Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ENTEROCOLITA

medicina














Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si chimice ale alimentelor, adica digestive.

Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se întinde între cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care îsi varsa produsii în acesta - numite glande anexe ale tubului digestiv.



-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;

-artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala.


RECOMANDĂRI LA EXTERNARE


-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;

-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;

-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata;

-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;

-evitarea consumului de conserve;

-evitarea afumaturilor;

-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;

-respectarea tratamentului medicamentos;

-control periodic la medicul de familie;

-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic



PROBLEME LA EXTERNARE


-inapetenta;

-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.



PROBLEME DE RECUPERARE


-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;

-va evita consumul de alimente reci;

-va evita bauturile fermentate;

-va respecta conditiile de igiena (spalarea mâinilor, spalarea fructelor);

-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7 zile.

În caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% înainte de masa cu 5-10 minute.

















-respiratii ritmice, fara zgomote patologice;

-miscari respiratorii libere;

-amplitudine normala, egala de ambele hemitorace.




-Nevoia de a bea si a mânca


-greata;

-varsaturi;

-dureri abdominale;

-lipsa poftei de mâncare

-proces inflamator intestinal


-Nevoia de a elimina


-scaune apoase si multiple;

-transpiratii;

-risc de deshidratare

-proces inflamator intestinal


-Nevoia de a misca si a avea o buna postura


-adinamie;

-durere abdominala difuza;

-varsaturi

-discomfort abdominal


-Nevoia de a dormi si a se odihni

-pacientul doarme ore suficiente de somn 6-9 ore si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit




-Nevoia de a se îmbraca si dezbraca

-pacientul se poate îmbraca singur;

-îsi alege vestimentatia în functie de anotimp, stare psihica si mai ales adecvata vârstei




-Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale


-usoara hipertermie, 37,8 0 C

-proces inflamator intestinal


-Nevoia de a fi curat, îngrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele

-par curat, îngrijit;

-urechi de conformitate normala, curate;

-cavitate bucala, nas, cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente la dinti si roz;

-unghii taiate scurt, îngrijite;

-pacientul are deprinderi normale, prezinta aspect curat, îngrijit;




-Nevoia de a comunica

-functionarea adecvata a organelor de simt;

-debitul verbal regulat;

-exprimare usoara;

-imagine pozitiva despre sine




-Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori

-are convingeri personale fata de realitate;

-foloseste obiecte religioase personale;

-pacientul face rugaciuni seara




-Nevoia de a fi preocupat în privinta realizarii

-pacientul ia singur decizii;

-uneori îsi manifesta starile sufletesti;

-este singur ca se va face bine si-si va duce viata normal





-Nevoia de a evita pericolele


-starea generala alterata

-alterarea tranzitului intestinal





-Nevoia de a învata sa-si pastreze sau sa-si recupereze sanatatea

-pacientul prezinta dorinta de a învata despre cum sa-si recapete starea de sanatate;

-acumuleaza cu usurinta cunostintele medicale




-Nevoia de a se recrea


-momentan pacientul nu se poate recrea, fiind preocupat de vindecare

-boala în sine, frica de complicatii

































a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENŢĂ

-dificultatea de a se alimenta si hidrata;

-greturi si varsaturi;

-diaree;

-durere abdominala difuza;

-hipertermie;

-anxietate;

-vulnerabilitatea fata de pericole;

-dificultatea de a se odihni;

-deficit de cunostinte medicale


b)PROBLEME POTENŢIALE

-risc de deschidratare;

-risc de transmitere a infectiei


c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ A PACIENTULUI R.S.

-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale, pentru o perioada de timp recurgând la ajutorul unei alte persoane;

-dependenta temporara - independenta va surveni atunci când pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului (când poseda cunostintele necesare, dar mai ales când constientizeaza gradul de risc al bolii).


d)DIAGNOSTIC NURSING

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata difuz, uneori si sub forma de colici.

2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei intestinale.

3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.

4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.

6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de anemiere.

8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme.





















3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.



OBIECTIVE:

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore;

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în aproximativ 1-2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata durata internarii;

-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul inernarii;

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 ziler, si disparitia diareei în timp de 1-2 zile;

-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen    de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile.


INTERVENŢII:

-shimb lenjeria de pat si de corp;

-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;

-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatura si umiditate optima - 22 0 C;

-administrez medicatia prescrisa de medic.



-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica normala.


RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:


-evitarea consumului de conserve;

-evitarea consumului de afumaturi;

-respectarea regulilor de igiena atât personal cât si alimentar;

-evitarea consumului de oua care nu au înscrise pe ele termenul de valabilitate;

-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;

-prezentarea periodica la medicul de familie.

PROBLEME LA EXTERNARE:



-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic);

-inapetenta;

-infectie urinara;

-risc de transmitere a infectiei.



PROBLEME DE RECUPERARE:



-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;

-consumul de lichide de la surse autorizate;

-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;

-va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea mâinilor);

-evitarea unor categorii limitate de alimente;

-respectarea regimului hiposodat;

-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1, B6, B12, Saprosan, administrarea antibioticelor - Biseptol.












SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.



1.Denumire

2.Doza unica

3.Doza pe 24 ore

4.Actiune si indicatii

5.Reactii adverse

6.Contraindicatii

ERCEFURIL

1 Cp

4 Cp

-activitate antibacteriana larga, cuprinzând microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli;

-efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare.

Indicat în:

-diaree acuta si cronica;

-colite acute si cronice;

-diareea reziduala dupa dizenterie



METOCLOPRAMID

1 fiola

2fiole

-varsaturi de etiologie variata, preventiv în chimioteraia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant în explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si varsaturilor postoperatorii, usurarea intubarii intestinale când pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena


-poate produce efecte extrapirami-dale, mai frecvent la copii, tineri si batrâni;

-poate simula secretia de prolactina, producând galactoree;

-poate produce dureri abdominale, diaree

-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

PIAFEN

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare

-efecte alergice cutanate, leucopenie si noduli cutanati

-leucopenie, alergie la pirazoli

PAPAVERINĂ

1 fiola

2 fiole

-antispastic în litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita

-adjuvant în ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenoree, anexita


-glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

ALGOCALMIN

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare

-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati

-leucopenie, alergie la pirazoli

SCOBUTIL

1 fiola

2 fiole

-antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

-hipersaliva-tie, tahicardie, somnolenta, diminuarea reflectivita-tii

-glaucom;

-abdomen acut




















PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.


Numele probei

Tehnica de recoltare

Valori normale

Valorile pacientului

1.Timp Quick

Punctie venoasa

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

T.Q.=12 - 14 11


2.Timp Howell

Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

T.H. =1 1 30 11 -21 30 11


3.Colesterolemie

Punctie venoasa, vacutainer cu dop rosu

1,80 - 2,80 g 0 /00

3,35 g

4.VSH

Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de Na fara staza

1 - 10 mm/ora

7 - 13 mm/2 ore

10 mm/1 ora

5.Ionograma serica

Punctie venoasa 10 ml sânge pe sticlute heparinate

Na=135-152 m Eq/l

K + =3,5-5,4 m Eq/l

Cl - =94-111 m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Fe 3+ =80-120 y%

I 1 =3-8y%

P + =2-4 MG

Mg=1,8-3,4 mg %

Cu + =80-107 %

Na=137,7 m Eq/l

K + = 4,10 m Eq/l

Ca 2+ = 4,7 m Eq/l

Fe 3+ =100 m Eq/l


6.Glicemie

Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 ml sânge + 4 ml florura de Na uscat

0,80-1,20 mg %

94 mg %

7.Fibrinogen

Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 ml citrat de Na

200 - 400 mg

241 mg %

8.Lipidemie

Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge

600 - 800 mg

815 mg %

9.Transaminaze

Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge

TGO=2 - 20 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I.

17,8 U.I.

19,60 U.I.

10.Creatinina

Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge simplu

0,6 - 1, 20 mg %

1,19 mg %

11.Hemocultura

Recoltarea sângelui prin punctie venoasa pe mediu de cultura

Negativa

Negativa

12.Uree sanguina

Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge simplu

0,20 - 0,40 g %0

0,40 g

13.Examen de urina

Sumar de urina

Culoare galben citrin

Ph acid

Densitate 1010 - 1025

Urolulinogen: normal

Sedimente: rare epitelii

Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta

Pigmenti biliari: absenti

-rare epitelii

-frecvente leucocite

-numeroase hematii

14.Urocultura

Dupa toaleta riguroasa a organelor genito - urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar într-o eprubeta sterila

-negativa

-negativa

15.Coprocultura

Se recolteaza scaun în recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite

-negativa

-negativa















1.CULEGEREA DATELOR

2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI


DATE RELATIV STABILE:

Nume: M.

Prenume: T.

Vârsta: 54 ani

Sexul: M

Religia: Ortodoxa

Nationalitatea: Româna

Stare civila: Casatorit

Ocupatie: Inginer

DATE VARIABILE

Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova

Conditii de viata:

-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti într-un apartament cu 3 camere, bucatarie si baie, salubre, bine încalzite;

-dispune de venituri materiale bune;

-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.

Conditii de munca: bune

Gusturi personale si obiceiuri:

-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;

-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi.

Mod de petrecere a timpului liber:

-pacientul asculta muzica, îi place desenul tehnic

Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune

1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ:

a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;

-înaltime - 1,83 m

-grup sangvin O (I)

-RH (+)

2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;

-acuitate auditiva normala;

-acuitate gustativa normala

-acuitate tactila normala;

-somnul: normal, linistitor, odinitor;

-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de probleme de mers;

-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;

-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;

-eliminari - mictiuni fiziologice normale;

-1scaun/zi;

-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;

-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;

-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES, SIDA TBC, hepatita, etc

c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de grad II

d)Antecedentele personale patologice: fara importanta

1.3.Informatii legate de boala

a)Motivele internarii:

Pacientul prezinta:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune subtiri, lichide - 10/zi;

-durere abdominala colicativa;

-paloare.

b)Istoricul bolii

Pacientul în vârsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore, prezinta greturi, varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare.

c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de cauza neprecizata

d)Data internarii:

e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;

-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic neglijabil;

-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.

-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;

-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;

-murmur vezicular prezent, bilateral;

-R=22 r/minut

Aparat cardio - vascular:

-matitate cardiaca în limite normale;

-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;

-zgomote cardiace ritmice;

-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min

-artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala.

Aparat digestiv si anexe:

-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti;

-tranzit intestinal alterat;

-durere abdominala colicativa;

-ficat si splina în limite fiziologice;

-scaune diareice multiple.

Aparat urogenital:

-loji renale libere, nedureroase;

-Giordano (-) bilateral;

-mictiuni fiziologice;

-urini normocrome;

-organele genitale externe normal conformate;

-S.N.C.: OTS;

-ROT: prezente bilateral.






















2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ AL PACIENTULUIM.T.



-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale si de aceea este internat în spital;

-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului (când poseda cunostintele necesare).



2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:


1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata olicativ.

2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.

3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.

5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei intestinale.

6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii

8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea.





3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.



3.1.OBIECTIVE:


-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;

-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp de 1- 2 zile;

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile.



3.2.INTERVENŢII ZILNICE:


-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;

-schimb lenjeria de pat si de corp;

-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;

-administrez medicatia prescrisa de medic;

-colaborez cu echipa de îngrijire;

-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;

-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de laborator;

-supraveghez comportamentul bolnavului;

-întocmesc bilantul ingera - excreta;

-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;

-sustin educatia pentru sanatate;

-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.























4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.

APLICAREA ÎNGRIJIRILOR


Probleme de

dependenta

Obiective

INTERVENŢII

Evaluare

Autonome

Delegate

1.Durere

abdominala

-pregatirea conditiilor de îngrijire;

-pacientul sa prezinte disparitia durerii în câteva ore;

-pacientul sa beneficieze

De un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si a zilei de boala pe tot parcursul internarii;

-plasez pacientul într-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe câte se poate izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el;

-acopar patul pacientului cu musama si traversa;

-linistesc pacientul, comunicând permanent cu el;

-asigur mediu securizant si conditii de microclimat;

-supraveghez scaunul, frecventa, consistenta;

-supraveghez durerile abdominale;

-recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor


-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie;

-examen coprocultura si coproparazitologic



Pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de îngrijire.



Pacientul prezinta o ameliorare a starii de sanatate, scaunele diareice s-au rarit.



Starea de sanatate s-a îmbunatatit

Scaunul de 2/zi, de consistenta aproape normala



Stare generala buna

2.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii;

-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

-pacientul sa aiba o alimentatie completa în circa 10 zile, pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe timpul internarii

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.

Administrez la indicatia medicului:

-Scobutil +Algocalmin + Papaverina câte o fiola din fiecare în injectie intramusculara;

Furazolidon 4x1/zi


-pacientul încearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta.



-stare generala buna simtitor;

-scaunele sunt de consistenta semisolida

3.Greturi si varsaturi

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp de 1-2 zile;

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;

-mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;

-administrez tratamentul antispastic



-pacientul prezinta greturi si varsaturi



-pacientul declara o îmbunatatire a starii generale



-pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi



4.Diaree

-pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional în 1-2 zile

-recoltez produsele pentru examen bacteriologic (coprocultura);

-mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului;

-încurajez permanent pacientul;

-educ membrii familiei în privinta dietei



-scaune diareice multiple



-frecventa scaunelor s-a mai redus

5.Hipertermie

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1-2 zile

-masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura;

-supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului

-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic


-hipertermie (37,9 0 C)



-termperatura corporala în limite normale

6.Anxietate

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-sustin permanent pacientul, încurajân-du-l;

-calculez bilantul ingesta-excreta;

-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în starea de sanatate a pacientului;

-încurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede



-pacientul este anxios



-pacientul începe sa-si revina, nu mai este speriat

7.Vulnerabili-tate fata de pericole.

Risc de transmitere a infectiei

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii

-respect masurile de prevenire    a infectiilor noscomiale;

-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor



-pacientul respecta regulile de igiena


-pacientul se conformeaza regulilor de igiena


-stare generala ameliorata


8.Dificultate de a se odihni.


-pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit în decurs de 2-3 zile

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate;

-rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;

-la ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat



-pacientul prezinta scaune diareice, ceea ce îl împiedica sa se odihneasca



-pacientul se simte mai linistit, spune ca a reusit sa doarma



-pacientul doarme normal

9.Deficit de cunostinte medicale

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile

-explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de vindecare;

-îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;

-fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei;

-fac demersurile necesare externarii;

-însotesc pacientul la garderoba;

-predau pacientul apartinatorilor



-pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale



-pacientul întreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii



-pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostinte medicale din spital










II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.



Data externarii: 27.11.2007

Numarul de zile de spitalizare: 3

Diagnostic la externare: enterocolita acuta

Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 54 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.



BILANŢUL AUTONOMIEI:


-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;

-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;

-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;

-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=20 r/min;

-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;

-artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala.


RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:


-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;

-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;

-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata;

-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;

-evitarea consumului de conserve;

-evitarea afumaturilor;

-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;

-respectarea tratamentului medicamentos;

-control periodic la medicul de familie;

-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic



PROBLEME LA EXTERNARE:


-infectii noscomiale dobândite pe parcursul spitalizarii;

-inapetenta.



PROBLEME DE RECUPERARE:


-educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor, spalarea mîinilor înainte de consumul alimentelor;

-evitarea consumului de alimente reci;

-evitarea bauturilor fermentate;

-respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor medicului;

-va continua tratamentul ambulatoriu cu:

Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;

Scobutil

Vitamine din complexul B.


SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.



1.Denumire

2.Doza unica

3.Doza pe 24 ore

4.Actiune si indicatii

5.Reactii adverse

6.Contraindicatii

1.ERCEFURIL

1 Cp

4 Cp

-activitate antibacteriana larga, cuprinzând microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli;



-efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare.

Indicat în:

-diaree acuta si cronica;

-colite acute si cronice;

-diareea reziduala dupa dizenterie



2.METOCLOPRAMID

(fiole)

1 fiola

2fiole

-varsaturi de etiologie variata, preventiv în chimioterapia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant în explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si vomelor postoperatorii, usurarea intubarii intestinale când pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena


-poate produce efecte extrapiramidale, mai frecvent la copii, tineri si batrâni;

-poate simula secretia de prolactina, producând galactoree;

-poate produce dureri abdominale, diaree

-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

3.PIAFEN

(fiole)

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare

-efecte alergice cutanate, leucopenie si noduli cutanati

-leucopenie, alergie la pirazoli

4.PAPAVERINĂ

1 fiola

2 fiole

-antispastic în litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita

-adjuvant în ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenoree, anexita


-glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

5.ALGOCALMIN

(fiole)

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare

-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati

-leucopenie, alergie la pirazoli

6.SCOBUTIL

(fiole)

1 fiola

2 fiole

-antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

-hipersaliva-tie, tahicardie, somnolenta, diminuarea reflectivita-tii

-glaucom;

-abdomen acut



















PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.


Numele probei

Tehnica de recoltare

Valori normale

Valorile pacientului

1.Timp Quick

Punctie venoasa

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

T.Q.=12 - 14 11


2.Timp Howell

Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

T.H. =1 1 30 11 -21 30 11


3.Colesterolemie

Punctie venoasa, vacutainer cu dop rosu

1,80 - 2,80 g 0 /00

3,35 g

4.VSH

Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de Na fara staza

1 - 10 mm/ora

7 - 13 mm/2 ore

10 mm/1 ora

5.Ionograma serica

Punctie venoasa 10 ml sânge pe sticlute heparinate

Na=135-152 m Eq/l

K + =3,5-5,4 m Eq/l

Cl - =94-111 m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Fe 3+ =80-120 y%

I 1 =3-8y%

P + =2-4 MG

Mg=1,8-3,4 mg %

Cu + =80-107 %

Na=137,7 m Eq/l

K + = 4,10 m Eq/l

Ca 2+ = 4,7 m Eq/l

Fe 3+ =100 m Eq/l


6.Glicemie

Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 ml sânge + 4 ml florura de Na uscat

0,80-1,20 mg %

94 mg %

7.Fibrinogen

Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 ml citrat de Na

200 - 400 mg

241 mg %

8.Lipidemie

Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge

600 - 800 mg

815 mg %

9.Transaminaze

Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge

TGO=2 - 20 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I.

17,8 U.I.

19,60 U.I.

10.Creatinina

Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge simplu

0,6 - 1, 20 mg %

1,19 mg %

11.Hemocultura

Recoltarea sângelui prin punctie venoasa pe mediu de cultura

Negativa

Negativa

12.Uree sanguina

Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge simplu

0,20 - 0,40 g %0

0,40 g

13.Examen de urina

Sumar de urina

Culoare galben citrin

Ph acid

Densitate 1010 - 1025

Urolulinogen: normal

Sedimente: rare epitelii

Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta

Pigmenti biliari: absenti

-rare epitelii

-frecvente leucocite

-numeroase hematii

14.Urocultura

Dupa toaleta riguroasa a organelor genito - urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar într-o eprubeta sterila

-negativa

-negativa

15.Coprocultura

Se recolteaza scaun în recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite

-negativa

-negativa






















-se împinge usor sonda spre pilor pâna la marcajul 60 cm;

-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de înghitire a ei de catre pacient (1 - 2 cm la 3 - 5 minute);

-când diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a ajuns în duoden (dupa circa 1 - ˝ ore de la patrunderea ei în stomac);

-verificarea pozitiei sondei;

-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a ajuns în duoden sau s-a încolacit în stomac;

-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira, iar daca sonda a ajuns în duoden se recupereaza mai putin de 20 ml;

-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns în duoden, dar poate fi extras daca ea se afla în stomac;

-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb;

-captarea bilei;

-dupa 1 - ˝ ore de la patrunderea sondei în stomac, la capatul liber al sondei apare bila A, coledociana de culoare galben - aurie, care se colecteaza într-o eprubeta;

-se verifica reactia sucului duodenal cu hârtia de turmensol;

-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila, încalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;

-se închide extremitatea libera a sondei prin înnodare sau cu o pensa;

-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml bila vâscoasa de culoare închisa castanie - bila B, veziculare;

-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B într-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic;

-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat - bila C, hepatica (este în cantitate mai mare si se capteaza într-un recipient corespunzator);

-extragerea sondei se face dupa ce se insufla câtiva ml de aer si se închide capatul liber cu o pensa;

-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica scurgerea continutului ei în faringe sau în cavitatea bucala;

-se goleste continutul sondei si se aseaza în tavita renala.


Îngrijirea ulterioara a pacientului:

-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;

-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;

-i se îndeparteaza sortul din material plastic;

-se aseaza pacientul în pozitie comoda;

-pregatirea produsului pentru examen de laborator;

-se determina cantitatea de bila detinuta;

-se eticheteaza recipientele;

-se trimit probele la laborator.



ACCIDENTE:


-înnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali în timpul senzatiei de varsatura;

-încolacirea sondei în stomac;

-greturi si varsaturi;

-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vâscoase);

-sunt situatii când sonda nu patrunde în duoden datorita unui spasm piloric, închiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se încearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;

-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice;

-în cazul înnodarii sondei în stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucala, cu ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala);

-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 - 10 ml novocaina, solutie 1 - 2 %;

Nu trebuie:

-aspirat continutul sondei la extragerea ei;

-prelungita durata sondajului peste 3 ore;

-grabita intrarea sondei;

-depasita durata de executie (3 - ˝ ore).



2.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU

EXAMINĂRI HEMATOLOGICE



Examinarile hematologice se fac numai pe substanta coagulanta uscata de tip: EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.

Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile hematologice se pregatesc în laborator, iar dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta sau flaconul, avându-se grija sa nu se formeze spuma în timpul rasturnarii flaconului.

Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie venoasa.



ETAPELE DE EXECUŢIE ALE PUNCŢIEI VENOASE SUNT:



A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:


Pe o tava medicala acoperita cu un câmp steril se aseaza seringi de diferite marimi, ace pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai scurte decât cele folosite pentru injectia intra-musculara, tampoane sterile îmbibate în alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon.

Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura, flacoane cu diverse substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea recipientilor sau eprubetelor.

Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru sustinerea cotului pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si aleza.

În cazul în care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate, se vor folosi ace de calibru mai mic decât la alte persoane.

B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:


I se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.

De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de importanta probei pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii.

I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea dureroasa si timpii de executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia în care trebuie sa se faca punctia.

De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stând întins pe pat în decubit dorsal, însa daca pacientul este adult si starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe scaun.

Recoltarea se face cu manevre blânde si cât mai putin dureroase sau traumatizante pentru pacient.


C.Pregatirea asistentei la tehnica:

Asistenta medicala se spala pe m

Ini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mâini, se face badijonarea mâinilor cu alcool de 70%, apoi asistenta medicala sta cu mâinile la aer pâna se evapora alcoolul si îmbraca manusile sterile.

În timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat în functie de starea sa generala si în functie de spaima pe care o are fata de mediul sanitar.

Daca pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe scaun, el se va aseza cu bratul sprijinit pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernita acoperita cu musama.

Bratul ales pentru punctie va sta în extensie si supinatie si abductie îndepartat de corp.

Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul punctiei.

Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala controleaza vizibilitatea venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau deschidere chirurgicala pe vas.

Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se degreseaza cu alcool si se dezinfecteaza cu tinctura de iod.

În cazul în care pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe pat, se va proteja patul cu musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal, cu bratul în extensie, supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita cu musama.

Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de îmbracaminte si în tot acest timp de pozitionare si pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a pacientului.

Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul treimii mijlocii a bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool.

Sunt cazuri când nici dupa aplicarea garoului venele nu se observa si atunci se recurge la metoda de evidentiere a venelor - se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se bate energic cu degetele pe plica cotului.

Se prinde garoul de capete, se întinde si se fac miscari dinspre articulatia pumnului înspre cot spre sensul circulatiei de întoarcere.

Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de sânge se face o noua degresare larga a plicii cotului.

Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza vena aleasa, astfel: mâna stânga a asistentei medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala si va întinde pielea, fixându-se astfel vena în momentul punctionarii.

Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra.

Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul acului în sus.

Se punctioneaza întâi perpendicular pe vena cu miscari usoare, pâna se simte senzatia de cadere în gol, apoi se îndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot acul în lumenul vasului; apoi asistenta medicala recolteaza sânge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a asteptat 10 - 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.

D.Îngrijirea pacientului dupa tehnica:

Imediat dupa punctionarea venei vine sânge în seringa si se desface garoul cu miscari lente, pentru a nu scoate acul din vena.

Pacientul desface apoi usor pumnul.

Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul punctiei un tampon îmbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.

Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte subtire de romplast.


E.Reorganizarea locului de munca:

Sângele recoltat se pune în recipiente pregatite anterior recoltarii.

Daca se fac probe serologice, sângele se recolteaza pentru fiecare proba în recipient separat si se eticheteaza cu toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele probei, data.

Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc cât mai repede la laborator.

Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta medicala îsi va spala mâinile cu apa calda si sapun si îsi va badijona apoi mâinile cu alcool de 70 %.

În cazul în care recoltarea sângelui se face cu vacutainer, tehnica de recoltare va fi aceeasi ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un cilindru de plastic, iar eprubetele sunt special pregatite în fabrici si contin anticoagulant în functie de necesitati.

Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente.







ACCIDENTELE PUNCŢIEI VENOASE:



1.Infiltrarea sângelui în tesutul periferic venos cu formare de hematom - se aplica punga cu gheata sau bucati de gheata pe locul hematomului pâna la disparitie.

2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior - se va retrage putin acul si se observa locul punctiei - sa nu se formeze hematom.

3.Pacientul face lipotimie, este palid si îsi pierde constienta:

-punctia se va întrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea camerei;

-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se stropeste cu apa rece fata;

-în caz de colaps se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal direct pe podea.


Precautii:


-punctia venoasa se face în conditii de perfecta asepsie;

-la sfârsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece favorizeaza revarsarea sângelui n tesutul perivenos.


Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora


a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict 2 ml sânge pe 4 mg EDTA si se agita pâna când se obtine culoarea rosie de cireasa inima porumbelului.

-valori normale Ht:

Barbati 46+ 6 g%

Femei 41+6 g%

-valori normale Hb:

Barbati 15+2 g%

Femei 12+2 g%

b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml sânge+0,4 citrat de Na, fara staza.

-Valori normale VSH

Barbati 1 - 10 mm/1 h

7 - 13 mm/2 h

Femei    2 - 13 mm h/1 h

12 - 17 mm/2 h



3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE



Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana într-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic în conditii cât mai bune.

Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici din materiile fecale, aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii din plastic sau cutii de chibrituri).

Prezenta urinei în recipientul în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al scaunului.

Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze înainte de defecare.

Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut imediat dupa ce acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile de a falsifica si ele rezultatele.

Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin tuseu rectal sau cu ajutorul rectosigmoidoscopului.






REGIMUL DE PROBĂ



Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi considerate ca un material asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebita importanta în practica curenta.

Pentru ca metoda sa câstige într-adevar valoarea unei probe functionale digestive, este necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba.

În principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu produsi de digestie identificabili în scaun, care pot furniza repere în aprecierea unor etape digestive principale: carne (fibre musculare) de preferinta în stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre).

Pentru uzul practic au fost întocmite regimuri timp în care figureaza aceste categorii de alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor alimentarii.

Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.














-Ph acid;

-densitate 1010 - 1025;

-urobilinogen normal;

-sedimente - rare epitelii;

-leucocite - foarte rare;

-albumina - absenta;

-glucoza - absenta;

-pigmentii biliari - absenti.


8)Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma - aceste recoltari se fac prin punctie capilara.





ETAPE DE EXECUŢIE:


a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava acoperita cu câmp steril se aseaza: seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile îmbibate cu alcool sau iod, comprese uro, manusi sterile, lame de sticla sterile, hârtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.


b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.

I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este dureroasa si ca va simti doar o mica întepatura, ca de tântar.

Punctia capilara se va face cu pacientul sezând pe scaun în cazul în care acestuia nu îi este teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, când starea de sanatate nu este tocmai favorabila.


c)Participarea asistentei la tehnica - începe cu spalarea atenta pe mâini cu apa calda si sapun, apoi asistenta va sta cu mâinile la aer pentru a se usca si le va badijona cu alcool de 70 0.

Dupa uscarea mâinilor la aer, asistenta va îmbraca manusile sterile.

Când se recolteaza sânge capilar este foarte important sa avem temperatura constata de 18 - 20 0 C pentru a se evita vasoconstrictia periferica.

Înteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si stergerea sau uscarea naturala a lui si se face printr-o miscare sigura a degetului în partea laterala externa a degetului, iar la sugari si la copiii mici se înteapa calcâiul sau fata plantara a halucelui-







TEHNICA PROPRIU - ZISĂ:


Daca extremitatile pacientului sunt reci, încalzim mâna lui într-un vas cu apa calda sau masam usor locul de punctie.

Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta uscarea.

Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adâncime de 2 - 3 mm. Aceasta ajuta la venirea spontana a sângelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona.

Prima picatura de sânge aparuta se sterge cu o compresa sterila sau sugativa.

Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame, se aspira în pipete pregatite sau cu hârtia de filtru.

Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu le murdari sau a le contamina cu microbii nostri.

Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de sânge, se aseaza pe lama principala, apoi pe o alta lama asezata pe prima, înclinata la un unghi de 45 0 , se face o miscare rapida spre capatul opus al lamei orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.

Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera initialele numelui pacientului sau un numar de ordine.


9)Îngrijirea pacientului dupa tehnica:

Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon îmbibat cu alcool, pentru care se aplica un pansament urgo.

Pacientul va ramâne în pat 5 minute, apoi este condus în salon.

Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de sânge recoltate vor fi trimise imediat la laborator.

1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale:

-barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml;

-femei    4 - 4,5 milioane/ml.

2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale: 150.000 - 400.000/mm

3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara;

Valoare normala: 1

4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;

Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm

Forma leucocitara:

-neutrofile nesegmentate 0 - 5%

-neutrofile segmentate 45 - 70 %

-limfocite 20 - 40 %

-bazofile 0 - 1 %

-monocite 1 - 3 %

5.Timpul de sângerare -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale: 2 1 30 11 - 4 1

6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1

















BIBLIOGRAFIE:



1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV Bucuresti - Editura Medicala

2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Editura Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002

3.Explorari functionale si îngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia Titirica

4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si îngrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale, Lucretia Titirica - Editura Viata medicala româneasca

5.Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All Medical, Corneliu Borundel - Bucuresti - Bic All 2000

6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman

7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat, Bucuresti, 1976

8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala, Bucuresti, 1974

9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis

10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului

11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza - Editura Academiei, Bucuresti.












Document Info


Accesari: 78699
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )