Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Sistemul adrenergic

medicina




Sistemul adrenergic





Sistemul adrenergic este format pe de o parte din neuroni s sinapse, care folosesc catecolaminele ca neurotransmitatori si pe de alta parte din medulosuprarenala, care secreta catecolamine. Acestea sunt reprezentate de adrenalina, noradrenalina si dopamina. in functie de neurotransmitatorul implicat, se descriu sinapse adrenergice, ai caror mediatori sunt adrenalina si noradrenalina si sinapse dopaminergice, actionate de dopamina. Catecoiaminele sunt sintetizate la nivelul sistemului nervos, in citoplasma neurala sau in medulosuprarenala. Ca si acetilcolina, ele se depoziteaza sub forma inactiva in granulele din butonul axonal presinaptic si se elibereaza in cantitati mari in prezenta unui stimul simpatic semnificativ. Principalul neurotransmitator de la nivelul sinapselor simpatice este noradrenalina (NA), care se fixeaza pe receptorii adrenergici de pe membranele neuronale postsinaptice, dar si presinaptice sau extrasinaptice. Efectele noradrenalinei se termina rapid fie prin met 454g68e abolizarea sa, fie prin recaptarea in granulele de depozit din butonul presinaptic, fie prin difuziunea in afara spatiylui sinaptic. Exista doua enzime care metabolizeaza catecoiaminele': monoaminooxidaza (MAO) si catecolortometiltransferaza (COMT). Rezultatul final al actiunii secventiale a celor doua enzime este acidul vanililmandelic care se excreta urinar si poate fi dozat la acest nivel.

Receptorii adrenergici sunt de doua tipuri mari alfa si beta si de mai multe subtipuri.

Exista receptori alfa1-adrenergici a caror stimulare produce in principal vasoconstrictie in teritoriul visceral si cutaneo-mucos, contractia capsulei splinei, stimularea musculaturii netede a tractului genito-urinar (a vezicii, uterului), piloerectie, midriaza.

Receptorii alfa2-adrenergici pot avea diferite localizari, dar cei mai interesanti sunt cei dispusi presinaptic deoarece au rol de autoreglare a eliberarii de noradrenalina din butonul presinaptic. Actionarea lor declanseaza un mecanism de feedback negativ si scade cantitatea de noradrenalina eliberata in fanta.

Receptorii beta-adrenergici au diverse localizari si densitati diferite in fiecare organ in parte.

Exista receptori betal-adrenergici a caror actionare provoaca stimularea inimii, cu cresterea fortei de contractie miocardica, tahicardie, chiar tulburari de ritm cardiac. Creste concentratia de acizi grasi liberi in sange si stimuleaza sistemul nervos central, provocand anxietate.

Stimularea receptorilor beta2-adrenergici provoaca bronhodi-latatie, vasodilatatie in teritoriul vaselor mari din muschii striati si in organele vitale (miocard, sistem nervos central), relaxarea musculat netede a tractului genito-urinar (vezica urinara, uter), stimularea foi musculaturii striate cu tremor al extremitatilor. in plus, actionarea aces receptori produce hiperglicemie prin diverse mecanisme. Exista receptori beta3 si beta4-adrenergici care intervin cu precadere; reglarea metabolismului lipidic.

Sistemul vegetativ simpatic, in care actioneaza cele ca colamine, adrenalina, noradrenalina si dopamina, este stimulai momentele in care organismul este supus unui stres fizic si/sau psi acut (fuga, emotie, pericol iminent). Efectele catecolaminelor endoyei care sunt eliberate rapid in astfel de situatii „de urgenta', si directionate si dozate, in mod fiziologic, pentru ca organismul sa fio conditii optime pentru a face fata unui astfel de stres. Adrenalina, p actiunea ei pe toate tipurile de receptori adrenergici, are rol de reorienta circulatia sangelui de la nivelul pielii si viscerelor, un provoaca vasoconstrictie, spre organele vitale (cord, creier) si S| muschii striati, a caror activitate este esentiala in conditii de stres, asemenea, prin actiunea pe receptorii beta-1 cardiaci stimuleaza in m global activitatea inimii, creste volemia prin contractia capsulei spline astfel creste tensiunea arteriala. Tot in acest sens, se prodt bronhodilatatie, prin actiunea adrenalinei pe receptorii beta2-adrenert din bronhii, iar respiratia este accelerata pentru a permite o mai bu oxigenare a tesuturilor. Pupilele devin midriatice, ceea ce perrr vederea in semiobscuritate. Sistemul nervos central este stimulat, cre: reactivitatea la stimuli precum si reflexivitatea, chiar si anxietatea, ci poate fi benefica, in anumite limite. Este crescuta glicemia, ce I nizeaza rapid energia necesara efortului fizic solicitat de situ; stresanta si cresc si nivelurile plasmatice de acizi grasi liberi, ci reprezinta si ei o sursa de energie, pe termen lung insa.



Sistemul vegetativ simpatic poate fi influentat farmacologic diferite nivele prin substante agoniste, stimulante, numite simpa mimetice si prin substante antagoniste, blocante, numite simpatoliticc;

Simpatomimeticele sunt fie catecolaminele ca atare, cum ai adrenalina, noradrenalina si dopamina sau substante de sinteza ci ar fi dobutamina, izoprenalina, fenoterolul, salbutamolul. To; aceste substante se fixeaza si stimuleaza direct diferitii receptori ad nergici, avand utilizari clinice variate.

Adrenalina se administreaza doar pe cale injectabila, sub forma de solutie 1%o. Este utilizata doar in urgente, sub control medical strict, deoarece are efect brutal si neselectiv. in mod uzual, se injecteaza subcutanat in doze de mg odata, mai rar intravenos lent, diluat, in doze de mg. Principala sa indicatie este socul anafilactic unde are efect rapid si chiar salvator al vietii bolnavului pentru ca descongestioneaza si indeparteaza edemul mucoasei laringo-traheo-bronsice, reducand astfel riscul de asfixie. in plus, inlatura bronhospasmul si reface tensiunea arteriala. Se injecteaza de preferinta pe cale intravenoasa, in primele minute de la declansarea socului anafilactic, pentru a obtine efecte maxime. Este indicata si in criza de astm bronsic pe cale subcutanata, datorita actiunii sale bronho-dilatatoare. Se poate utiliza in asociatie cu anestezicele locale (lidocaina sau procaina) pentru a le prelungi durata actiunii locsle. Daca se aplica topic la locul sangerarii dintr-o plaga, are efecte antihemoragice datorita actiunii sale vasoconstrictoare. Adrenalina, asa cum s-a mentionat mai sus, se utilizeaza cu mult discernamant deoarece are un potential mare de a produce reactii adverse grave. Pe primul loc se afla cele pe aparatul cardiovascular creste tensiunea arteriala si poate provoca accidente vasculare cerebrale, stimuleaza excesiv cordul si poate genera aritmii cardiace severe, inclusiv fibrilatie ventriculara sau poate declansa un accident ischemic cardiac, chiar un infarct miocardic acut. in plus, poate agita bolnavul, il face anxios, nelinistit, ii induce tremor al extremitatilor si paloare cutanata.

Noradrenalina este un foarte puternic vasoconstrictor, cu efecte hipertensive brutale si rapide. Se administreaza doar in perfuzie intravenoasa lenta mg noradrenalina baza/1000 ml ser fiziologic) in cazuri selectionate de soc-colaps, sub controlul permanent al tensiunii arteriale. Prezinta reactii adverse declansate de cresterea excesiva a tensiunii arteriale sau de vasoconstrictia la locul injectarii, mai ales daca se perfuzeaza o vena de calibru mic.

Dopamina are si ea efecte simpatomimetice, fiind utilizata in cazuri selectionate de soc-colaps, in perfuzie intravenoasa, pentru ca are efect stimulant cardiac si vasoconstrictor, la doze mari.

Dobutamina este un derivat de dopamina cu actiune cardio-stimulatoare selectiva, motiv pentru care este utila in socul cardiogen sau in insuficienta cardiaca, in administrare perfuzabila intravenoasa.

Izoprenalina face parte din categoria simpatomimeticelor folos in tratamentul astmului bronsic datorita actiunii sale bronhodilatatoare. plus, stimuleaza si inima, efect benefic in socul cardiogen, dar ned< prin reactiile adverse de tip tahicardie sau aritmii ectopice, pe care; poate provoca. Din acest punct de vedere exista substante care au efect mai selectiv pe bronhii, cu mai putine reactii adverse cardiace. L aceasta categorie fac parte: terbutalina, fenoterolul, salbutamolul salmeterolul, care se utilizeaza ca antiastmatice bronhodilatatoare (v< capitolul VII.1).



Efedrina este o substanta naturala, de origine vegetala, care efecte similare adrenalinei, dar de o intensitate mai mica si o durata n mare. Se poate da oral, sub forma de comprimate sau subcutanat. I utilizeaza, destul de rar in prezent, in tratamentul starilor hipotensi cronice, in terapia de fond a astmului bronsic sau in starile de obose; marcata. Se da sub forma de ser efedrinat 1%0 in picaturi pentru tratar rinitelor acute, datorita efectului sau decongestionant pe mucoase.

Nafazolina actioneaza similar efedrinei, fiind folosita exclusiv aplicatii locale, in solutie 1%0, ca decongestiv pentru mucoasa na/; sau conjunctivala, in rinite sau conjunctivite. Ca si efedrina, in utili/; prelungita efectul sau decongestiv, vasoconstrictor al mucoaselor, reduce treptat, prin dezvoltarea unui fenomen de tahifilaxie, adica adaptare a organelor tinta la actiunile sale.

Cocaina este un anestezic local, fiind utilizata foarte mr prezent, doar in anestezia din ORL. Datorita faptului ca prezinta efei stimulante pe sistemul nervos central, cu inlaturarea senzatiei oboseala si somn, chiar cu stari euforice si uneori delirante, insotite halucinatii, cocaina este in prezent un drog. Ea se prizeaza ca si tutui si poate determina, dupa o perioada de timp, perforatie de sept nazal.

Tot in clasa medicamentelor ce cresc tonusul simpatic in sislen nervos central sunt si antidepresivele IMAO, care inhiba metabolizar catecolaminelor si astfel le potenteaza actiunile (vezi capitolul III.

Simpatoliticele sunt medicamente care impiedica efectele stimulatorii simpatice. Ele sunt utilizate in general pentru actiunea antihipertensiva in tratamentul pe termen lung al hipertensiunii ar riale. Cel mai des folosite in prezent sunt betablocantele, adica blocantele receptorilor beta-adronorgioi. Acestea nu in plus si actiuni antianginoase, pentru ca scad munca inimii si implicit consumul de oxigen al miocardului. Se utilizeaza in angorul de efort pentru ca protejeaza cordul in conditii de efort fizic intens sau de emotii. Pot fi utilizate si ca antiaritmice in tulburari de ritm supraventriculare (tahi­cardii atriale, fibrilatii sau flutter atrial) pentru ca scad frecventa cardiaca si impiedica transmiterea aritmiei la ventriculi. Au ca principale reactii adverse deprimarea excesiva a inimii, cu bradicardie si bloc atrio­ventricular, scaderea uneori brutala a tensiunii arteriale, agravarea astmului bronsic sau a unor afectiuni vasculospastice periferice (vezi capitolul VI.

Propranolols, alaturi de atenolol, metoprolol sau labetalol sunt beta-blocantele cel mai des utilizate in prezent, pe cale interna, in terapia cronica a hipertensiunii arteriale, angorului de efort sau tahiaritmiilor supraventriculare.

Blocantele receptorilor alfa-adrenergici se utilizeaza cel mai des in practica clinica ca antihipertensive, in special blocantele alfal-selective - prazosin (vezi capitolul VI. Substantele cu selectivitate si mai mare pe circulatia pelvina se utilizeaza in tratamentul adenomului de prostata (tamsulozina omnic).
















Document Info


Accesari: 15746
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )