Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























GRILE BRONSITA CRONICA SI EMFIZEM

medicina




GRILE BRONsITĂ CRONICĂ sI EMFIZEM






1.Emfizemul in cele mai multe cazuri, poate fi diagnosticat cu precizie prin


a) anamneza

B,D (Harisson pg. 1600) 525e43f


2. Bronsita cronica este o afectiune:


a)   asociata cu secretie exagerata de mucus la nivel traheobronsic

b)   caracterizata prin tuse cu expectoratie > 3luni, mai mult de 1an

c)   caracterizata prin tuse cu expectoratie > 3luni, mai mult de 2 ani

d)   caracterizata prin tuse iritativa

e)   care, asociata cu emfizemul determina BPOC


A,C, E (Harisson pg. 1601)


3. Forme de bronsita cronica sunt:


a)      bronsita cronica simpla

b)      bronsita cronica mucopurulenta

c)      bronsita cronica obstructiva

d)      bronsita cronica astmatiforma

e)      bronhopneumonie cronica


A,B,C,D (Harisson pg. 1601)


4. Bronsita cronica astmatiforma se caracterizeaza prin:

a)      bronsita cronica

b)      obstructie

c)      dispnee intensa

d)      wheezing la inhalarea unor agenti iritanti sau infectii respiratorii acute

e)      tuse productiva


A,B,C,D (Harisson pg. 1601)


5. Emfizemul se defineste ca:

a)      distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale

b)      distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiile segmentare

c)      distrugerea septurilor alveolare

d)    afectiune asociata cu secretie exagerata de mucus la nivel traheobronsic

e)    afectiune asociata cu tuse productiva


A,C (Harisson pg. 1601)


6. Boala pulmonara cronica obstructiva:

a)   se asociaza cu un grad de obstructie

b)   se evalueaza prin intermediul capacitatii vitale fortate

c)   se defineste ca starea īn care exista obstructie cronica data de bronsita cronica sau emfizem

d)   se caracterizeaza printr-un grad de obstructie mai redus cānd pacientul nu are infectii respiratorii sau poate fi partial ameliorat de medicamente

e)   are fix gradul obstructiei


A,B,C,D (Harisson pg. 1601)


Īn B.P.O.C. cuantificarea hipertrofiei glandelor muco-secretoare este denumita:

a)      indice Reid

b)      se bazeaza pe raportul dintre grosimea glandelor submucoase si cea a peretelui bronsic

c)      la persoanele fara antecedente de bronsita, raportul mediu este 0,52

d)      indicele scazut se asociaza frecvent cu simptomatologia

e)      modificarile morfologice īn caile respiratorii mari sunt prezente doar īn bronsita cronica


A,B (Harisson pg. 1601)


8.Caile respiratorii mici īn BPOC:

a)      sunt frecvent sediul obstructiei

b)      prezinta hiperplazia celulelor mucipare

c)      prezinta celule inflamatorii īn mucoasa si submucoasa

d)      prezinta edem si fibroza peribronsica

e)      hipotrofia musculaturii netede


A,B,C,D (Harisson pg. 1601)


9. Īn B.P.O.C.:

a)      sediul principal al obstructiei sunt caile respiratorii mici

b)      inflamatia este identica cu cea din astm

c)      inflamatia este rezultatul actiunii IL 8

d)      epiteliul lezat poate elibera mici cantitati de substanta reglatoare ca enzima de conversie a angiotensinei sau endopeptidaza neutra

e)      intensitatea reactiei inflamatorii nu se coreleaza cu reactivitatea bronsica


A,C,D (Harisson pg. 1601)


10. Īn B.P.O.C. productia de sputa este stimulata de:

a)      exocitoza crescuta din celulele secretorii

b)      endocitoza crescuta din celulele secretorii

c)      mediatorii lipidici

d)      produsii celulelor inflamatorii, īn special macrofage

e)      mediatorii proteici


A,C,D (Harisson pg. 1601)


11. Īn emfizemul centroacinar:

a)      distensia si dilatarea sunt īn principal limitate la bronhiile respiratorii

b)      interesarea periferiei acinului este mai redusa

c)      ventilatia este redusa fata de fluxul sanguin in regiunile centrale ale acinilor

d)      ventilatia este mai crescuta fata de fluxul sanguin in regiunile centrale ale acinilor

e)      īn portiunile periferice raportul ventiltie/perfuzie este mare


B,D (Harisson pg. 1601)


12. Emfizemul panacinar:

a)      intereseaza doar zonele centrale

b)      duce īn cazul unui proces exins, la reducerea suprafetei de schimb gazos alveolo-capilar

c)      duce la pierderea proprietatilor elastice ale plamānului

d)      intereseaza atāt zonele centrale cāt si cele periferice ale acinului

e)      se diferentiaza dificil fata de tipul centroacinar īn cazurile severe


B,C,D,E (Harisson pg. 1601)


13. Īn patogeneza B.P.O.C. sunt implicati:

a)      fumatul

b)      poluarea aerului

c)      alergenii

d)      deficitul de a1 antitripsina

e)      sexul si rasa


A,B,C,D (Harisson pg. 1601)




14. Fumatul:

a)      este cel mai frecvent factor patogenic īn corelatie cu bronsita cronica si cu extinderea emfizemului

b)      īndelungat altereaza miscarea cililor

c)      īndelungat conduce la hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare de mucus

d)      pasiv nu este nociv

e)      asociat cu infectiile virale usoare poate dezvolta sau agrava temporar obstructia


A,B,C,E (Harisson pg. 1601)


15. Renuntarea la fumat:

a)      duce la reversibilitatea completa a obstructiei severe

b)      este tardiva dupa instalarea obstructiei

c)      duce la o īncetinire semnificativa īn alterarea functiei pulmonare

d)      poate duce la disparitia obstructiei īn cazul fumatorilor tineri

e)      nu este niciodata prea tardiva


C,D, E     (Harisson pg. 1601)


16. Bronsita cronica

a)      are o prevalenta crescuta la muncitorii expusi la pulberi organice, anorganice sau gaze toxice

b)      are o incidenta mai mare īn zonele urbane, puternic industrializate

c)      nu este influentata de profesie

d)      exacerbarea ei este legata clar de intensa poluare cu SO2

e)      este mai putin frecventa īn mediul urban


A,B,D (Harisson pg. 1602)


17. Alfa 1 antitripsina:


a). este un reactant de faza acuta

b). nivelul ei seric scade dupa administrare de estrogen

c). este absenta sau scazuta la pacientii cu debut precoce de emfizem

d). creste īn diverse reactii inflamatorii

e). protejeaza plamānul de proteazele eliberate din leucocite.


A, C,D,E (Harisson pg. 1602)


18. Īngustarea cailor respiratorii:


a). este rezultatul atāt al bronsitei acute cāt si a emfizemului

b). se asociaza cu scaderea rezistentei lor

c). este determinata de pierderea tractiunii radiale asupra lor īn emfizem

d). se asociaza cu diminuarea debitelor maximale ale fluxului respirator

e). se īntālneste doar īn bronsita cronica.


A, C, D (Harisson pg. 1602)



19. Reculul elastic:


a). este un determinant major al debitelor maximale expiratorii

b). scazut este des asociat cu cresterea CPT

c). pierderea lui duce la scaderea capacitatii functionale reziduale

d). pierderea lui duce la cresterea capacitatii functionale reziduale

e). nu are implicatii īn fiziopatologia BPOC.


A, B, D (Harisson pg. 1602)



20. Īn bolile obstructive:


a). timpii expiratori sunt prelungiti

b). timpii inspiratori sunt prelungiti

c). manifestarile clinice depind, īn mare masura, de raspunsul ventilator al plamānului la functia alterata

d). cu predominanta emfizemului, raspunsul la hipercapnie si la effort este normal sau chiar exagerat.

e). cu predominanta bronsitei, raspunsul la hipercapnie este bun.


A, C, D. (Harisson pg. 1603)


21. Disfunctiile circulatiei pulmonare sunt legate de:


a). distributia regionala a debitului sanguin

b). relatia anormala presiune-debit

c). reducerea suprafetei totale de sectiune a patului vascular pulmonar

d). dilatatia vaselor pulmonare ca raspuns la hipoxie

e). distructia septurilor alveolare.


A, B, C, E (Harisson pg. 1603, 1604 )


22. Īn cazul unui VEMS <25%, avem:


a). dispnee de repaus

b). transpiratii profuze

c). retentie de CO2

d). dispnee doar la efort

e). cord pulmonar cronic.


A, C, E. (Harisson pg. 1604)




23. BPOC cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin:


a). dispnee severa

b). vārsta la diagnostic

c). sputa redusa, mucoida

d). infectii bronsice mai putin frecvente

e). capacitate de difuziune normala, spre scadere usoara.


A, C, D (Harisson pg. 1604)



24. BPOC cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin:


a). tip constitutional hiperstenic

b). pacient tahipneic

c). hipersonoritate la percutie

d). murmur vezicular diminuat la ascultatie

e). CPT si VR īn limite normale.


B, C, D (Harisson pg. 1604)


25. BPOC cu predominanta bronsitei se caracterizeaza prin:


a). Pa CO2 cronica 50-60 mmHg

b). Ht īntre 50 si 55%

c). recul elastic sever scazut

d). rezistenta mare

e). infectii bronsice rare.


A, B, D (Harisson pg. 1604)


26. Pacientul cu BPOC cu predominanta bronsitica este:


a). fumator īnveterat

b). supraponderal si cianotic

c). mai putin susceptibil de a face recurente muco-purulente decāt cel cu predominanta emfizemului

d). denumit "blue bloaters"

e). rar cu episoade de insuficienta respiratorie


A, B, D (Harisson pg. 1605)


27. Imaginea radiologica īn BPOC cu predominanta emfizemului prezinta:


a). silueta cardiaca alungita si īngustata

b). desen bronhoalveolar care nu se extinde īn periferia plamānului

c). accentuarea generalizata a desenului bronho-vascular

d). diafragme coborāte si aplatizate

e). īngrosarea peretilor bronhiilor.


A, B, D (Harisson pg. 1605)


Oprirea fumatului:


a). determina reducerea sustinuta a ratei de declin a VEMS

b). nu este eficienta dupa instalarea obstructiei ireversibile

c). poate fi obtinuta si cu ajutorul terapiei de īnlocuire cu nicotina

d). se obtine mai eficient cu guma de mestecat cu nicotina fata de plasturi

e). la 6-12 luni se obtine īn >50% din cazuri.


A, C (Harisson pg. 1606)


Masuri preventive īn BPOC sunt:


a). schimbarea locului de munca, īn situatiile īn care expunerile profesionale au un rol important.

b). vaccinarea antigripala anuala

c). evitarea agentilor poluanti

d). vaccinarea anuala cu vaccin polizaharaidic pneumococic

e). reducerea fumatului.


A, B, C (Harisson pg. 1606)


Suplimentarea orala a dietei:


a). este necesara cānd greutatea corporala este <85% din valoarea ideala

b). poate creste forta musculara

c). poate diminua oboseala si dispneea

d). poate duce la o modificare directa si masurabila a functiei plamānului

e). se efectueaza īn toate cazurile de BPOC


A, B, C (Harisson pg. 1606)


Din categoria medicamentelor bronhodilatatoare fac parte:


a). metilxantinele

b). antileucotrienele

c). simpatomimetice cu proprietati beta 2 adrenergic stimulante

d). corticosteroizi

e). anticolinergice.


A, C, E (Harisson pg. 1606)



32. Aminofilina este:


a). sarea etilen diaminica a teofilinei

b). administrata doar oral

c). cea mai folosita metilxantina

d). un bronhodilatator puternic

e). rar indicata parenteral, cu exceptia episoadelor de insuficienta respiratorie.


A, C, E (Harisson pg. 1606)


Efectele secundare ale metilxantinelor sunt:


a). insomnie

b). nervozitate

c). nevrita periferica

d). hipoacuzie

e). convulsii


A, B, E (Harisson pg. 1606)




La niveluri sanguine ale teofilinemiei >20 mg&l, apar:


a). greata

b). varsaturi

c). vedere īn galben

d). convulsii

e). acufene.


A, B, D (Harisson pg. 1606)


Drogurile selective beta 2 stimulante sunt:


a). albuterol

b). terbutalina

c). bromura de ipratropium

d). atropina

e). metaproterenol


A, B, E (Harisson pg. 1606)


Care din urmatoarele beta 2 stimulante selective au efecte adverse cardiace mai importante:


a). albuterol

b). izoproterenol

c). terbutalina

d). metaproterenol

e). teofilina


B (Harisson pg. 1606)


Beta 2 agonistii:


a). administrati inhalator au efecte adverse mai reduse

b). se pot administra si oral sau parenteral

c). se administreaza inhalator īntr-o singura doza

d). administrati oral sau parenteral pot fi īnsotiti de tremor si efecte adverse cardiovasculare mai importante

e). nu se indica de prima intentie īn BPOC.


A, B, D (Harisson pg. 1606)


Nivelul sanguin al teofilinei trebuie mentinut īntre:


a). 30-50 mg l

b). 30-50 mg l

c). 10-15 mg l

d). 20-40 mg l

e). 10-15 g l


C (Harisson pg. 1606)


Corticosteroizii:


a). sunt administrati la toti pacientii cu BPOC

b). sunt administrati doar dupa utilizarea fara succes a bronhodilatatoarelor si drenajului pulmonar

c). sunt monitorizati prin spirometrie si evaluarea schimburilor gazoase

d). sunt administrati īn doza de 50 mg zi

e). sunt scazuti pāna la doza minima pentru o functie pulmonara satisfacatoare


B, C, E (Harisson pg. 1606-1607)


Oxigenoterapia de durata este indicata cānd:


a). PaO2 este 55-60 mmHg

b). se asociaza cu semne de cord pulmonar

c). exista eritrocitoza

d). exista semne de insuficienta cardiaca dreapta

e). PaO2 este de 70-80 mmHg.


A, B, C, D (Harisson pg. 1607)


Corticoterapia este:


a). medicatie de electie īn BPOC

b). administrata doar parenteral

c). medicatie de prima linie īn astmul bronsic

d).administrata īn urma unor argumente stiintifice solide īn BPOC

e). urmata la unii pacienti de rezultate favorabile.


C,E (Harisson pg. 1607)


Suplimentarea oxigenului:


a). creste toleranta la effort

b). scade toleranta la effort

c). creste performanta cerebrala

d). amelioreaza hipertensiunea pulmonara

e). amelioreaza fenomenele de insuficienta cardiaca dreapta


A, C, D, E (Harisson pg. 1607)


Suplimentarea aportului de oxigen:


a). este inutila īn timpul noptii

b). se face īn administrare continua

c). este necesara la pacienti cu PaO2 īn jur de 70 mmHg īn timpul zborurilor prelungite

d). creste calitatea vietii

e). scade rezistenta la effort.


B, C, D (Harisson pg. 1607)


Eritrocitoza:


a). este un mecanism ce permite cresterea eliberarii de O2 īn compensare pentru PaO2 scazuta cronic

b). duce la scaderea vāscozitatii sāngelui

c). duce la cresterea vāscozitatii sāngelui

d). este remediata prin flebotomie periodica, cu beneficii subiective

e). este un mecanism secundar, cu Ht>60%.


A, C, D (Harisson pg. 1607)


Masuri aditionale īn BPOC sunt:


a). drenajul bronhopulmonar

b). transplantul pulmonar

c). oxigenoterapia de scurta durata

d). bulectomia chirugicala

e).aparatele de presiune intermitenta pozitiva pentru respiraāie


A, B, D, E (Harisson pg. 1607)


Bulectomia chirurgicala:


a). poate determina ameliorarea simptomelor la pacientii cu bule emfizematoase mari

b). nu este īnca validata pe termen lung

c). se poate efectua si prin tehnica laser

d). este eficienta doar la cei care au stopat fumatul

e). se recomanda la toti pacientii cu emfizem


A, B, C, D (Harisson pg. 1607)


Ventilatia cu presiune negativa este eficienta:


a). la pacientii cu normocapnie

b). la pacientii cu hipoxie

c). la pacientii cu hipercapnie

d). cānd sunt luate masuri pentru a dovedi ca suportul mecanic ajuta la relaxarea reala a muschilor respiratori

e). pentru perioade de pāna la 8ore pe zi, 2 zile consecutiv.


C, D, E (Harrison pg. 1607-1608)


Diagnosticul de insuficienta respiratorie acuta īn obstructia cronica a cailor respiratorii se face prin:


a). masurarea gazelor din sāngele arterial

b). masurarea gazelor din sāngele venos

c). masurarea pH-ului

d). anamneza

e). cuantificarea variatiei PaO2 si PaCo2


A, C,E (Harrison pg. 1608)


Insuficienta respiratorie acuta este indicata de:


a). scaderea acuta a PaO2 de la 70 la 60 mmHg

b). scaderea acuta a PaO2 de la o valoare cronica de 50 mmHg la 40 mmHg

c). scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg

d). scaderea PaO2 sub 80 mmHg

e). pH > 7,4


A, B, C (Harrison pg. 1608)


Factorii precipitanti īn insuficienta respiratorie acuta sunt:


a). cresterea volumului sanguin

b). cresterea vāscozitatii

c). scaderea vāscozitatii

d). purulenta secretiilor

e).scaderea volumului


A, B, D (Harrison pg. 1608)

Insuficienta respiratorie acuta poate fi precipitata de:

a)      pneumonie

b)      vārsta

c)      tromboembolism

d)      insuficienta ventriculara stānga

e)      pneumotorax


A,C,D,E(Harisson pg. 1608)


Investigatii minimale īn insuficienta respiratorie:

a)      Radiografie toracica

b)      Electrocardiograma



c)      CT torace

d)      Masurarea gazelor sangvine

e)      Spirometrie


A,B,D(Harisson pg. 1608)


53.Presiunea continua pozitiva sau ventilatia se aplica:

a)      cu controlul volumului aplicat prin masca de oxigen

b)      īn absenta anxietatii

c)      la pacientii necomplianti

d)      la paciensii instabili hemodinamic

e)      īn absenta disfagiei


A,B,E (Harisson pg. 1608)


Īn cazul insuficientei respiratorii acute, pentru īndepartarea secretiilor se efectueaza:

a)      drenajul postural

b)      percutia toracelui

c)      aplicarea sondelor de aspiratie avansate de-a lungul traheei

d)      bronhodilatarea

e)      corticoterapia


A,B,C (Harisson pg. 1608)


Complicatiile din cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt:

a)      aritmiile cardiace

b)      cordul pulmonar cronic

c)      insuficienta de ventricul stāng

d)      embolia pulmonara

e)      hemoragia gastrointestinala prin ulcer de stress


A,C,D,E (Harisson pg.1609)


Insuficienta de ventricul stāng:

a)      este de obicei atribuita aterosclerozei coronariene

b)      este mai greu de apreciat īn prezenta cordului pulmonar

c)      este evaluata prin ecocardiografie sau

d)      este frecvent atribuita hipertensiunii arteriale

e)      este evaluata prin EKG


A,B,C,D (Harisson pg. 1609)


57.Embolia pulmonara:

a)      poate fi prevenita prin administrarea de doze mici de heparina

b)      este foarte usor de detectat

c)      se pare ca este rara īn IRA

d)      nu necesita profilaxie

e)      este foarte greu de detectat


A,E (Harisson pg. 1609)


Hemoragia gastrointestinala la pacientii cu obstructie cronica a cailor aeriene si IRA:

a)      poate fi severa

b)      este prin ulcer de stress

c)      este scazuta ca frecventa de tratamentul cu antiacide

d)      este scazuta ca frecventa de tratamentul cu sucralfat si/sau blocanti H2

e)      nu este o complicatie a IRA


A,B,C,D (Harisson 1609)


Oprirea vrntilatiei mecanice:

a)      este empirica

b)      se face doar cu paciewntul constient

c)      raportul dintre frecventa respiratorie si volumul curent >105

d)      capacitatea vitala>15 ml./kg. corp

e)      volumul curent spontan>5 ml/kg.corp


A,B,E (Harisson pg. 1609)


imposibilitatea de amentine schimbul gazos dupa īndepartarea suportului ventilator mecanic se poate explica prin:

a)      administrare anterioara de droguri sedative sau tranchilizante

b)      sonda traheala mica

c)      agravarea obstructiei cailor respiratorii si cresterea cantitatii de mucus

d)      alcaloza metabolica

e)      acidoza metabolica


A,B,C,D (Harisson pg. 1609)


Īn alcaloza metabolica severa severa se administreaza:


a). acetazolamida

b). oxigenoterapia

c). medroxiprogesteronul

d). teofilina

e). almitrina


(Harisson pg. 1609-1610)


Prognosticul:


a). este mai prost la cei cu predominanta emfizemului decāt a celor cu predominanta bronsitei

b). este mai bun la cei cu predominanta emfizemului decāt a celor cu predominanta bronsitei

c). este determinat si de presiunea arteriala pulmonara

d). este influentat pozitiv de oxigenoterapie de durata

e). este determinat si de sindromul clinic.


A, C, D, E (Harisson pg. 1610)


Forme de emfizem:


a). centroacinar

b). panacinar

c). cicatriceal sau paracicatriceal

d). paraseptal

e). transpulmonar


A, B, C, D (Harisson pg. 1610)



Emfizemul unilateral:


a). poate fi descoperit īntāmplator la examenul radiologic

b). se caracterizeaza prin cai respiratorii normale ca numar si structura

c). se caracterizeaza prin alveole crescute ca numar

d). a fost atribuit bolilor aparute pāna la 8 ani

e). frecvent, artera pulmonara de partea afectata este hipoplazica


A, B, D, E (Harisson pg. 1610)



Emfizemul bulos se caracterizeaza prin:


a). spatii aeriene confluente, cu diametrul < 1 cm

b). asocierea spatiilor aeriene confluente cu emfizem generalizat sau procese fibroase progresive

c). beneficiu tranzitor dupa interventie chirurgicala

d). cresterea gradata a diametrului bulelor

e). functie pulmonara normala.


B, C, D (Harisson pg. 1610)


Bronsiolita obliteranta:


a). reprezinta obstructie extinsa

b). are origine inflamatorie si fibrotica

c). sunt afectate caile respiratorii medii

d). se limiteaza doar la pacientii cu infectii virale grave īn copilarie

e). se poate īntālni si la adultii cu artrita reumatoida


A, B, E (Harisson pg. 1610)
















Document Info


Accesari: 1653
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )