Mecanismul de aparare locala impotriva infectiilor
Clasificare in 3 stadii:
Barierele naturale de aparare, prima linie de aparare
Reactia inflamatorie acuta -> in acest timp au loc si reactii legate de procesul hemostatic
Apararea imuna-> sistemul imun doband 313b19d it
Primele 2 sunt incluse in imunitatea innascuta.
BARIERE NATURALE -> cateva mecanisme
-stratul relativ impenetrabil de celule care ofera in mod naturaL O BARIEREA impotriva microoorg: cel epiteliale ale pielii si mucoaselor.
-mecanismul de clearence natural mecanic.-> eliminarea cel moarte care consta in alte mecanisme de eliminare a cel moarte si a agentilor patogeni: tuse, stranut, voma, urina, fecale
-bariere biochimice: suprafetele epiteliale sint si secreta subst care sunt capabile ss inhibe si sa distruga microoorg, ac subst sunt incluse in mucus, transpiratie, complexitate de proteine care pot distruge microorg inainte ca acestea sa patrunda barierea celullara. : peptide antimicrobiale(15-20 AA, 2 dintre ele de la niv epitelii: catelicidinele si defensinele; la om a fost decris un tip de catelicidine, si mai mute de defensine. Ambele peptide actioneaza inseranud-se in membr unor bacterii si producand distructia acesteia. Pot fi toxice ptr unii virusi sau fungi. Ac pot fi produse si de monocite, macrofage si neutrofile, deci isi pot desfasura activ de distr a microorg si dupa ce acestea patrund bariera intercelulara. Activeaza cel implicate in imunitatea innascuta si in imunit dobandita. Exista si colectine, pepetide secretate exclusiv pulmonar-> prot A, B, C, D ale surfactantului(a, d hidrofile, b si c hidrofobe) . prot a si d faciliteaza fagocitoza, iar b si c interactioneaza cu sist imun dobandit.
*flora bact normala din tract intestinal, vagin, zone inf tract urinar, piele, cavitate bucala.
Flora bact din intestinul gros: ajuta digestia polizaharidelor, grasimilor, produc vit K, asista la abs unor ioni: Ca, Fe, Mg, produc subt chiice cu rol antibact: amoniu, fenoli, indoli care inhiba colonizarea microorg patogene.
Flora vaginala normala: repr de lactobacil, produce diferite subt chimice: peroxidul de hidrogen, acid lactic, bacteriocine care de asemenea ajuta la prevenirea infectiilor cu germeni patogeni.
REACTIA INFLAMATORIE ACUTA:
Se desfasoara in paralele cu hemostaza
Cauze: infectia, traume mecanice, ischemia, agenti chimici, radiatii ionizante, temp extreme.
Def: este reactia tes vii la o multitudine de tipuri de agresiune, presupunand la nivelul leziunii mai multe tipuri de raspuns: vascular, neurologic, umoral si celular. Reactia inflam acuta este raspunsul imediat la un agent agresor avand o durata relativ scurta: ore sau zile. Scopul reactiei fiin in final, asanarea focarului si vindeacarea leziunilor produse de agentul agresor. Incepe o data cu desf procesului inflam acut.
Raspuns inflam acut are 2 caract:
Depinde de 2 elemente imp : de elem celulare si de cele biochimice in dsfasurarea sa
Este non specific: (indiferent de tipul agresiunii, modalitatea de desfasurare este cam aceeasi) . 3 tipuri de fenomene
-interactiune cu sist imun dobandit , facilitand astfel dezv unui raspuns specific impotriva agresorului
-pregatire a tes invadat ptr vindecare si reparatie : drenarea puroiului, dreanre limfatica
-initiere a mec de reparatie
SIST proteice din plasma imp in raspuns inflam: sist complemetn, sist coagularii si sist kininelor plasmatice. Desi ac 3 sist act diferit, ele au niste caracterisitici comune
Fiecare din aceste sist este alc dintr-o serie de proenzime a caror activare este ceruta ptr a activa urm proenzima.
Atunci cand prima proenzima din sist estte activata se initiaza o cascada de activari in care fiecare substrat care s eactiveaza va fi mai departe activ urmatorului substrat.
Activ acestore proenzime repr proteoliza limitata: clivaj proteolitic al enzimei in 2 sau mai multe componente. Comp cu greutatate molec mare de obicei repr enzma activa care va cliva urm substrat, in timp ce comp mica este si el funct avand rol de mediator al inflamatiei.
SIST COMPL -> vezi la imuno.
Prot comp ale sist compl repre cam 10% din totalul proteinelor serice. Imp activarii prot din seria complemetnului consta ca in final se pot distruge direct germenii patogeni si ca de fapt comp activate ale sist pot activa si colabora cu oricare elem al raspun inflam. Prot sist compl sunt printre cele mai eficiente proteine de aparare ale org.
Comp final al activarii sist complement: MAC (memebrane attack complex) este capabil sa se insere in membr bacr, sa creeze pori prin care sa patrunda apa si ionii-> distrugerea membr bact.
Una din comp sale din cursul activarii: C3b adera la suprafata de pe membr agentilor antimicrobieni si pe celulele lezate fiind o opsonina ft eficienta, permitand asfel fagocitarea lor.
Anafilatoxinele: C3a, C5a si uneori C4a-> efecte prin inducrea unei degranulari rapide a cel activ in focarul inflamator si mai ales mastocitele, ac degranulare-> liberarea de mediatori ai inflam : histamina-> care duce la vasodil si la cresterea permeabilitatii peretelui vasucalar.
C5a este un factor chemotactic major ptr neutrofile.
SIST COAGULARII-> vezi cursuri hemostaza
Coagularea
Form filamentelor de fibrina favorizeaza anumite interactiuni cu alte sist proteice ale plasmei si interactiuni cu procesele inflam (bariera fibrinoleucocitara a focarului inflam, limitand in felul acestora extinderea agresiunii in tes sanatoase)
Fibirnopeptizii a si b cu greut molec mica rezulati in umra clivarii fibrinogen de trombina au 2 ef inflam
o Fact chemotactici ptr neutrofile
o Cresc permeabilitatea vasculara
SIST KININELOR
Interactioneaza cu sist coagulariii
Activeaza si asista cel inflamatorii
Participa la captarea agentilor patogeni
Produsul final al activ ac sistem este bradikinina-> efecte studiate in vitro:
Vasodilatatie
Stim term nervoase impreuna cu prostaglandinele si produc durerea
Contractia cel musc netede
Cresterea permeabilitatii vasculare prin facilitarea retractiei cel endoteliale si cresterea spatiilor intercel
Cresterea chemotaxisului leucocitar
Activat in cascada. Primul se activeaza fact XII ( de colagen, fibre musc netede str subendoteliale) fact 12 va activa prekalikreina la kalicreina, iar kailikreina va activa kininogenul la bradikinina. Kalikreina activ plasminogenul. Si fact 12 activ plasminogenul form plasmina.activ act 12 declanseaza cascada coagularii cu formare de trombina-> cliveaza molecula de fibrinogen-> fibrina.
Plasmina activ fact 12, iar fact 12 poate activa si comp C1 a complementului.
Exista klaikreina tisulara in saliva, transpiratie, lacrimi, urina, fecale. Kalikreinele tisulare rezultand lizinbradikinina care prin act unor aminopeptidaze plasmatice genereaza bradikinina .
Sunt rapid inactivate si sunt sub controlul unor kininaze(?)
INTERACTUNI INTRE SIST PROTEICE PLASMATICE
Rol imp il are fact 12. Declanseaza coagularea, fibrinoliza, cascada kininelor si initiaza si cascada complementului. Plasmina activeaza noi molecule de fact 12 si astfel intretine cascada coagularii, favorizeaza intretinerea activ compl si activ kininelor. Plasminogenul poate fi activat din kalicreina, fact 12, trombina, de produse bacteriene(streptokinaza, activ tisular plasminogen si de enzime celulare rezulatete in urma distructiilor tisulare).
EVENIMENTELE CELULARE CARE AU LOC IN CURSUL REACTIEI INFLAM
Celulele proinflamatroii : clasificare
Celule profesionale dotate cu capacitate fagocitara si citotoxica: polimorfonucleare, monocite, macrofage, eozinofilele. Nu sunt strict autonome, funct lor in focarul inflam depinde d ecel cu rol accesor ex cel endoteliale mastocite bazofile si trombocitele.
Cel profesionael implicate in refacera sau vindeacrea tisulara: fibroblastii, cel endoteliale impl in angiogeneza si cel epiteliale. Funct acestor cel depinde de cel proinflam din priml grup
Dist cel inflam : comp medular, comp circulant si compartiment tisular. In maduva hematogena se produc prin diferentiere, proliferare si maturare PMN complet mature care contin comp enzimatic si receptorial necesar proceselor la care vor participa. Se produc monocite incomplet maturate, maturatia lor definitivandu se atunci cand trc in tesut.
Comp circulant-> 2 comp:
*axiala :in axul vasului
* marginala: leucocite care adera la peretele vasului
Sect tisular: neutrofilele ajunse ainci isi vor desfasura funtia de fagocitare iar monocitele la nivel tisular isi definititveaza maturatia si devin macrofage.-> recunosc si indeparteaza cel parenchimatoase moarte si au rol in asanarea si vindecarea focarului inflamator. Secv prin care lleucocitele act in focar
Proces de marginatie Rolling al leucocitelor la nivel endoteliului vascular-> stabilirea unor legaturi tranzitorii intre leucocit si endoteliu
Adeziunea ferma a leucocitelor la endoteliul vascular. In dreptul focarului inflamator leucocitele adera ferm
Intensif activ cu stim motilitatii lor si transmigrarea lor din vas in tesut
Chemotaxis-> leucocitele snt atrase in focarul inflamator de catre mediatroi chimici.
Fagocitoza
Rollingul leucocitelro din marginea fuluxului sangv. Este un proces pasiv, permanent, desfasurandu se pe supr intregului endoteliu. Se desf prin realizarea unor legaturi laxe, revers intre leucocit si cel endoteliale astfel incat leucocitele stabilesc un contact mobil cu endoteliu pe cae se rostogolesc continuu.
Permite activarea leucocitelor marginate de fact chemotactici eliberati din tesuturi, eliberati din tesuturi in cant mici si usor antrenati din tesutri de catre fluxul sangvin
Realizeaza o supraveghere nespecifica a tesuturilor
Moleculele de adeziune implicate in rolling sunt selectinele : P(platelet), L(leucocite) si E (endothelial)selectine . sunt GP transmembr cu str similare au un domeniu terminal ptr lectina (lectin bindin domein) ft imp funct ptr ca angajeaza legaturi cu glucidele din constitutia unor glicoproteine intens glicozilate si sializate)
è Epidermal growth factor like domeniu asem acestuia
è Secv comune repetitive
è Segm transmemb
è Coada citoplasmatica scurta
Selectinele se leaga la liganzii Lewis-> str sializate si fucozilate .
L selectina se exprima pe leucocite dar si pe macrofage. Contraligandul este GlyCAM 1 exprimat constitutiv oe membr leucocite si membr cel endoteliale. ??????????
E selectina pe membr cel endoteliale dar nu este exprimata permanent.exprimarea E selectinei este indusa de anumiti mediatori : IL, TNF, lipozaharide bacteriene si cond de hipoxie tisulara. Contraliganzii sunt prezenti constitutiv pe memb leucocitare : oligozaharide Lewis, ES-L ( E selectin ligand) si N acetil lactozamina glicozilata( N-ALG) se realizeaza atunci cand cel e stimulata-> E selsctina e de alarma la niv focarului inflam
P selectina pe plachete si endotelii, expresia fiind indusa de trombina, bradikinina, leucotriene. Exista un contraligang : P selectin granular ligand. Nici p selectina nu se exprima permanent-> poate fi considerata o selsectina de alarma
Selectina L e responsabila de rolling, in timp ce P si E sunt responsabile de traficul leucocite din vas in tesut.
|
