I. OASELE
Sunt scurte, lungi si plate, în numar de 206.
Oasele lungi - se gasesc la nivelul membrelor superioare si inferioare.
Oasele scurte - se gasesc la nivelul mâinilor, picioarelor si coloanei vertebrale.
Oasele plate - se gasesc la nivelul craniului si toracelui (omoplat, stern).
Osul este constituit dintr-un tesut compact si spongios, acoperit de o membrana fibroasa (periost - lipseste în locurile în care se insera tendoanele si unde oasele se articuleaza între ele).
IV. MUsCHII
Sunt organe active ale miscarii datorita proprietatii lor de a se contracta. Din punct de vedere histologic si functional exista trei categorii de muschi: striati, netezi si cardiac.
Muschii striati (scheletici) - reprezinta 40% din greutatea corpului. Sunt legati direct de oase prin intermediul tendoanelor si aponevrozelor.
Muschii netezi - intra în alcatuirea viscerelor sau organelor interne, vaselor sanguine si a pielii.
Sunt compusi din fibre nervoase ce pleaca din creier si maduva spinarii, facând legatura cu întreg organismul. Au la baza functia reflexa - asigura legatura organismului cu mediul în care acesta traieste si se dezvolta. Coordoneaza activitatea organismului (tuturor organelor si a aparatelor corpului).
Dupa functie nervii sunt:
simpatici - apartin SNV (Sistem Nervos Vegetativ)
parasimpatici - apartin SNV
motorii - primesc impuls de la creier pentru a face o miscare
senzitivi - transmit stimulul catre creier
mixti - transmit informatia si executa miscarea.
Nervii cranieni sunt nervi ce au originea în creier si sunt în numar de 12 perechi.
Nervii din maduva spinarii - sunt nervi spinali sau rahidieni. Sunt în numar de 31 de perechi: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si 1 coccigian.
coapsa e formata din osul femural învelit de muschi: cvadriceps, croitor, abductori;
genunchi - femur, tibia, rotula, ligamente;
glezna - articulatie formata din oasele tibia, peroneu, astragal;
piciorul - tarsiene, metatarsiene, falange;
MUsCHII:
DEFINIŢIE:
A. DUPĂ POSIBILITĂŢILE TEHNICE DE EXECUŢIE
q se limiteaza la anumite regiuni;
q presupune cunostinte în domeniu.
q sunt costisitoare;
q nu toate dispozitivele se adapteaza perfect particularitatilor anatomice ale subiectului.
q se scade numarul de repetari al manevrelor;
q se exclud manevrele secundare de masaj;
q se combina manevrele principale cu aceleasi efecte.
q Masajul partial regional (20 - 25min.) - spate sau abdomen.
Masajul partial segmentar (10 - 12min.) - acesta se poate adresa unor segmente (gamba, coapsa, brat, antebrat).
q Masajul partial local (5 - 6min.) - se adreseaza unor zone.
D. Din punct de vedere al mijloacelor folosite pentru a facilita executarea masajului
q pe piele umeda (creme);
q pe piele uscata (pudra de talc);
q pe piele normala.
q fiziologic;
q profilactic;
q terapeutic.
În functie de efectele asupra organismului procedeele de masaj au fost împartite în:
q pe directie longitudinala a segmentului:
simultane lungi
alternative lungi
q pe directie oblica:
simultane medii
alternative medii
q pe directie transversala:
simultane scurte
alternative scurte
C. DIN PUNCT DE VEDERE METODIC.
simultane lungi
alternative lungi
simultane medii
alternative medii
simultane scurte
alternative scurte
Ritmul si intensitatea manevrelor vor creste în mod treptat, deoarece se urmareste obtinerea încalzirii subiectului pentru urmatoarele tehnici si obtinerea acomodarii subiectului cu maseurul.
NETEZIREA FINALĂ. Succesiunea manevrelor este invers ca la cea introductiva. Manevrele vor scadea treptat în ritm si intensitate.
Sensul netezirilor este pentru membre de la segmentul distal la cel proximal.
D. DIN PUNCT DE VEDERE AL SPECIFICULUI REGIUNII:
- neteziri pentru regiuni cu pilozitate crescuta - hipertricoza, neteziri în perie cu degetele în semiflexie
- neteziri pentru regiuni liniare (tendoane, degete), neteziri în cleste
- Neteziri pentru segmentele circulare, tronconice (brate, gambe, antebrate), neteziri în bratara , se realizeaza sacadat. Se prinde segmentul în priza circulara cu policele unul înaintea celuilalt si se deplaseaza cu o miscare sacadata.
FRICŢIUNEA
Se adreseaza tesuturilor subcutanate reprezentate de hipoderm. În unele regiuni hipodermul este foarte subtire (gâtul).
Efectele frictiunii se rasfrâng asupra muschilor si constau în presarea tesutului moale subcutanat pe tesuturile profunde sau planurile dure (os sau cartilaj articular) si deplasarea lor în limita elasticitatii.
Miscarea de frictiune nu se executa din loc în loc pe sarite deoarece nu se obtin efectele scontate. Nu se ia mâna de pe pacient niciodata.
CLASIFICARE:
A. DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
Se executa cu vârful degetelor, marginea cubitala, radacina mâinii, proeminenta tenara si hipotenara, fata palmara, fata dorsala, pumnul palmar, pumnul dorsal. La acestea se va apela în functie de sensibilitate. Pe zonele sensibile fizic se va executa cu partea carnoasa, iar pe zonele mai voluminoase, mai pline se va executa cu pumnul.
Pentru regiunile întinse se fac frictiuni circulare concentrice si excentrice. Cele concentrice aduc energie, iar cele excentrice sunt pentru relaxare.
Pentru ligamente, spatii interosoase, spatii intermusculare, degete, tendoane se executa liniar si longitudinal; pentru articulatii interfalangiene si pentru unele tendoane (tendonul lui Ahile) se executa transversal cu vârful degetelor sau cu marginea cubitala a mâinii.
Dupa specificul regiunii avem:
frictiuni în cleste pentru tendonul lui Ahile
frictiuni în zig-zag pentru coloana vertebrala de sus în jos
Prin frictiune putem actiona profund sau superficial marind presiunea cu care se executa manevra si unghiul cu care degetele se aplica pe tegument. Cu cât presiunea este mai mare si unghiul este mai mic cu atât manevrele sunt mai profunde.
B. DIN PUNCT DE VEDERE METODIC
Frictiunea simpla - când se executa cu unul din elementele tehnice (vârful degetelor, marginea cubitala, etc.)
Frictiunea combinata contine mai multe elemente tehnice.
Frictiunea combinata cu alte procedee de masaj: cu framântatul.
între degete si radacina mâinilor
presarea pe un plan profund.
CLASIFICARE:
Din punct de vedere tehnic si în functie de particularitatile regiunii avem:
a. Priza mica - se realizeaza între police si index;
b. Priza medie - se realizeaza între degetele 2, 3, 4, 5 si radacina mâinii;
c. Priza mare - se realizeaza cu vârful tuturor degetelor inclusiv policele.
FRĂMÂNTATUL ÎN VAL SAU ÎN CUTĂ DEPLASABILĂ - se executa daca elasticitatea pielii o permite. Sensul este longitudinal si transversal.
FORME SPECIALE:
Se aplica pe segmentele circulare tronconice.
FRĂMÂNTATUL CIRCULAR - segmentul se prinde cu priza circulara. Policele sunt orientate unul în fata celuilalt, muschii sunt între degete si palme si sunt presati pe planul de sprijin
FRĂMÂNTATUL sERPUIT - priza este tot circulara. Policele sunt paralele, iar muschii sunt presati alternativ de mâna dreapta si mâna stânga.
Sensul manevrelor este de jos în sus.
FRĂMÂNTATUL ÎNTRE MARGINILE CUBITALE - se executa pe fereastra abdominala.
FRĂMÂNTATUL CU PUMNUL - pentru fese si coapse. Se executa cu pumnul cubital sau palmar.
(Baterea)
Definitie : Consta în aplicarea unor lovituri ritmice si usoare, executate cu diverse parti ale mâinii.
CLASIFICARE:
Din punct de vedere tehnic:
q cu vârful degetelor tangential. Se aplica la nivelul fetei sau la nivel abdominal, fiind o manevra de suprafata.
Caracteristici ale pozitiei maseurului:
Coatele sunt apropiate de trunchi;
Palmele în pozitie intermediara (pronosupinatie);
Vârful degetelor loveste tangential suprafata pielii.
q în manunchi de nuiele:
Caracteristici ale pozitiei maseurului:
coatele se departeaza usor de trunchi;
degetele sunt usor flectate si cad pe piele la distante foarte mici unele de altele;
ritmul este vioi;
degetele lovesc cu partea latero-dorsala.
q în picaturi de ploaie:
Caracteristici ale pozitiei maseurului:
degetele lovesc cu partea latero-palmara;
se aplica pe regiuni fine.
q cu marginea cubitala
Caracteristici ale pozitiei maseurului:
coatele sunt apropiate de trunchi
Aceasta varianta este dura, dar poate fi "îndulcita '',cu tocat cubito-dorsal sau cubito-palmar.
q cu treimea inferioara a antebratului
pentru musculatura fesiera.
Manevre de batatorit
cu palma în cupa sau ventuza;
cu pumnul cubital sau palmar;
cu pumnii complet închisi sau partial.
3. Manevre de plescait, lipait
Se executa cu fata palmara a mâinilor si a degetelor. Intensitatea depinde de greutatea mâinilor si înaltimea de la care cad.
4. Percutatul
se executa cu vârful degetelor usor flectate;
palmele sunt îndreptate spre regiunea pe care o masam;
se executa simetric sau alternativ, rar, urmata de o alunecare scurta sub forma de periaj sau de o alunecare puternica sub forma de râcâit.
INDICAŢII METODICE:
Manevrele de tapotament vor fi intercalate obligatoriu cu manevre de netezire.
Formele din clasificare se executa de-a lungul fibrei musculare.
Se va evita:
regiunea lombara (rinichii);
plica poplitee;
axila;
plica inghinala;
triunghiul lui Scarpa.
Toate manevre se executa din poanier.
Tapotamentul se executa în lungul fibrei musculare.
La fiecare ciclu de tapotament se executa o netezire.
Imprimare în tesut al unui numar cât mai mare de miscari oscilatorii, într-o unitate de timp cât mai mica.
Miscarile se aseamana cu un tremurat continuu si rezulta din contractia alternativa a muschilor antagonisti ai degetelor si ai mâinii (antebrat). De aceea ele sunt foarte obositoare.
VIBRAŢIILE:
Sunt manuale si mecanice. Ele se completeaza reciproc si este ideal sa se aplice alternativ.
VIBRAŢIILE MANUALE:
Se pot adapta particularitatilor anatomice ale subiectului, îsi pot modifica ritmul, amplitudinea în functie de regiunea si toleranta subiectului.
VIBRAŢIILE MECANICE:
Nu întotdeauna se pot adapta formei regiunii masate, dar sunt mai rapide si mai uniforme.
Din punct de vedere tehnic:
Vibratiile se executa cu vârful degetelor, fata palmara, podul palmei sau radacina mâinii si pumnul.
Rulatul si cernutul;
Tractiunile, tensiunile si scuturarile;
Presiuni;
Ciupiri si pensari.
RULATUL
Se aplica segmentelor circulare, între fetele palmare cu mentinerea degetelor în extensie. Mâinile se deplaseaza ritmic, alternativ, de jos în sus, anterior si posterior sau invers, fetele palmare lucrând în permanenta în planuri paralele.
CERNUTUL
Se prinde masa musculara cu vârful degetelor, usor flectate, sau între fetele palmare cu degetele întrepatrunse si se deplaseaza în sens lateral de jos în sus prin ridicari si presiuni alternative.
TENSIUNILE
Sunt miscari pasive executate pe planurile si axele de miscare ale articulatiei respective.
SCUTURĂRILE
Miscari oscilatorii ample executate la nivelul membrelor sau segmentului de membru. Se executa prin prinderea segmentului respectiv cu priza mica sau mare.
TRACŢIUNILE
Se realizeaza în axul longitudinal al segmentului (trageri).
PRESIUNILE
Constau într-o apasare superficiala sau profunda. Se aplica în diverse moduri:
Contraindicatii
Totale definitive
Temporare
Partial temporare
Partial definitive
Legate de tehnica si metodica
Nu le facem masaj în nici un caz în:
psihopatii
tumori maligne generalizate
osteoporoza (oase de sticla)
fragilitate vasculara
boli neuropsihice (meningoencefalita)
accidente vasculare cerebrale în faza acuta. Dupa faza acuta masajul este indicat.
boli acute ale aparatului respirator: pleurezii, pneumonii, tuberculoza
boli cardiovasculare: infarctul acut, tulburari severe de ritm cardiac, hipertensiune stadiul 2 si 3, endocardite
boli de sânge: leucemie acuta, hemofilia
boli ale aparatului digestiv: hemoragii digestive, perforatii, pancreatite, colecistite acute, hepatita virala
boli ale aparatului urogenital: glomerulonefita acuta, anexite, hematurie (prezenta sângelui în urina)
infectii generalizate: septicemie.
Nu se face masaj temporar.
boli de piele: eczeme, micoze, psoriazis
boli ale structurilor anatomice subtegumentare: rupturi sau hematoame musculare, artrite, osteite, varice voluminoase si inflamate.
În toate aceste situatii se poate aplica masaj pe regiunile sanatoase. Abordarea zonelor afectate se poate realiza dupa depasirea perioadei acute a bolii când masajul devine indicatie majora.
Petele pigmentare pot fi constitutionale sau dobândite.
Sunt legate de subiectii carora contactul cu mâna maseurului le declanseaza o incomoditate reflexa, fie hipersensibilitate (gâdilat). În functie de intensitatea acestor reactii se renunta la masaj sau se adapteaza masajul.
Bd. Regina Elisabeta 73, ap. 3, sector 5, Bucuresti
Tel/fax 021.315.74.71,021.307.92.46,0788.438.030, e-mail :cursuri@zappmobile.ro
Maseurul trebuie sa fie:
Este obligatoriu si se considera etapa de încalzire a maseurului înainte de efectuarea propriu-zisa a sedintei de masaj.
Consta în miscari active si pasive ale extremitatilor membrelor.
Miscari pentru degete:
D. RESPECTAREA REGULILOR METODICE
Subiectul va fi plasat în pozitii comode relaxante. Se va evita încordarea fizica si psihica.
Maseurul va adopta pozitii comode pentru abordarea corecta a segmentelor, a regiunilor si pentru a induce efecte specifice fiecarei zone.
Procedeele se vor adapta caracteristicilor anatomice si functionale ale fiecarei parti a corpului. Se va începe cu manevre simple cu ritm si intensitate crescânda pâna se atinge intensitatea dorita si se încheie cu manevre lungi linistitoare. Ritmul, intensitatea si numarul de repetari depind de sensibilitatea subiectului. Orice jena locala (durere, contractura, semne de neliniste, încordare) necesita o redozare a intensitatii si ritmului de executie sau oprirea masajului pentru ca fie tehnica este inadecvata, fie subiectul prezinta afectiuni ce contraindica masajul. Durata sedintei de masaj este valabila dupa preferinte si necesitati terapeutice.
Efectele manevrelor sunt diferite, si anume:
manevrele lungi, lente, prelungesc durata de masaj si induc un efect calmant, linistitor. Dupa o astfel de sedinta trebuie mentinuta starea de relaxare de la câteva minute pâna la o jumatate de ora
manevrele scurte, vii, cu ritm si intensitate crescuta, scurteaza durata unei sedinte de masaj si induc efecte excitante stimulante
Dupa o astfel de sedinta subiectul executa exercitii de respiratie si câteva exercitii de gimnastica, dupa care poate relua imediat activitatea fizica intelectuala. Efectele masajului se resimt imediat, dar slabesc treptat si dispar dupa câteva ore.
REGULI METODICE LEGATE DE FORMELE MASAJULUI
Masajul igienic se face dimineata, masajul terapeutic se face atât dimineata cât si pe parcursul zilei cu respectarea conditiilor: fie la 2-3 ore dupa masa, fie înainte de masa cu o jumatate de ora.
Ambele forme de masaj se executa dupa golirea vezicii urinare si daca este posibil si a colonului.
Masajul terapeutic trebuie sa induca efecte de durata. De aceea se executa în serii de o jumatate de ora câte 10-12 sedinte fiecare serie. Numarul sedintelor, spatierea lor si posibilitatea înlocuirii masajului cu automasajul tin de competenta medicului.
Daca pacientul are indicatie de a efectua doua serii, cel putin o serie trebuie executata de acelasi maseur care cunoaste cazul si s-a adaptat particularitatilor si necesitatilor lui.
Masajul poate fi executat de doi maseuri în acelasi timp, înca ei trebuie sa execute simultan manevrele. Vor fi egale ca amplitudine, sens, intensitate, ritm.
E. FOLOSIREA UNOR MIJLOACE AJUTĂTOARE
Mijlocele ajutatoare faciliteaza efectele masajului si sunt reprezentate de creme, pulberi, pomezi.
Talcul este de origine minerala, nu ataca tesutul, nu se combina cu alte substante, absoarbe secretia glandelor sebacee si sudoripare. Favorizeaza detasarea celulelor stratului cornos al pielii. Este iritant pentru caile respiratorii. Nu se aplica în plagi deschise.
Cremele sunt grasimi minerale, vegetale, animale plus apa. Actioneaza superficial, sunt calmante, emoliente si racoritoare prin evaporarea apei.
Pomezile au consistenta moale si contin pe lânga grasimi, substante medicamentoase active. Ele scad evaporarea apei, produc vasodilatatie cu posibilitatea ca medicamentul încorporat sa actioneze mai profund.
Este învelisul exterior al corpului omenesc care se continua cu mucoasele cavitatilor. Este un tesut membrano-conjunctivo-epitelial. Grosimea pielii variaza dupa regiunea anatomica, sex, vârsta, profesie etc.
În functie de regiunea anatomica avem:
planta si palma, cu grosimea pielii de 5mm;
pleoape si preput, 0,2mm.
Copiii, femeile si batrânii au pielea mai subtire.
Suprafata pielii este de 1,50 - 1,80m2. Este catifelata, usor umeda si brazdata de doua tipuri de depresiuni: pliuri (cute) si pori.
PLIURILE
Sunt:
profunde - submamare, interfesiere, inghinogenitale
mai discrete - situate la nivelul fetelor de flexie ale genunchiului, cotului, axilei
foarte fine - sunt cele mai numeroase si sunt pe toata suprafata corpului. Sunt fine, scurte, putin profunde
mici regulate - separate de santuri, curbe se afla la nivelul degetelor si formeaza un desen caracteristic fiecarui individ, amprentele dermatoglife.
PORII
Corespund orificiilor glandelor sudoripare sau folicului pilosebaceu.
STRUCTURA PIELII
EPIDERM
Este epiteliu pavimentos stratificat compus dintr-o serie de straturi de celule numite cheratinocite.
Din profunzime spre suprafata se descriu straturile:
bazal (germinativ) - contine celule melanocite (celula a pielii care contine melanina si asigura protectia organelor interne contra radiatiilor solare) care secreta pigmentul melanic
mucos al lui Malpighi
HIPODERM
Este format dintr-un tesut fibros specializat în sinteza si depozitarea grasimilor. Grosimea variaza în functie de regiunea anatomica, vârsta, sexul si rasa.
Elementele celulare dominante sunt lipocitele care se afla într-un continuu proces de mobilizare si depozitare, proces ce se desfasoara sub influenta unor factori lipolitici sau lipogenetici.
ANEXELE PIELII
GLANDELE SUDORIPARE . Sunt de doua tipuri:
o clorura de sodiu - 400mg la 100ml
o acid lactic
o acid uric
o amoniac
o creatina
o glucoza
o vitamine
GLANDELE SEBACEE
Sunt dispuse în special la nivelul zonelor cu pilozitati, dar numarul celulelor este mai mare la nivelul scalpului, barbiei si jumatatii superioare a toracelui.
Secretia lor este continua si are variatii legate de vârsta. Este redusa la copii. Creste mai mult spre pubertate, se mentine constant o perioada si apoi scade lent. Secretia glandelor sebacee se numeste sebum.
Sebumul împreuna cu sudoarea formeaza filmul lipidic acid de suprafata care are rol în apararea microbiana si antiparazitara.
VASOMOTRICITATEA PIELII
MASAJUL PRECOMPETIŢIONAL
Unii au "bariere" psihice, urmate de bariere motrice, manifestate prin aparitie, inertie evidentiata prin discordanta dintre efortul de vointa si lentoarea raspunsului muscular.
Acestea se datoreaza:
a. nivelului ridicat de aspiratii - supramotivatie;
b.frica de esec sau accident;
c. conditiile variate ale terenurilor;
d.valoarea concurentilor si numarul concurentilor;
conditii meteorologice. Toate acestea scad capacitatea functionala fizica si psihica a sportivului si impune prezenta unei asistente medico-psihologice.
Se aplica un masaj constând din procese stimulative:
calmante - asupra sistemului nervos central;
relaxante, decontracturante - pentru muschi
Unii sportivi sunt normali (gata de lupta), sunt echilibrati psihic.
Masajul este usor excitant, cu scopul de a mentine organismul în stare optima.
Masajul precompetitional este întotdeauna partial. Înainte de competitie cu 20-21 de ore, masajul general (forma extinsa sau redusa) va fi obligatoriu oprit.
Dupa masaj, sportivul, fie încep excitatiile pregatitoare pentru competitie, fie intra, dupa o scurta pauza, direct în competitie.
Pentru ramurile sportive în care competitia se desfasoara în serii sau probe eliminatorii, se recomanda aplicarea masajului cu dublu scop:
refacerea organismului;
pregatirea pentru efortul pe care urmeaza sa-l depuna.
MASAJUL DE REFACERE DUPĂ ANTRENAMENT, PROBE, COMPETIŢII
Refacerea se adreseaza unor organisme integre din punct de vedere morfologic si functional. Pentru acesta se folosesc în mod rational si dirijat mijloace naturale anterioare efortului sau depasesc acest nivel, realizând supracompensarea functionala.
Mijloace:
balneofizioterapie;
farmacologie;
dietetice;
psihice.
Ele se adreseaza sferelor neuromusculare endocrinometabolice si cardiorespiratorii.
Scopul masajului consta în:
înlaturarea starii de oboseala fizica si psihica;
tratarea unor leziuni produse.
O refacere prompta, corecta si individualizata reprezinta prima masura de pregatire a concursului urmator.
Indicatie metodica:
Masajul nu se aplica în ziua încheierii competitiei, ci a doua zi când indicii fiziologici au revenit la valorile de repaus.
APLICAŢIILE MASAJULUI ÎN DIFERITE TIPURI DE EFORT
Sistematizarea sporturilor în functie de sistemele biologice solicitate:
a) sporturi predominant neuromusculare (gimnastica, haltere, judo, rugby, tenis de masa, atletism, semifond);
b) sporturi neuropsihice (jocuri sportive, handbal, sah, baschet, volei, bob, schi, tir);
c) sporturi endocrinometabolice (tenis de câmp, canotaj, înot);
d) sporturi cardiorespiratorii (caiac-canoe).
Solicitarile acestora se întrepatrund.
Sistematizarea sportului în functie de sursele energetice necesare sustinerii efortului fizic.
Efortul anaerob
Pâna la 2 minute utilizeaza ca surse de energie ATP si CP din rezerve. Solicitarile organismului din punct de vedere neuropsihic, neuromuscular, endocrinometabolic.
Masajul se aplica pe o durata de 15 minute în cazul formei instrumentale (vibromasaj, presomasaj).
Se prefera masajul manual care se executa o data pe zi, cu efect calmant, sedativ, miorelaxant analgezic, decontracturant care asigura ameliorarea circulatiei în muschi, cresterea metabolismului la nivelul fibrei musculare, eliminarea produsilor toxici de metabolism.
Se aplica si masaj reflexosegmentar, masaj pe grupe musculare simetrice, grupe musculare supraadiacente, grupe musculare antagoniste.
a) Eforturi aerobe
Peste 5 minute utilizeaza ca surse de energie ATP rezultat din fosforilare oxidata a glucidelor si lipidelor. Solicita organismul din punct de vedere al sferelor musculare endocrinometabolice, cardiorespiratorii.
Masajul se va aplica 10 minute în forma normala, manuala si 6 minute în forma instrumentala. Se va aplica zilnic de 2 ori pe saptamâna, iar durata va creste la 20 de minute masajul manual si la 10 minute cel instrumental.
Se vor aplica manevre cu efect stimulant si excitant.
b) Eforturi mixte
NETEZIREA
Efectele se instaleaza pe cale reflexa si mecanica.
EFECTELE MECANICE se rasfrâng asupra:
circulatiei
actioneaza direct asupra circulatiei venoase superficiale, împingând sângele venos în sensul curgerii normale;
actioneaza asupra circulatiei profunde pentru regiuni plane si întinse. Efectul se produce când netezirea se executa simultan si cu presiune;
pentru regiunile circulare efectele sunt induse prin manevra superficiala, netezirea sacadata în bratara, deoarece priza circulara simuleaza contractia fibrei musculare netede ce intra în alcatuirea tunicii medii a venelor dispuse sub forma de inele. La venele de calibru mai mare, pe lânga aceste inele de fibre este prezent un rând de fibre circulare longitudinale. Efectele netezirii sacadate sunt amplificate de formele traditionale de netezire;
cresterea circulatiei de întoarcere usureaza travaliul cardiac, contractiile sistolice sunt mai ample si mai rare, astfel creste volumul sistolic (circulatie mai eficienta)
sferei neuropsihice
realizeaza acomodarea subiectului cu maseurul, inducând efect psihoterapeutic de relaxare.
pielii
determina exfolierea celulelor cornoase de la nivelul stratului disjunct stimulând noi diferentieri bazale, rezulta scurtarea timpului reînnoirii epidermului;
împiedica încarcarea progresiva a fibrelor elastice cu ioni de calciu prevenind îmbatrânirea pielii;
activeaza secretia de sebum si sudoare care intra în componenta filmului lipidic, acid de suprafata cu rol antimicrobian, antifungic si antiparazitar;
stimuleaza deschiderea canalelor glandelor sudoripare;
favorizeaza pierderea de caldura prin transpiratie, deci intervine în termoreglare;
prin sudoare se elimina si produsi toxici de metabolism (azotatii, nonazotatii);
favorizeaza detoxifierea organismului dupa eforturi intense, prevenind instalarea oboselii.
EFECTELE PE CALE REFLEXĂ
Se excita receptori senzitivo-senzoriali, extero-, proprio, interoceptorii, iar ecoul pentru fiecare receptor este diferit.
NETEZIRI LUNGI
efectuate cu ritm si intensitate scazuta induc un efect calmant, linistitor la nivelul sistemului nervos central si efect relaxant decontracturant asupra musculaturii striate;
scad sensibilitatea conductibilitatii si reactivitatea nervoasa.
NETEZIRI SCURTE
efectuate cu ritm si intensitate crescuta au efecte excitante;
se induc efecte asupra circulatiei arteriale vasodilatante, hiperemie cutanata persistenta;
efectele sunt induse prin reflex axonic antidromic;
temperatura pielii este incriminata în perceperea senzatiei dureroase, astfel temperatura scazuta scade perceptia durerii, rezulta aplicatiile masajului cu gheata în diverse algii.
FRICŢIUNEA
Se adreseaza tesutului subcutanat reprezentat de hipoderm.
EFECTELE MECANICE
mobilizeaza tesuturile (hipoderm, epiderm, derm), le mareste supletea redându-le elasticitatea;
previne si înlatura tendintele fiziologice de hipermineralizare a fibrelor elastice din structura dermului;
înclina balanta între factorii lipolitici si lipogenetici, rezulta scaderea stratului adipos;
activeaza circulatia locala care la rândul ei produce urmatoarele efecte:
o accelereaza procesul de cicatrizare si regenerare mai ales la persoanele în vârsta la care aceste procese sunt de cinci ori mai scăzute;
o stimuleaza penetrabilitatea cutanata pentru diverse medicamente;
o intervine în mentinerea supletei si rezistentei structurilor articulare si periarticulare;
o previne staza sanguina si limfatica;
o previne întinderile si smulgerile de fibre care apar la nivelul jonctiunii dintre tendon si muschi
se contraindica în procese inflamatorii, în septicemii, în procese hemoragice (produce ruperea vaselor sanguine locale si continuarea hemoragiei).
EFECTELE PE CALE REFLEXĂ
stimuleaza prin reflex axonic antidromic eliberarea de hormoni (histamina, bradichinina) care produc vasodilatatie locala exteriorizata prin hiperemie persistenta;
cresterea afluxului de sânge catre piele. Aceasta explica mecanismul de asuplizare a acesteia în toate conditiile în care supletea este redusa sau pierduta (înaintarea în vârsta sau tendinta la formarea de cicatrice cu exces de material fibros);
manevrele ample executate cu ritm si intensitate scazuta induc efecte de scadere a intensitatii locale producând relaxarea musculara (în hipertonii - muschii sunt contractati);
manevrele scurte executate cu ritm si intensitate crescuta au efecte inverse;
manevrele ample fara viteza produc relaxare musculara si se folosesc în hipotonii.
FRĂMÂNTATUL
Efectele se instaleaza concomitent pe cale mecanica si reflexa. Ele nu pot fi atât de net diferentiate, deoarece masele musculare au o dispozitie profunda.
Framântatul stimuleaza deschiderea unor capilare de rezerva favorizând circulatia profunda si eliminarea produsilor toxici de metabolism.
Stimuleaza proprietatile fizice ale muschilor, si anume:
Troficitatea - mentine muschii în stare trofica normala împiedicând aparitia atrofiilor (dupa imobilizari în aparat gipsat sau alte afectiuni specifice);
Elasticitatea - cresterea elasticitatii prin stoarcere previne aparitia rupturilor musculare, secundare unor contractii bruste;
Excitabilitatea - este stimulata prin tapotament fiind concretizata prin posibilitatea executarii unui efort prelungit si sustinut datorita împingerii barierelor de instalare a oboselii;
Contractilitatea - framântatul creste forta de contractie a muschilor prin ameliorarea sincronizarii si mobilizarii unitatilor motorii.
TAPOTAMENTUL
Efectele pe cale mecanica:
o loviri aplicate cu ritm si intensitate scazuta produc contractii partiale;
o loviri aplicate cu ritm si intensitate crescuta produc contractii totale, dar fara efect mecanic;
o stimuleaza proprietatile muschilor (excitabilitatea si contractibilitatea) cu conditia aplicarii de-a lungul fibrei.
Tapotamentul este recomandat în automasaj pentru ca manevrele pot fi bine dozate. Se recomanda ca masaj pregatitor pentru competitiile sportive de iarna, în tratamentul atoniei (diminuare a elasticitatii tesuturilor; lipsa de vitalitate) si atrofiei (reducere a volumului si puterii unui tesut cauzata de inactivitate sau de tulburari de nutritie) musculare.
Se contraindica în oboseala, în contracturi si alergii.
VIBRAŢIILE
Mai ales pe cale reflexa:
durata si timp.
EFECTE TARDIVE
Intervin pe cale reflexa, sunt mai lente si durabile în timp, deoarece trebuie sa intre în actiune sistemul neurohormonal ca reactie de raspuns.
EFECTE DUPĂ INTERPRETAREA REACŢIEI DE RĂSPUNS
EFECTE SUBIECTIVE
Relaxare înviorare, durere, încordare, gâdilare.
EFECTE OBIECTIVE
Hiperemie, contractura musculara. La persoanele slabe putem observa deplasarea valului de sânge la netezire.
EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII
Actioneaza asupra celor 3 functii principale ale pielii.
2. DECONGESTIVE
neteziri moderate cu indexul si policele sau cu radacina mâinii.
netezire cu fata palmara cu presiune usor crescânda;
frictiuni cu vârful degetelor periarticular.
imediat dupa efort se face netezire cu presiune medie urmat de framântat blând.
|
