Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor cu peritonita acuta


ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONITA ACUTA


Ingrijirea preoperatorie a bolnavilor

Ingrijirea bolnavilor inainte de interventia chirurgicala, in scopul pregatirii lor, variaza in raport cu motivul pentru care se face interventia, cu starea generala a bolnavului, precum si cu timpul avut la dispozitie pana in momentul operatiei.

Pregatirea generala la care sunt supusi toti bolnavii inainte de interventia chirurgicala consta in:



Pregatirea psihica a bolnavului – bolnavul este incurajat cu atentie si solicitudine, se suprima tot ceea ce ar putea sa produca bolnavului o stare de neliniste. Se va reduce starea de anxietate prin informatii primare privind interventiile chirurgicale.

bolnavului i se creeaza o stare de confort psihic oferindu-i-se un mediu ambiant placut

intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica, normalizarea proteinemiei, vitaminizare si la nevoie alimentare speciala

stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului

golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului: stomac, vagin, vezica urinara, etc. si toaleta bolnavului

pregatirea bolnavului in vederea introducerii lui in sala de operatie. Inainte de interventii chirurgicale ei trebuie sa fie feriti de traume psihice. Majoritatea dintre ei sunt obsedati de frica interventiei, ceea ce duce la scaderea organismului fata de socul operator.

Este bine ca bolnavul nou sa fie plasat intr-un salon unde sunt internati bolnavi cu aceleasi afectiuni, pentru a se putea consulta cu ei asupra operatiei care-l intereseaza. Asistenta medicala va contribui ca bolnavul sa-si formeze convingerea ca este ingrijit si se gaseste in siguranta, ceea ce il linisteste si il face sa accepte cu incredere interventia.

In problema explorarii capacitatii de aparare si a gradului de rezistenta a organismului asistenta are sarcina de a executa recoltari pentru examenul complet, hemograma completa, reactia VDRL, determinarea TC, TS si grupa sanguina, de a masura TA si de a asigura trimiterea bolnavilor la radioscopie pulmonara. La cererea medicului se vor pregati bolnavii pentru probe functionale ale aparatului circulator si respirator.

Daca perioada preoperatorie este mai lunga, asistenta va putea observa modul de reactie a organismului fata de diferite medicamente sau alimente, depistand stari alergice fata de alergenii medicamentosi sau alimentari. Daca interventia se executa pe neasteptate in funtie de urgenta ei se va renunta la o parte din explorarile enuntate mai sus.

In seara zilei premergatoare interventiei, bolnavii nu vor consuma alimente ci numai cantitati mici de lichide. Daca interventia chirurgicala va avea loc pe stomac se vor efectua spalaturi gastrice. Golirea intestinului, clisma, se face in functie de afectiune – clisma evacuatorie seara si eliminatorie cu 3-4 ore inainte de interventie. Inainte de interventie bolnavul isi goleste vezica urinara iar daca acest lucru nu este posibil, se va efectua un sondaj vezical. Bolnavul va fi imbaiat cu o zi inainte de interventie, iar daca starea bolnavului contraindica baia, toaleta se va rezuma la spalarea minutioasa a zonei ce va fi supusa interventiei. Se va acorda o deosebita atentie indepartarii urmelor de murdarie din ombilicul bolnavului, toaleta locoregionala a zonei de operat prin epilare, dezinfectie si punerea campurilor sterile.

Administrarea medicatiei preanastezice indicate de medicul anestezist:

se va administra un hipnotic opiaceu (Morfina, Miaglin) sau barbiturice (Fenobarbital).




Ingrijirea bolnavilor dupa interventia chirurgicala (intraabdominala)

Ingrijirile din aceasta perioada variaza in functie de narcoza, starea generala a bolnavului, complicatiile si accidentele postoperatorii.

Pregatirea salonului si a patului:

Inca din timpul operatiei se pregateste salonul si patul pentru primirea bolnavului. Temperatura din camera va fi de 18-20 grade C.

Patul va fi prevazut cu lenjerie curata, musama, traversa, eventual colaci de cauciuc si se incalzeste patul cu termofoare electrice sau sticle de apa calda, care se vor indeparta din pat la sosirea bolnavului. Langa patul bolnavulu se pregateste sursa de oxigen, seringi, aparate de perfuzat, substante medicamentoase, punga cu gheata, tavita renala, bazinet, etc.

Transportul bolnavului

De la sala de operatie in salon transportul bolnavului se face cu targa sau cu caruciorul. Bolnavul va fi invelit cu grija. O atentie deosebita necesita asezarea bolnavului in pat in pozitia corespunzatoare, restabilirea si mentinerea echilibrului bioligic al organismului si ingrijirile speciale in cazul aparitiei complicatiilor. In prima zi bolnavul va fi asezat in pozitie de decubit dorsal, fara perna sub cap. Aceasta asigura relaxarea musculaturii abdominale si deci micsoreaza durerea locala. Incepand din ziua a doua dupa interventie se vor mobiliza membrele inferioare pentru a preveni staza venoasa si a usura circulatia de intoarcere. Miscarile vor fi insotite de exercitii de respiratie.



Ingrijirea bolnavului in perioada postoperatorie

In perioada postnarcotica, pana la revenirea completa a cunostintei bolnavului, acesta va fi supravegheat. El nu poate fi lasat singur caci dupa narcoza pot sa apara complicatii, cum ar fi: cadere inapoi a limbii, tulburari de respiratie, de circulatie, asfixie, etc.

Cateodata bolnavul prezinta numai greturi si face eforturi pentru a voma, alteori elimina continutul stomacal: suc gastric, bila, eventual mucozitati faringiene. Functiile scoartei cerebrale nefiind inca restabilite, bolnavul se poate scula, poate intra in agitatie, incearca sa-si desfaca pansamentul, etc.

Supravegerea bolnavului in primele zile dupa interventie

In perioada postoperatorie, asistenta va supraveghea activitatea tuturor organelor si aparatelor, de multe ori bolnavul nefiind in stare sa semnaleze singur modificarile survenite in starea lui.

Aspectul general al bolnavului – asistenta va urmaril aspectul general al bolnavului: culoarea fetei, a tegumentelor si mucoaselor, indica de multe ori aparitia unor complicatii postoperatorii. Ea va supraveghea si intretine in perfecta stare de curatenie pielea, prin bai partiale, ferind insa regiunea pansata de orice presiune exercitata asupra regiunilor predispuse si activand circulatia prin metode cunoscute.

Temperatura – se masoara de cel putin de 2 ori pe zi iar la indicatia medicului ori de cate ori este nevoie. In primele zile dupa interventie se intalnesc des stari subfebrile, febra poate surveni si dupa anestezia rahidiana. Persistenta febrei sau ridicarea ei treptat indica de cele mai multe ori o complicatie in evolutia postoperatorie (infectie, pneumonie, supuratia hematomului, etc.). Cresterea temperaturii in aceste cazuri este insotita si de alte fenomene care permit interpretarea justa a cauzei care o produce (dureri, fenomene inflamatorii locale, tuse, junghiuri, etc.).



Aparatul cardiovascular – asistenta va masura si nota pulsul de mai multe ori pe zi. In aceasta perioada pulsul este usor crescut dar curand dupa interventie revine la normal. Modificarile de puls pot semnala aparitia complicatiilor; la bolnavii slabiti si la interventiile mai grele pulsul revine mai greu la normal.

Aparatul respirator – se supravegheaza tipul, frecventa, amplitudinea respiratorie. Respiratia poate fi ingreunata de un pansament abdominal prea strans. In caz de dipnee sau respiratie superficiala se va anunta imediat medicul si se va administra oxigen si medicatia adecvata.

Aparatul excretor – in primele ore dupa interventie, bolnavul, in general nu urineaza. Dupa 6-12 ore se va solicita bolnavului sa-si goleasca vezica urinar. Urina din primele 24 ore se colecteaza notand caracterele ei macroscopice, se vor urmari mai departe frecventa si caracterul mictiunilor. De multe ori in urma interventiilor chirurgicale se instaleaza o retentie urinara. Daca bolnavul nu poate urina spontan se va face un sondaj vezical.

Aparatul digestiv – asistenta va supraveghea si ingriji bolnavul in timpul varsaturilor. Va urmari daca bolnavul are sughituri, semne de iritatie peritoniala. Asistenta trebuie sa supravegheze aspectul limbii, a mucoaselor bucale, abdomenul bolnavului. Ea va urmari cu atentie restabilirea functiei tubului digestiv. In general functiile digestive se restabilec in a doua zi dupa interventie si se manifesta prin eliminari spontane de gaze. Primul scaun spontan are loc in a treia zi de dupa operatie. Frecventa si caracterul scaunului se noteaza in foaia de observatie a bolnavului.

Supravegherea pansamentului

Imediat ce bolnavul este adus in salon din sala de operatie se examineaza pansamentul. Daca s-a largit sau s-a deplasat, el va fi intarit cu o fasa noua suprapusa fara a se deplasa cel pus in sala de operatie. Se contorleaza de mai multe ori pe zi daca plaga nu sangereaza, daca pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urina, etc. In cazul pansamentelor compresive se verifica circulatia sanguina a regiunilor subadiacente sau invecinate. Daca mai jos de regiunea lezata apar edeme sau tegumentele vor fi cianozate se va largi pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburarilor de circulatie. Daca pansamentul ramane uscat ele se va scoate in a 6-7-a zi, cand se scot si firele de sutura.

Daca bolnavul are febra, se plange de dureri locale, are hemoragii sau plaga supuroasa, se desface pansamentul pentru controlul plagii si se schimba la intervale fixate de medic. Cu ocazia schimbarii pansamentului se va lucra cu grija si blandete pentru a evita provocarea inutila de durere.

Rehidratarea si alimentarea bolnavului

Pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului lichide in cantitate suficienta pe cale parenterala sau daca este poibil per os, dupa indicatia medicului.



Calea fiziologica este cea bucala. Daca bolnavul nu varsa se pot administra apa minerala, ceai de lamaie, suc de fructe in cantitati mici si repetate, cate o lingura la 10-15 minute. Daca bolnavul prezinta varsaturi nu se permite ingerarea lichidelor, senzatia de sete va fi atenuata prin stergerea buzelor si a limbii cu tifon umed sau prin clatirea cavitatii bucale cu apa. Nu se dau bolnavilor lichide indulcite sau lapte, pentru ca acestea fermenteaza si produc balonari. Regimul alimentar va fi prescris tinand seama de afectiunea de baza pentru care s-a executat interventia, precum si de eventualele boli supraadaugate, acestea necesitand un regim alimentar aparte.

Combaterea durerilor postoperatorii si ridicarea moralului bolnavului

Pentru combaterea durerilor se va folosi un complex de masuri tinand seama de factorii care au provocat-o.

Astfel se recurge la:

linistirea bolnavului

asezarea lui in pozitie de menajare a partilor dureroase

utilizarea agentilor mecanici si fizici, tratament medicamentos calmant.

Linistirea bolnavului are o importanta foarte mare in primele zile. Ingrijirea atenta, serioasa, supravegherea permanenta, lamurirea bolnavului asupra modului de evolutie si de reducere a durerilor in perioada postoperatorie, vor avea efect pozitiv asupra starii sale.

Mobilizarea bolnavului trebuie facuta cat mai curand posibil. In urma miscarilor circulatia sanguina devine mai activa, peristaltismul intestinal si functia excretoare se imbunatatesc, schimburile nutritive sunt mai active, ventilatia pulmonara se intensifica si se pune in evidenta intreaga musculatura.

Daca bolnavul nu se poate ridica se incepe mobilizarea lui in pat. Bolnavul isi va misca membrele inferioare, isi va schimba pozitia in pat si se vor efectua exercitii de respiratie. Prin mobilizare precoce se pot evita multe complicatii tardive ca: trombozele venoase, pneumoniile hipostatice, escarele, etc.

Dupa laparoscopie, la uni bolnavi slabiti, subnutriti sau in urma unui efort spontan ca: varsatura, tusea, stranut, sughit, organele abdominale pot sa se eviscereze prin plaga operatorie desfacuta in urma efortului. Evisceratii pot sa se produca pana la sfarsitul primei saptamani de interventie. Pentru prevenirea ei, asistenta va sfatui bolnavul ca in timpul efortului sa comprime usor cu palmele plaga operatorie diminuand astfel contractia spontana a musculaturii abdominale. Daca bolnavul acuza semnele subiective locale cum ar fi: durerea vie la nivelul plagii imediat dupa efort cu senzatia ca s-a rupt ceva iar pansamentul va fi imbibat cu secretii serosanghinolente, in acest caz se anunta imediat medicul pentru a lua masuri de urgenta.

Pregatirea constiincioasa a bolnavului pentru interventia si ingrijirea lui atenta dupa operatie previne majoritatea complicatiilor postoperatorii.






Document Info


Accesari: 304
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )