot prezenta:

urme ale solului, modul de dispunere ale acestuia poate da informatii asupra mecanismului de producere a leziunilor (cadere, târâre, etc.)

sfâsieri, rupturi- informatii despre dinamica agresiunii;

accidente rutiere : desenul pneurilor, amprenta mastii radiatorului, a farului, urme de vopsea, etc.

agresiuni cu arme albe : taieturi ce corespund sediului plagilor constatate pe corpul victimelor;

împuscare : urme datorate factorilor suplimentari (urme de pulbere nearsa, arsuri, urme de fum, etc.)

produse biologice :

sânge- de la victima si agresor

sperma- viol

alte- urina, fecale, fire de par, etc.

II. Examenul corpurilor delicte

La fata locului se urmareste:

existenta unor eventuale urme biologice pe suprafata acestora

corespondenta posibila dintre leziunile cadavrului si corpul delict

Criminalistul are un rol important aici, acesta:

realizeaza o descriere cât mai amanuntita a corpurilor delicte

prelevarea tuturor urmelor (amprente, etc.) în vederea identificarii persoanelor care au utilizat acel corp delict

Corpurile delicte:

se ridica cu manusi

se ambaleaza (cutii, saci de plastic)

se eticheteaza

se trimit la laboratorul de biocriminalistica

Pâna la înaintarea acestora la laboratoare acestea sunt în grija organelor de cercetare penala.

Laboratoarele vor examina urmele corpurilor delicte si urmele biologice gasite, stabilind natura, apartenenta de specie, grup, persoana.

III. Examenul cadavrului- autopsia cadavrului

Precedat de o cercetare medicala a împrejurarilor în care a survenit decesul, informatii luate din:

documente medicale (FO)

apartinatori

persoane din anturaj

Autopsia consta într-un examen extern si unul intern, uneori examenul extern este precedat de un examen preliminar care întruneste elementele constatate la fata locului sau la locul efectuarii autopsiei dar înainte de îndepartarea hainelor si realizarea toaletei cadavrului.

1.Examenul extern

Se efectueaza sistematic; cap-gât-trunchi-membre superioare-membre inferioare

Datele culese în cadrul examenului extern pot fi împartite în mai multe categorii distincte:

date de identificare

semnele mortii reale

semne de violenta

semne de tratament medical

semne diverse

2.Examenul intern

Consta în deschiderea cadavrului, examinarea si sectionarea viscerelor

Deschiderea se realizeaza sistematic:

cutia craniana

cavitatea toracica

cavitatea abdominala

uneori deschiderea coloanei vertebrale- pentru explorarea maduvei

în cazul fracturilor- se diseca focarul de fractura

Tehnica autopsiei respecta în general regulile clasice dar uneori trebuie adaptata la specificul cazului.

Ex1.-în embolia gazoasa- se începe cu deschiderea cutiei toracice cu deschiderea cordului sub apa, înainte de sectionarea vaselor mari ale gâtului.

Ex2.-disectia plan cu plan în împuscare, plagi penetrante.

Autopsia se desfasoara fie pe teren fie în locuri special amenajate- sali de autopsie la nivelul institutiilor medico-legale. Se efectueaza de catre medic si laborant.

IV. Examenul agresorului sau a presupusului agresor- se realizeaza de urgenta

examenul hainelor

examen somatic general

leziuni corporale- data producerii lor si mecanismul de producere ceea ce ar putea demonstra lupta victima-agresor

stabilirea starii de influenta alcoolica prin examen clinic si de laborator (alcoolemie si alcoolurie)

examen psihic preliminar- iar când se depisteaza stari psihopatologice se solicita o expertiza psihiatrica medico-legala.

Examinari complementare în expertizele medico-legale pe cadavru

Examen histopatologic- obligatoriu când examenul necroptic macroscopic nu evidentiaza leziuni morfopatologice capabile sa elucideze cauza medicala a mortii.

Se recolteaza fragmente din principalele organe :

creier

plamân

ficat

rinichi

cord

din toate leziunile cu caracter patologic sau traumatice.

Examenul toxicologic-se face în mortile prin intoxicatie sau cele presupuse ca atare. Se recolteaza:

continut gastric

sânge- cutia craniana

urina

organe (ficat, rinichi)

Examene biocriminalistice;

examenul petelor de sânge

reactii de identificarea petelor de mucus, sperma

Examene bacteriologice- la nevoie

Examen radiologic