CUPRINS
CAPITOLUL1......................... pag.5
Fig.nr.2
Fig.nr.3
a) Fractura prin extensie: cea mai fracventa, numita Kocher, survine prin cadere pe palma cu cotul extins; apofiza coronoida loveste trohleea humerala, iar palma cedeaza, deplasându-se posterior.
b) Fractura prin flexie: se produce prin caderea pe mâna cu cotul semiflectat, olecranul loveste trohleea, iar paleta humerala se fractureaza, deplasându-se anterior.
Epifiza humerala distala prezinta o forma aplatizata antero- posterior, iar datorita fosetelor de la acel nivel, foseta olecraniana- posterioara si foseta coronoida si radiala anterioara, reprezinta o zona cu o rezistenta deosebit de redusa. Aceasta portiune a humerusului e plasata în clestele ulnar, reprezentata de olecran si apofiza coronoida si indiferent de directia în care actioneaza traumatismul, acest "cleste" va avea tendinta de a rupe trohleea humerusului de restul diafizei.
J. Barcot distinge 5 tipuri de deplasari în cazul fracturilor supracondiliene:
- bascularea fragmentului distal înapoia diafizei în fracturile prin extensie(95% din cazuri).
- decalajul- rotirea paletei humerale în axul diafizei;
- deplasarea în varus sau valgus;
- ascensiunea anterioara sau posterioara a fragmentului inferior.
Deplasarile fragmentelor fracturate depind de aspectul traiectului de fractura.
În functie de gradul de deplasare a fragmentelor Marion si Lagrance disting 4 stadii:
stadiuI- fracturi fara deplasare- traiectul de fractura intereseaza numai corticala anterioara;
stadiulII- fracturi fara deplasare sau cu deplasare minima în care traiectul de fractura intereseaza ambele corticale;
stadiulIII- fractura cu deplasare importanta a fragmentelor(deplasari izolate de mare amplitudine sau deplasari complexe);
stadiulIV- fractura cu deplasare foarte mare sau fracturi cu pierderea contactului dintre fragmente.
2) Fracturile condilului exten
Acest tip de fractura se produce prin cadere pe cot cu antebratul flectat la 90ș si antebratul în adductie , socul fiind transmis de olecran condilului care este rupt si basculat în jos prin tractiunea muschilor epicondilieni laterali, fie prin cadere pe mâna cu antebratul flectat, în unghi drept si atunci condilul primeste un soc direct din partea capului radial.
Fractura prezinta un traiect oblic, care începe deasupra epicondilului si ajunge în articulatie, traversând trohleea spre marginea ei externa. Fragmentul detasat cuprinde: epicondilul, condilul si chiar o parte din trohlee si se deplaseaza prin basculare în 2 planuri: în plan transversal, mai coborât si în plan frontal este situat usor posterior.
Uneori fractura condilului poate trece neobservata, datorita faptului ca structura este cartilaginoasa si deci fragmentul este radiotransparent.
3) Fracturile supra si intercondiliene
Sunt fracturi de gravitate crescuta ale extremitatii distale humerale în care traiectul de fractura este mixt:
2.2. Metode de cercetare
2.2.1. Observarea stiintifica
Aceasta metoda de cercetare consta într-o observatie planificata, atenta si sistematica pe baza unui program de sarcini precise. Rezultatele ei se înregistreaza în timpul observarii fara ca cel în cauza sa stie si fara sa se intervina în desfasurarea evenimentelor.
Ea este fundamentata teoretico-stiintific, executata sistematic, analitic dupa reguli precise. În decursul cercetarii se poate repeta si verifica observatiile.
Tabel de observatie:
|
Nr. crt. |
Nume- prenume |
Vârsta |
Sex |
Diagnostic |
Tratament |
Semne clinice |
|
|
M.S. |
|
F |
Redoare cot stg. minora dupa fractura de olecran |
Chirurgical |
Durere |
|
|
V.A. |
|
M |
Sechele algofunctionale cot dr. postfractura condil humeral extern |
Chirurgical |
Durere, tumefactie |
|
|
C.S. |
|
F |
Fractura olecran stg |
Chirurgical |
Durere, tumefactie, tulburari vasomotorii |
|
|
M.I. |
|
M |
Fractura condil humeral extern prin traumatism-cadere de la înaltime |
Conservator |
Durere, tumefactie |
|
|
L.O. |
|
F |
Redoare cot dr. post fractura de cap radial |
Chirurgical |
Durere, tumefactie, tulburari vasomotorii |
|
|
T.D. |
|
M |
Fractura condil humeral extern cot dr. prin traumatism accident de munca |
Chirurgical |
Durere, tumefactie, tulburari vasomotorii |
|
|
E.I. |
|
F |
Fractura de cap radial prin traumatism-cadere |
Chirurgical |
Durere, tulburari vasomotorii |
|
|
B.M. |
|
F |
Fractura condil humeral extern |
Chirurgical |
Durere |
|
|
A.C. |
|
F |
Redoare marcata cot stg postfractura condil humeral extern |
Conservator |
Durere |
|
|
S.M. |
|
F |
Sechele algofunctiuonale cot dr. dupa fractura de olecran. |
Chirurgical |
Durere, tumefactie |
Tabel nr.1.-Lot A -
|
Nr. crt. |
Nume- prenume |
Vârsta |
Sex |
Diagnostic |
Tratament |
Semne clinice |
|
|
R.A. |
|
F |
Fractura olecran stg. Fractura cominutiva cap radial stg. |
Chirurgical |
Durere, tumefactie |
|
|
P.I. |
|
M |
Fractura olecran stg. cu deplasare |
Chirurgical |
Durere, tumefactie, tulburari vasomotorii |
|
|
V.A. |
|
F |
Fractura olecran dr. cu deplasare |
Chirurgical |
Durere |
|
|
S.A. |
|
F |
Fractura cap radial stg. cu deplasare |
Chirurgical |
Durere, tulburari vasomotorii |
|
|
L.L. |
|
M |
Fractura cap radial dr. fara deplasare |
Conservator |
Durere |
|
|
I.D. |
|
M |
Fractura olecran stg. |
Chirurgical |
Durere, tumefactie |
|
|
B.S. |
|
M |
Fractura fara deplasare cap radial stg. |
Chirurgical |
Durere, tulburari vasomotorii |
|
|
B.A. |
|
M |
Fractura olecran dr. |
Conservator |
Durere |
|
|
S.E. |
|
F |
Fracura condil humeral intern |
Chirurgical |
Durere, tumefactie, tulburari vasomotorii |
|
|
K.E. |
|
F |
Fractura condil humeral extern |
Chirurgical |
Durere, tumefactie, tulburari vasomotorii |
Tabel nr.2.-Lot B
2.2.2. Metoda testelor
Cotare
Clinic
Posibilitatea muschiului de a deplasa segmentul
Paralizie totala, nu se executa nici o miscare
Nula
1(f G)
Pot fi palpate grupe de fibre musculare care se contracta; nu se executa miscarea
Foarte slaba
2(f G)
Se palpeaza o masa mai importanta de fibre musculare; se executa o miscare cu o forta insuficienta pentru functie antigravitationala dar pe amplitudinea completa de miscare
Slaba
(doar în plan transversal fara a putea învinge gravitatia)
3(cu G)
Corpul muscular se contracta în masa; miscarea se poate executa împotriva gravitatiei pe amplitudine completa
Satisfacatoare
(deplaseaza segmentul antigravitational)
4(cuG+R)
Corpul muscular se contracta în masa, miscarea rezultata are o amplitudine completa si o forta antigravitationala si o rezistenta moderata dar care dupa un timp relativ scurt de activitate scade, adica muschiul oboseste
Buna
5(cuG+R)
Musculatura este capabila la contractie pe amplitudine completa împotriva unei rezistente mari fara sa oboseasca
Normala, functie
Nr. Crt.
Alimentatia cu doua mâini
Îngrijirea corporala(pieptanat, spalat dinti)
Spalatul (dus, îmbaiat)
Îmbracatul trenului superior
Îmbracatul trenului inferior
Folosirea toaletei
Tabel nr.4
Interpretarea evaluarii (notarea performantelor)
Independenta - nu este necesar nici un ajutor din partea unei persoane
7 - independenta completa - activitatea este efectuata în siguranta si în timp rezonabil fara instrumente si persoane ajutatoare.
6 - independenta modificata - activitatea necesita dispozitive ajutatoare si sau mai mult decât timpul rezonabil si/sau nu este efectuata în deplina siguranta.
Dependenta - necesita uneori supraveghere sau ajutor fizic.
5 - necesita supraveghere sau pregatire - nu este necesar ajutor fizic doar îndrumare verbala, încurajarea sau aranjarea obiectelor.
4 - asistenta minima - subiectul necesita mai mult decât atingere pentru ajutor si consuma mai mult de 75% din efortul necesar în activitate
3 - asistenta medie - subiectul necesita mai mult decât atingere si consuma între 50-75% din efortul necesar în activitatea respectiva.
1 - ajutor total - subiectul consuma 25% din efortul necesar în activitate.
Se ia în considerare punctele obtinute maxime posibile. in efortul necesar n activitate.
Scor total maxim: 42
d. Testul Denise Rouques pentru gesturi fundamentale pentru mâna la nivelul membrului superior afectat
Am folosit acest test considerând ca membrul superior afectat la nivelul articulatiei intermediare (cot) modifica functionalitatea într-o masura oarecare si la nivelul extremitatii distale.
|
Nr. |
Denumirea si caracteristicile gestului |
Continutul gestului si limitele |
Aplicatii si indicatii de utilizare |
|
Gestul 1 |
Prinderea tip cleste: între unghia degetului mare si cea a aratatorului. |
Prinderea obiectelor trebuie sa se realizeze în stilul caracteristic gestului. Gestul este accesibil pentru cea mai mare parte din deficientii mintali. |
Prinderea cuielor lungi si subtiri, a acelor cu cusut de diferite grosimi si lungimi, începând cu cele mai groase si lungi. |
|
Gestul 2 |
Prinderea bidigitala: între pulpa degetului mare si cea a aratatorului. |
Gestul presupune prinderea obiectelor de dimensiuni mijlocii sau mici. Sunt excluse obiectele cu dimensiuni foarte mici. |
Prindereaagrafelor,cuielor,jetoanelor, cartilor de joc sau introducerea butoanelor colorate în grile perforate. Aceste activitati sunt urmate de ordonarea de la stg. la dr. iar cele de introducerea butoanelor, de formarea unpr siruri. |
|
Gestul 3 |
Prinderea thenadro- digitala, gen foarfeca gradinarului, adica prinderea între vârful thenar si celelalte degete. |
Gestul este dificil deoarece exista tendinta de a replia degetul mare. Prezinta, deasemenea, dificultate ca urmare a faptului ca gestul solicita forta. |
Sectionarea ramurilor din ce în ce mai groase cu ajutorul foarfecelui. Prinderea copcilor, capselor. Scoaterea cuielor cu clestele. Spargerea nucilor cu ajutorul Clestelui de spart nuci. |
|
Gestul 4 |
Prinderea gen menghina, adica prinderea unui obiect între degetul mare si alte doua degete reunite. |
Gestul nu prezinta dificultati speciale. |
Transportarea a 2-3 farfurii cu o singura mâna fara a le sprijini pe piept. Introducerea cilindrilor în plansete perforate. |
|
Gestul 5 |
Prinderea mingii: a conduce un obiect alungit, tinut în palma între degetul mare si celelalte degete, iar aratatorul întins pe obiect. |
Similar gestului tinerii cu cutitul sau a însurubarii sau desurubarii. |
Însurubarea si desurubarea suruburilor cu respectarea a doua conditii: surubelnita sa fie mentinuta mereu în santul surubului si sa se mentina aceasi directie. Taierea cu cutitul de carte. |
|
Gestul 6 |
Prinderea cu pumnul, adica a prinde o bara cu toata palma. |
|
Prinderea bastoanelor, transportarea sticlelor pline sau goale, servirea unei bauturi dintr- o sticla, folosirea ciocanului etc. |
|
Gestul 7 |
Apasatul cu un deget |
Gest dificil: trebuie sa dozeze efortul de apasare, sa aprecieze forta de lovire, sa nu plieze degetul între doua apasari. |
Scrierea la calculator. Prinderea pionezelor în lemn moale. Lovirea unei suprafete cu pulpele degetelor, în genul gestului lovirii clapelor de la pian. |
|
Gestul 8 |
Extensia, adica a departa si apropia degetele aidoma miscarilor foarfecelui. |
|
Taierea cu foarfecele a diferitelor sorturi de hârtie, cu si fara semne, mai întâi pe linii de diferite lungimi, apoi figuri geometrice, frize formate din linii frânte, curbe si în sfârsit, imagini cu forma neregulate. |
Tabel nr.5
2.2.3. Reprezentarea grafica
Pentru a ilustra mai sugestiv rezultatele evaluarilor si interpretarea datelor am folosit reprezentarile grafice.
2.3.Tratamentul general al cotului
Fig.nr.5
În apa obisnuita, în imersie totala, greutatea aparenta a corpului reprezinta cu 8,8 % mai putin din cea reala, iar în imersia partiala a unui membru greutatea reprezinta cu 3,5 % mai putin din cea reala. Astfel principiul mobilizarii unor articulatii bolnave sub presiunea apei devine realitate, putându-se mobiliza articulatii care nu pot, sau nu au voie sa se miste pe uscat. Este vorba de interventii chirurgicale articulare (osteotomii, sinovectomii), proteze articulare, anchiloze, artrite, etc.
Constatând posibilitatea executarii unor serii de gesturi, pacientul este mai interesat si mai motivat sa colaboreze în procesul de recuperare. Astfel, impactul psihologic nu este de neglijat.
b.) Rezistenta apei
Rezistenta apei este rezultanta fortelor de frecare între corpul scufundat si forta ascensionala a apei.
Acesta depinde de:
suprafata corpului sau segmentului;
densitatea apei;
viteza de executie
viscozitatea fluidului.
Daca pe uscat rezistentele externe - mâna kinetoterapeutului, contragreutati în montaje cu scripeti - pot fi dozate, în apa, rezistenta însoteste orice miscare.
c.) Presiunea hidrostatica
Presiunea hidrostatica (P) este presiunea exercitata de apa datorita greutatii straturilor superficiale de fluid:
P = ρ Ś g Ś h
unde:
ρ = densitatea apei;
g = acceleratia gravitationala (9,81 m/s2) si
h = adâncimea la care se calculeaza fata de suprafata libera al lichidului
Caracteristici:
creste cu adâncimea;
variaza direct proportional cu densitatea fluidului;
într+un plan orizontal este aceeasi în oricare punct al planului;
actioneaza într-un punct din fluid din toate directiile cu aceeasi intensitate.
Factorul termic
Hidrokinetoterapia are avantajul ca poate folosi apa calda sau rece, realizând astfel concomitent si o termoterapie, ceea ce o transforma în hidrokinetotermoterapie.
În acest caz, se adauga actiunea fiziologica a termalitatii apei, respectiv: vasodilatatie periferica, vasoconstrictie capsulo-sinoviala, actiune antispastica si analgezica.
Factorul chimic
Factorul chimic este reprezentat de compozitia particulara a apelor minerale sau a apei marii.
În acest caz, actiunea apei este mult mai complexa, iar hidrokinetoterapia îmbraca forma balneaokinetoterapiei.
2.4. Program complex de recuperare
Dintre obiectivele kinetice urmarite în acest program, reamintim doar obiectivele specifice:
-T2-extensia coatelor cu aruncarea mingii;
-T3-revenire în PI.
T -T1-contractie concentrica biceps;
-T2-contractie excentrica biceps;
-T3-relaxare.
E -minge.
Dozare: repetari 6-8, serii, pauza 1 minut, ritm Œ.
Ex.23: PI: sezând, pacientul joaca sah.
Ex.24: PI: Exersarea miscarilor specifice stergerii prafului sau a geamurilor.
Ex.25: PI: pense bidigitale si polidigitale de prindere a curelei din jurul brâului.
Ex.26:Imitarea gesturilor alimentare
Ex.27:Exetcitii de imbracare si dezbracare.
Ex.28:Exercitii de imitarea gesturilor gospodaresti: calcat. tocat. cusut spalat vase, servit masa.
Ex.29
A PI-stând departat, bratele flectate la 90ș, coatele extinse, mâinile în pronatie prind mingea Bobath, ce e sustinuta pe perete:
T -T1-rularea în sus pe perete a mingii cu mâinile în pronatie;
-T2-rularea în jos pe perete a mingii cu mâinile în pronatie;
-T3-revenire în PI.
E -comanda verbala, mingea Bobath.
Dozare:- 8-10 repetari, serii5, pauza 1 minut, ritm 2/4.
Ex.30.
P.I. - Asezat, bratele adduse. Kt-ul în fata pacientului, mâinile lor sunt împreunate, kt. opune rezistenta doar la miscarea de extensie, imitând miscarea de taiat lemne.
A -T1-flexia cotului;
-T2-extensie cot;
-T3-revenirea în PI.
T -T1- contractie concentrica biceps;
-T2-contractie concentrica triceps;
-T3-relaxare.
E -rezistenta apei, priza, contrapriza.
Dozare:- 6-8 repetari, serii 3, pauza 30sec., ritm 2/4.
1. Program de hidrokinetoterapie
A) Exercitii pentru articulatia cotului
OBIECTIV 2.recâstigarea amplitudinii miscarii
Ex.1
A -PI-Ortostatism în bazinul adânc, bratul lânga corp.
-T1-flexia cotului cu supinatie;
-T2-deflexia cotului cu pronatie.
T -T1-contractie concentrica biceps;
-T2- contractie excentrica biceps.
E -vocea kinetoterapeutului, rezistenta apei, viteza de executie;
-repetari 8-10, serii 2, pauza20-30 sec., ritm2/4.
Ex.2.
A PI- Ortostatism, bratul lânga corp, cotul flectat, antebrat în supinatie.
-T1-extensia cotului cu pronatia antebratului;
-T2-revenirea în PI.
T -T1-contractie concentrica triceps;
-T2-contractie concentrica biceps.
E -comanda verbala, rezistenta apei.
Dozare:- 8 repetari, serii 3, pauza20-30 sec., ritm2/4
Ex.3. -în bazin trefla
A -PI-Patrupedie cu asezarea mâinilor pe fundul bazinului.
-T1- flexia bratelor din cot;
-T2-mentinere;
-T3-revenirea în PI (deflexia bratelor din cot).
T -T1-contractie excentrica triceps;
-T2-izometrie;
-T3- contractie concentrica triceps.
E -rezistenta apei.
Dozare-repetari: 5-10, serii: 2, pauza: 30 sec.-1 min., ritm 2/4.
Ex.4.
A -P.I.-Asezat, bratul lipit de corp, cotul flectat, antebratul în pozitie intermediara, în trefla.
-T1-pronatia antebratului;
-T2-revenirea în PI.
T -T1-contractie concentrica pronatori;
-T2- contractie concentrica supinatori.
E -comanda verbala, rezistenta apei.
Dozare:-repetari: 8, serii: 2, pauza: 30 sec., ritm Œ
Ex.5.
A P.I.-Asezat,. o minge de plaja în mâna pacientului.
-T1-deflexia bratului din cot, cu împingerea mingii spre fundul bazinului;
-T2-mentinere;
-T3-revenirea în PI.
T -T1-contractie concentrica triceps;
-T2-izometriae triceps;
-T3- contractie excentrica triceps.
E -minge, rezistenta apei.
Dozare:-repetari: 6-8, serii: 3, pauza: 1 min., ritm 4/4.
Ex.6.
A P.I.- Asezat, mâinile pe fundul bazinului.
-T1-mutarea sezutei lateral (mers în sezând pe fundul bazinului;
-T2-revenirea în PI.
T -T1-contractie concentrica triceps;
-T2-relaxare;
E -rezistenta apei,greutatea corporala usurata.
Dozare:-repetari: 6-8, serii: 3, pauza: 30sec.,
Ex.7.
A P.I.- Asezat, bratul lipit de corp, cotul flectat, în mâna bratului afectat se tine un liniar de 30 cm lat si se executa ritmic miscarea de prono-supinatie.
-T1-supinatie antebrat;
-T2-pronatie antebrat;
-T3-T4-idem T1-T2.
T -T1-contractie concentrica pe musculatura supinatoare;
-T2- contractie concentrica pe musculatura pronatoare;
E -rezistenta apei, comanda verbala.
Dozare:-repetari: 6-8, serii: 3, pauza: 30sec., ritm Œ.
Faza IV
Cuprinde exercitii pentru dezvoltarea ADL-urilor si prehensiunii, exercitii pentru recâstigarea profesionalismului, pentru cei care lucreaza în efort intens, de o înalta abilitate cum sunt sportivii sau unii instrumentisti, desenatori, în care caz antrenamentele gesticii trebuie intensificate.
Nr.
crt.
Nume
Pre-
nume
Flexie
în grade
Deficit de
Extensie
în grade
Sectorul amplitudinii de miscare
în grade
I
F
I
F
I
F
Beneficiu
M.S.
V.A.
C.S.
M.I.
L.O.
T.D.
E.I.
B.M.
A.C.
S.M.
Total grade beneficiu
Tabel nr.6.
Amplitudine de miscare articulara -Lot A
|
dNr. crt. |
Nume Pre- nume |
Flexie în grade |
Deficit de Extensie în grade |
Sectorul amplitudinii de miscare în grade |
||||
|
I |
F |
I |
F |
I |
F |
Beneficiu |
||
|
|
R.A. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
P.I. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
V.A. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
S.A. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L.L. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
I.D. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B.S. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B.A. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
S.E. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
K.E. |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total grade beneficiu |
|
|||||||
Tabel nr.7.
Amplitudine de miscare articulara- Lot B-
|
Nr.crt. |
Nume-prenume |
Flexori |
Extensori |
||
|
initial |
final |
initial |
final |
||
|
|
M.S. |
|
|
|
|
|
|
V.A. |
|
|
|
|
|
|
C.S. |
|
|
|
|
|
|
M.I. |
|
|
|
|
|
|
L.O. |
|
|
|
|
|
|
T.D. |
|
|
|
|
|
|
E.I. |
|
|
|
|
|
|
B.M. |
|
|
|
|
|
|
A.C. |
|
|
|
|
|
|
S.M. |
|
|
|
|
|
Nr.crt. |
Nume-prenume |
Flexori |
Extensori |
||
|
initial |
final |
initial |
final |
||
|
|
R.A. |
|
|
|
|
|
|
P.I. |
|
|
|
|
|
|
V.A. |
|
|
|
|
|
|
S.A. |
|
|
|
|
|
|
L.L. |
|
|
|
|
|
|
I.D. |
|
|
|
|
|
|
B.S. |
|
|
|
|
|
|
B.A. |
|
|
|
|
|
|
S.E. |
|
|
|
|
|
|
K.E. |
|
|
|
|
Tabel nr.9.
Testing muscular manual- Lot B
|
Nr Crt |
Nume |
Functii GIF |
|||||||||||||
|
Alimentatie |
Îngr.Corp. |
Dus- baie |
Îmbr.tren sup. |
Îmbr.tren inf. |
Folos.toaletei |
Total |
|||||||||
|
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
||
|
|
M.S. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
V.A. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C.S. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M.I. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L.O. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
T.D. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
E.I. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B.M. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
A.C. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
S.M. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabel Nr.10
Grad de independenta functionala Lot A
|
Nr. crt |
Nume |
Functii GIF |
|||||||||||||
|
alimentatie |
Îngr. corp |
Dus-baie |
Îmbr.Tren.sup. |
Îmbr.Tren inf. |
Folos. toaletei |
Total |
|||||||||
|
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
||
|
|
R.A. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
P.I. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
V.A. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
S.A. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L.L. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
I.D. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B.S. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B.A. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
S.E. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
K.E. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Vezi tabelul nr.5 de la paragraful 2.2.2-punctul-d- pag 37
|
Nr. Crt. |
Nume prenume |
Gesturi fundamentale modificate-Da/Nu |
Total |
||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
Da |
Nu |
||||||||||
|
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
||
|
|
M.S. |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
|
|
|
|
|
|
V.A. |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
|
|
|
|
|
|
C.S. |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
M.I. |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
L.O. |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
T.D. |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
E.I. |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
|
|
|
|
|
B.M. |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
A.C. |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
|
|
|
|
|
S.M. |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
Tabel Nr.12
Gesturi fundamentale pentru mâna la nivelul membrului superior afectat Lot A
|
Nr. Crt. |
Nume prenume |
Gesturi fundamentale modificate-Da/Nu |
Total |
||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
Da |
Nu |
||||||||||
|
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
I |
F |
||
|
|
R.A. |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
|
|
|
|
|
P.I. |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
V.A. |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
S.A. |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
L.L. |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
I.D. |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
|
|
|
|
|
|
B.S. |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
|
|
|
|
|
B.A. |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
S.E. |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
|
|
K.E. |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
|
|
|
|
Tabel Nr.13
Gesturi fundamentale pentru mâna la nivelul membrului superior afectat Lot B
3.2.REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE
Grafic Nr.1
Amplitudine de miscare articulara
pentru miscarea de flexie -
Toti pacientii au obtinut ameliorarea amplitudinii articulare în directia de flexie iar patru pacienti (VA, TD,BM,SM) au obtinut chiar unghiuri de lux.
Grafic Nr.2
Amplitudine de
miscare articulara pentru deficit de extensie -
Deficitul de extensie a ramas semnificativ doar la doi pacienti, la ceilalti ameliorarea este evidenta.
Grafic Nr. 3
Amplitudine de
miscare articulara pentru miscarea de flexie -
Doi pacienti(RA; BS) au ramas la unghiuri sub nivel functional, iar alti doi(ID; BA) au obtinut chiar unghiuri apropiate de valori lux. Rezultatul pacientului RA a fost influentat de diagnosticul complicat de la internare.
Grafic Nr. 4
Amplitudine de miscare articulara pentru deficit de extensie - Lot B
Deficitul de extensie a ramas semnificativ în cazul a trei pacienti(RA; PI; VA), la doi pacienti(SA; BA) deficitul de extensie s-a recuperat complet.
Grafic Nr. 5
Forta
muschilor flexori ai cotului -
Majoritatea pacientilor (8) au obtinut valorea"4", dar cea mai semnificativa ameliorare a fost obtinuta de pacientul C.S., unde de la forta "2" s-a ajuns la o forta musculara care permite miscarea completa antigravitationala (3+).
Grafic Nr. 6
Forta
muschilor extensori ai cotului -
Toti pacientii au obtinut o crestere semnificativa a fortei muschilor extensori, pacientul TD a ajuns chiar la o forta musculara de 4+.
Grafic Nr. 7
Forta
muschilor flexori ai cotului -
5 pacienti (VA, SA, LL, ID, BA) au forta optima la sârsitul tratamentului.
Grafic Nr. 8
Forta
muschilor extensori ai cotului -
Toti pacientii au obtinut un nivel mediu functional (3), deficitul de forta musculara ameliorându-se cu 1 grad la 5 pacienti, la ceilalti 5, valorile au ramas identice.
Grafic Nr.9
Grad
de independenta functionala
Statusul functional al pacientului CS s-a îmbunatatit cel mai mult, care de la o valoare initiala de 26 a ajuns la 38 din 42.
Grafic Nr.10
Grad
de independenta functionala
Nivelul functional al tuturor pacientilor a crescut, din care 5(VA, ID, BA, SE, KE) au ajuns la o valoare maxima.
Grafic nr. 11
Gesturi fundamentale modificate-Da- Lot A
Pacienta AC, datorita deficitului de extensie, a ramas cu gesturile fundamentale modificate.
Grafic nr. 12
Gesturi fundamentale modificate-Da- Lot B
La trei pacienti gestica s-a normalizat, desi initial au fost evaluati cu un numar relativ mare de gesturi modificate.
Grafic nr. 13
Mai multe grade de amplitudine de miscare în global (45ș -50ș) au obtinut 3 pacienti din Lotul A.
Grafic nr. 14
Beneficiul global referitor la cresterea amplitudinii de miscare globala este net superioara la pacientii Lotului A.
Referitor la gradul de durere al fiecarui pacient, acesta a scazut în urma medicatiei antialgice, antiiinflamatorii si sedative asociate cu terapia fizicala cu efecte antalgice .
CAPITOLUL IV
Concluzii si propuneri
4.1. Concluzii
Albu, Adriana, Albu, Constantin, Petcu, Ioan, Asistenta
în familie a persoanei cu deficienta functionala,
Baciu, Clement, Anatomia functionala a aparatului locomotor, Bucuresti, Editura Stadion, 1972;
Baciu, Clement, Aparatul locomotor, Bucuresti, Editura Medicala, 1981;
Baciu, Clement, Programe de gimnastica medicala, Bucuresti, Editura Stadion, 1974;
Baciu, Clement si colab., Chirurgia si protezarea aparatului locomotor, Bucuresti, Editura Medicala, 1986;
Baciu, I., Fiziologie, Bucuresti, E. D. P., 1977;
Barton, József, Biomechanikai Alapismeretek,
Basmajian, J., Therapeutic Exercise,
Berlescu, Elena, Mica Enciclopedie de balneoclimatologie a României, Bucuresti, Editura All, 1996;
Cerbulescu, C., Ifrim, Mircea, Maros, Tiberiu, Niculescu, Gh., Atlas de anatomie umana, vol. I, Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedică, 1983;
Cordun, Mariana, Kinetologie medicala, Bucuresti, Editura Axa, 1999;
Degeratu, Cornelia, Algo-neuro-distrofia, Bucuresti, Editura Medicala, 1983;
Demeter, Andrei, Fiziologia contractiilor izometrice si izotonice, Bucuresti, Editura U.C.F.S., 1967;
Denischi, Aurel, Voinea, Andrei, Voinea, Vasile, Roventa, Nicolina, Atlas cromoradiografic de patologie osteoarticulara, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1978;
Denischi, Aurel si colab., Biomecanica, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1989;
Diaconescu, Silviu, Ortopedia, Bucuresti, Editura Realitatea, 2000;
Diaconescu, Silviu si colab., Traumatologie, Bucuresti, Editura Realitatea, 2000;
Dragan, Ioan si colab., Masaj-Automasaj-Refacere-Recuperare, Bucuresti, Editura Cucuteni, 1995;
Dragnea,
Dumitru, Dumitru, Ghid de reeducare functionala, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1981;
Egyed, Béla, Mozgásszervi Sérültek Rehabilitációja,
Epuran, Mihai, Metodologia cercetarii activitatilor corporale, Bucuresti, 1992;
Ifrim, M., Niculescu, Gh., Compendiu de anatomie, Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedica, 1998;
Ifrim, Mircea, Antropologie motrica, Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedica, 1986;
Iliescu, A. si colab., Biomecanica exercitiilor fizice si sportului, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1975;
Ionescu,
Ionescu,
Ionescu,
Ionescu,
Ispas, Cristian, Notiuni de semiologie medicala pentru kinetoterapeuti, Bucuresti, Editura Art Design, 1998;
Kinetoterapia în recuperarea
functionala posttraumatica a aparatului locomotor,
Pásztai, Zoltán, Chiriac, Mircea, Hidro-kineto-termo-balneo-terapia
în conditiile statiunii Baile Felix, în "Revista
Română de Kinetoterapie", nr. 8,
Pásztai, Zoltán, Pásztai, Andrea, Factorii care
conditioneaza recuperarea kinetica, proprioprioceptia
integrata si coordonata de activitatea mentala, în
"Revista Româna de Kinetoterapie", nr. 5, pag. 62-67,
Pásztai, Zoltán, Pásztai, Andrea, Terapii-tehnici-metode
complementare de relaxare, decontracturare folosite în kinetoterapie,
Plas,
F., Hagron, E., Kinetoterapie activa. Exercitii terapeutice,
Popa,
Gheorghe, Metodologia cercetarii stiintifice în domeniul
educatiei fizice si sportului,
Sbenghe, Tudor, Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei, Bucuresti, Editura Medicala, 1999;
Sbenghe, Tudor, Kinesiologie. stiinta miscarii, Bucuresti, Editura Medicala, 2002;
Sbenghe, Tudor, Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare, Bucuresti, Editura Medicala, 1987;
Sbenghe, Tudor, Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Bucuresti, Editura Medicala, 1996;
Zaharia, C., Elemente de patologie a aparatului locomotor, Editura Paideia, 1994;
|
