Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Laptele si produsele lactate

Alimentatie nutritie




Laptele si produsele lactate

1. Laptele




Laptele este un aliment de origine animala cu valoare biologica ridicata, deosebit de important in alimentatia omului, indiferent de varsta. Datorita substantelor nutritive pe care le contine, laptele asigu 535j97f ra dezvoltarea normala a organismului tanar, in primele luni de viata. Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie, opac, cu gust dulceag si miros placut. Din punct de vedere fizic, laptele este o solutie apoasa, in care se gasesc dizolvate unele substante (saruri minerale, mitamine, lactoza), altele in suspensie (grasimi), iar altele in stare de dispersi coloidala (proteine). In tara noastra se foloseste in special laptele de vaca, si mai putin laptele altor specii, ca de exemplu oaie, capra, bivolita. Acesta din urma se foloseste mai ales la obtinerea unor derivate (iaurturi, branzeturi, etc).

Compozitia laptelui variaza in functie de anumiti factori, cum ar fi specia, rasa, hrana animalelor, varsta, etc. valoarea nutritiva a laptelui este in stransa legatura cu compozitia chimica si se apreciaza ca laptele contine proteine superioare proteinelor de origine vegetala, cu aceeasi valoare cu a proteinelor din carne, dar inferioara proteinelor din oua.

Proteinele din lapte sunt cazeina, lactoalbumina si lactoglobulina. Cazeina are propietatea de a coagula, fie in prezenta acidului lactic format din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice, fie sub influenta enzimelor, a cheagului, propietate pe care se bazeaza obtinerea iaurturilor, a branzeturilor, etc. lactalbumina ramane in zer, dupa prepararea branzeturilor, si prin fierberea acestuia coaguleaza, formand urda. Lactalbumina se gaseste in cantitati mici si este foarte importanta pentru continutul in anticorpi.

Glucidele din lapte sunt reprezentate de lactoza, care imprima laptelui gustul dulceag. Sub actiunea unor microorganisme, lactoza sufera procese de fermentatie lactica, alcoolica, propietati pe care se bazeaza obtinerea chefirului, branzeturilor proaspete, etc.

Lipidele sunt reprezentate prin gliceride, steride, fosfatide. O caracteristica a lipidelor din lapte este emulsionarea lor fina sub forma de globule sferice mici cu suprafata de actiune pentru fermentii digestivi. Prin agitare, datorita fortei centrifuge, se permite separarea globulelor de grasime, propietate pe care se bazeaza obtinerea unor produse lactate (smantana, frisca).

Sarurile minerale se gasesc in lapte in cantitati apreciabile, in special calciu si fosfor in proportie favorabila absobtiei lor digestive. Laptele este situat printre alimentele ale caror saruri minerale sunt foarte usor asimilate de organism. O ratie insuficienta de lapte si derivate lactice duce la dezechilibru calcic. In lapte se mai gasesc saruri de magneziu, sodiu, potasiu, precum si fier, iod, etc. Importanta lor este deosebita in cresterea si dezvoltarea organismului tanar. Laptele tuturor specilor de mamifere este sarac in fier si, de aceea, laptele nu poate fi socotit un aliment complet si nu se recomanda un regim exclusiv din lapte decat in primele luni de viata (copiilor pana la 3-4 luni). Substantele minerale din lapte au rolul de a inlesni formarea coagulului de calitate in obtinerea branzeturilor.

Vitaminele din lapte constituie o sursa importanta in alimentatie. Laptele contine vitamine hidrosolubile (B1, B2, B12, C, PP) si liposolubile (A, D, E, K).

Enzimele din lapte au rol de indicatori asupra calitatii laptelui. In lapte se gasesc urmatoarele enzime: reductaza, catalaza, lipaza, fosfataza, etc.

Laptele este un aliment cu rol plastic deosebit de valoros, atat pentru alimentatia copiilor, cat si a adultilor si varsnicilor. Este tolerat cu usurinta atat in alimentati omului sanatos, cat si a celui bolnav, cu putina rezerva in ceea ce priveste persoanele cu insuficienta hepatica.

Propietatile fizice ale laptelui influenteaza asupra calitatii laptelui si a produselor obtinute prin prelucrarea laptelui. Acestea sunt: densitatea, temperatura de fierbere, de inghetare, vascozitatea, aciditatea. Densitatea este determinata de raportul dintre substantele negrase si grasime. Cu cat creste cantitatea de grasime, cu atat scade densitatea. Temperatura de fierbere a laptelui este mai ridicata decat cea a apei.

Microflora laptelui laptele constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor. Microflora laptelui poate fi folositoare, atunci cand microorganismele sunt folosite pentru obtinerea unor produse lactate, sau microorganisme daunatoare, acestea provocand alterarea laptelui. Microflora laptelui este formata din bacterii, drojdii si mucegaiuri. Bacteriile contribuie la obtinerea produselor acido-lactice, a branzeturilor sau pentru a da aroma unor produse lactate. Drojdiile se folosesc pentru obtinerea fermentatiei alcoolice, ca de exemplu chefirul. Mucegaiurile se folosesc la obtinerea unor tipuri de branzeturi.

Indicii de calitate ai laptelui se apreciaza dupa: aspect, culoare, consistenta, miros, densitate, continut de grasimi, aciditate.

Laptele trebuie sa se prezinte ca un lichid omogen, opac, fara sedimente si impuritati. Opacitatea este data de substantele proteice si de grasimi. Culoarea laptelui trebuie sa fie alba, usor galbuie, determinata de grasimi si caroten. Consistenta este fluida, mai vascos decat apa. Gustul trebuie sa fie dulceag, placut, caracteristic. Mirosul este placut, caracteristic laptelui proaspat. Aciditatea laptelui trebuie sa fie de 15-20° .

Defectele laptelui pot fi de aspect, de culoare, de consistenta, de gust, miros, densitate, aciditate, etc. Laptele poate avea opacitate scazuta datorita cresterii continutului de apa. De asemenea poate avea impuritati sau sedimente cauzate de mulgerea si recoltarea neigienica a laptelui. Culoarea poate fi alba cu nuante albastrui, din cauza bacteriilor cromogene sau prin adaugarea unei cantitati de apa. Culoarea roz se datoreaza neatentiei la muls si trecerii in lapte a unor picaturi de sange. Gustul amar se datoreaza furajelor sau vaselor in care s-a efectuat mulgerea, gustul acru se datoreaza prezentei acidului lactic, gustul sarat apare datorita imbolnavirii ugerului. Mirosul poate fi de nutret, de balegar si poate proveni din tinerea laptelui in grajd dupa ce a fost muls.

Intrebuintarile culinare ale laptelui Laptele se intrebuinteaza incepand cu micul dejun, simplu sau cu adaosuri, ca bauturi racoritoare, ca amestec la bauturi, la diferite preparate culinare, asa cum reiese din tabel. Laptele are rol deosebit de important in arta culinara, contribuind la imbogatirea valorii nutritive a unor preparate.



Preparate sarate

Preparate dulci

Supe-crema (de legume, de crupe, etc.),

Pireuri de legume

Gratineuri de legume asociate cu branza (de cereale sau crupe)

Sosuri (bechamel, de smantana)

Mornay, asociate cu legume proaspete, oua tari, oua moi, la prepararea sufleurilor

Aluaturi, compozitii de clatite

Entremets-uri

Preparate calde sau reci care se servesc dupa branzeturi, de obicei la masa de seara

Entremets-uri avand la baza oua (crème de zahar ars, lapte de pasare, omlete dulci)

Entremets-uri avand la baza oua si amidon (crema de vanilie, sufleuri, budinci, sarlote, compozitie de clatite)

2. Produsele lactate

Produsele lactate se impart in produse de smantanire, produse lactate acide si branzeturi.

a. produsele de smantanire sunt obtinute prin procesul de separare a grasimii din lapte. Aceasta separare se realizeaza prin doua cai, si anume:

- separarea spontana sau naturala, care se obtine in laptele lasat sa stea in repaus la temperatura obisnuita, un anumit timp. Separarea se realizeaza datorita diferentei de masa specifica intre grasime si restul componentelor;

- separarea mecanica, care se realizeaza cu ajutorul separatoarelor, sub actiunea fortei de centrififugare;

Produsele obtinute prin smantanirea laptelui sunt smantana si untul.

Smanatana obtinuta spontan prezinta dezavantajul ca are un grad de aciditate mare si prin procedeul folosit nu se pot smanatni cantitati mari de lapte. Smantanirea mecanica prezinta avantajul ca se pot prelucra cantitati mari de lapte, iar smantana obtinuta este dulce, de calitate superioara. Materia prima folosita pentru obtinerea smanatanii este laptele de vaca, uneori si in amestec cu cel de bivolita. Dupa modul de preparare smantana se clasifica in doua categorii: smanatana dulce (frisca) si smantana fermentata.

Smantana dulce sau frisca are un continut de grasime de 32% si aciditatea de 20°. Are culoare alba-galbuie, gustul dulceag, placut si o consistenta fluida, omogena.

Smantana fermentata se clasifica dupa procentul de grasime in doua tipuri: cu 30% grasime si 25% grasime. Smanatana fermentata este smantana pentru consum si se obtine din smantana dulce, cuprinzand o serie de operatii.

Compozitia chimica a smantanii este asemanatoare cu cea a laptelui, cu deosebirea ca in smantana se gaseste o cantitate mai mare de grasime, iar celelalte componente in cantitati mai reduse.

Defectele smantanii pot fi defecte de aspect, gust, miros, consistenta, etc. Smantana are uneori aspect spumos, ca urmare a precipitarii substantelor proteice. Consistenta smantanii poate fi lichida, laptoasa, cand s-a adaugat o cantitate de lichid sau mucilaginoasa, datorita folosirii unor vase necorespunzatoare din punct de vedere al starii de igiena. Smantana are uneori un gust acru, provenit din cauza aciditatii mari, un gust amar, cauzat de furaje, sau gust de ranced, datorita descompunerii acizilor grasi sub actiunea enzimelor. Pentru apreveni defectele aratate este necesar ca la prepararea smantanii sa se folosesasca lapte cu aciditate corespunzatoare si vase in perfecta stare de igiena si curatenie.

Smantana se pastreaza in spatii frigorifice, fara mirosuri straine la 2-6°C. frisca are termen de valabilitate 24 de ore de la obtinere, iar smantana fermentata 5 zile. Transportul se efectueaza cu masini curate, fara mirosuri straine.

Smantana se utilizeaza in bucatarie la diferite sosuri, ciorbe, supe-crema, mancaruri. Frisca se intrebuinteaza de obicei in cofetarie la prepararea diferitelor bauturi calde, prajituri, inghetate, cu rolul de a mari valoarea nutritiva a preparatelor, a da aspect si gust placute. Coeficientul de utilizare este mare si se digera usor.

Untul constituie unul din produsele valoroase in alimentatie, consumat cu placere la orice varsta, datorita valorii sale nutritive si gustului placut. Materia prima pentru obtinerea untului este smantana cu un continut ridicat de grasime. Operatiile principale pentru obtinerea untului sunt smanatanirea laptelui, pasteurizarea smanatanii, maturarea si fermentarea smantanii, baterea, malaxarea, spalarea si ambalarea.



Untul se grupeaza in doua sortimente: unt superior si unt de masa, care la randul lui poate fi unt de masa calitatea I sau unt de masa calitatea a II-a. acestea se deosebesc intre ele prin gradul de aciditate.

Culoarea untului trebuie sa fie alba-galbuie pana la galben-pai, cu luciu specific, miros si gust placute, aroma placuta rezultata la fermentarea smantanii prin transformarea unei cantitati de glucoza in substante aromatizante. Untul nu trebuie sa aiba gust acru, de mucegai, ranced, etc. Consistenta untului la 10-13°C este compacta, onctuoasa. In sectiune se prezinta ca o masa omogena, fara picaturi vizibile de apa sau goluri de aer. Continutul in grasime este de 80% pentru untul superior si 74% pentru untul de masa.

Depozitarea untului se face in camere reci, curate, uscate, aerisite, cu umiditatea relativa a aerului de 75-85%.

Untul se intrebuinteaza in stare naturala si la preparea diferitelor sosuri, aluaturi, crème, etc.

b. produsele lactate acide se obtin din laptele supus unor prelucrari speciale (fermentarea laptelui cu culturi speciale de bacterii lactice), mai simple sau mai complexe ijn functie de sortimentul dorit. Fermentarea se obtine ca urmare a dezvoltarii in lapte a unor microorganisme specifice, care modifica propietatile laptelui obisnuit. Produsele lactate acide sunt considerate produse dietetitce, deoarece sunt usor de digerat, nutritive, racoritoare, gustoase, recomandate tuturor categoriilor de varsta. De asemenea, aceste produse inlatura unele tulburari digestive, in special in cazul tratamentelor cu antibiotice. Aceasta deoarece amelioreaza flora intestinala, prin reinsamantare cu microorganisme acidifiante care au propietati bactericide. Cele mai consumate produse lactate acide sunt: iaurtul, laptele batut, chefirul, laptele acidofil, etc.

Iaurtul este produsul cel mai raspandit si mai apreciat. Se prepara din lapte de vaca, lapte de oaie si lapte de bivolita, care se fierbe pana se evapora ¼ din cantitatea initiala. Laptele astfel concentrat se lasa sa se tempereze si se insamanteaza cu maia de culturi pure de bacterii lactice specifice iaurtului. Iaurtul se caracterizeaza prin coagul de consistenta ferma, cremos, fara bule, de culoare alba sau alb-galbuie si miros placut, acrisor. Se intrebuinteaza in stare naturala la diferite preparate culinare, ca ciorbe, mancaruri, inghetate, aluaturi, etc.

Laptele acru se obtine prin acidifierea naturala a laptelui lasat sa stea la temperatura camerei. Industrial se obtine prin insamantarea cu maia de bacterii lactice. Prin baterea coabului (maruntire) se obtine laptele batut.

Sana este un produs acid care se prepara la fel ca si laptele batut, prin fermentare cu bacterii lactice.

Chefirul este o bautura lactica acida cu dubla fermentatie (fermentatie lactica si fermentatie alcoolica), in urma insamantarii cu maia de granule de chefir.

Produsele lactate acide au un rol deosebit in alimentatia rationala a omului sanatos si ocupa un loc important in alimentatia dietetica. Aceste produse au o valoare asemanatoare laptelui, iar componentele nutritive se gasesc intr-o forma usor asimilabila pentru organism.

c. conservele din lapte sunt reprezentate de laptele praf, care se obtine prin deshidratarea aproape totala a laptelui, incat produsul finit contine apa doar in proportie de 4-6%. Se prezinta sub forma de pulbere de culoare alb-galbuie, fara aglomerari sau corpuri straine, cu gust dulceag si miros placut.

d. branzeturile sunt produse obtinute prin coagularea cazeinei din lapte si prelucrarea coagulului obtinut, in functie de specificul sortimentului respectiv. Materi prima folosita poate fi laptele de oaie, de vaca, de bivolita sau amestecul acestora. Coagulul se formeaza prin acidifierea laptelui in stare naturala, cu insamantare de bacterii lactice (industrial) sau cu ajutorul cheagului. In functie de componentele pe care le contin branzeturile sunt produse concentrate din proteine, saruri minerale, lipide. De obicei, branzeturile obtinute din coagul rezultat in urma acidifierii lactice se consuma proaspete, iar cele obtinute cu ajutorul cheagului necesita o prelucrare desfasurata pe mai multe etape. Acestea din urma sunt branzeturile fermentate sau maturate. Branzeturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: materia prima, continutul de grasime, consistenta pastei si procesul tehnologic.

Dupa materia prima folosita se impart in: branzeturi din lapte de vaca (branza de vaca, Trapist, Olanda, svaiter) si branzeturi din lapte de oaie (telemea, cas, cascaval, branza de putina).

Dupa consistenta pastei branzeturile se grupeaza in: branzeturi moi (branza de vaca, Bucegi, Caraiman), branzeturi semitari (Trapist, Olanda) si branzeturi tari (svaiter).

Dupa procesul tehnologic branzeturile se impart in urmatoarele grupe: branzeturi proaspete, branzeturi maturate, branzeturi topite.

a. branzeturi proaspete



Branza de vaca se obtine din lapte de vaca integral. Coagulul format se pune in sedile, se lasa sa se scurga, se trece prin masina cu valturi (in industrie) si apoi se ambaleaza. Se prezinta ca o masa omogena, de culoare alba pana la alb-galbuie, de consistenta moale, nesfaramicioase, cu gust si miros placute. Se utilizeaza in regimul dietetic si in alimentatia omului sanatos, la diferite preparate culinare, ca de exemplu: mamaliguta cu branza de vaca, omleta, galuste, papanasi fierti sau prajiti, legume umplute cu branza de vaca, placinta, strudel. Se pastreaza in incaperi curate, aerisite, cu temperatura de maxim 8°C.

Casul de oaie se obtine din lapte de oi. Coagulul obtinut cu ajutorul cheagului se scurge de zer. Casul se livreaza pentru consum in stare proaspata. Se prezinta sub forma de bucati semisferice. Casul de oaie are coaja subtire, zvantata, de culoare galbuie, fara crapaturi. In sectiune se prezinta ca o pasta fina, densa, de culoare alb-galbuie, cu rare ochiuri mici de fermentare. Are gust si miros placute, specifice, usor acrisor. Se pastreaza proaspat, la temperatura de 17°C, aproximativ 3 zile.

Casul afumat este casul obtinut dupa procedeul descris anterior, supus apoi procesului de afumare.

Urda se obtine prin coagularea lactalbuminei din zerul ramas de la prepararea casului, prin fierbere. Se procedeaza in mod similar cu obtinerea branzei de vaca. Urda poate fi dulce sau sarata. Urda dulce se consuma imediat, ca aperitiv asortat cu legume si la diferite preparate: clatite, sarmalute, etc.

b. branzeturile maturate

Branza telemea sau de Braila se obtine prin prelucrarea laptelui de oaie, de vaca sau din amestecul celor doua, uneori si in amestec cu lapte de capra sau bivolita. Coagulul se obtine din lapte integral sau normalizat, cu ajutorui cheagului. Coagulul obtinut se scurge de zer, se taie bucati, se sareaza, se aseaza in putini, se sareaza din nou, se inchid si se lasa la maturat cel putin 30 de zile. Branza telemea se prezinta sub forma de bucati care isi mentin forma data, potrivit de sarate, cu suprafata curata, culoare alba pentru cea de oi si alb-galbuie pentru cea de vaca. In sectiune, branza de oi are aspect onctuos, neted, culoare alba. Cea de vaca prezinta ochiuri mici si dese (de fermentare), de culoare alb-galbuie, gust si miros placute, specific laptelui folosit. Continutul in grasime pentru telemeaua de vaca este 42-44%, iar pentru telemeaua de oi, 47-50%. Se intrebuinteaza in stare naturala, ca aperitiv, la diferite preparate de bucatarie si patiserie.

Branza Trapist se prepara din lapte de vaca sau din amestec de lapte de vaca si lapte de bivolita. Coagulul obtinut se faramiteaza, se supune din nou unui proces termic de incalzire, pentru a elimina zerul, se introduce in forme, se preseaza, apoi se scoate si se tine in saramura, trecandu-se la maturat pentru 4- saptamani. Dupa maturare se parafineaza. La exterior are coaja subtire, galbuie, parafinata. Branza Trapist are in sectiune aspect lucios, cu ochiuri rare, culoare galbuie, consistenta semitare, gust dulceag, miros placut.

Branza Olanda se prepara din lapte de vaca. Procesul tehnologic este asemanator cu al Trapistului, cu deosebirea ca timpul de maturare si continutul de sare sunt mai mari. Arfe forma paralelipipedica, cilindrica sau sferica, coaja subtire, neteda, acoperita cu parafina colorata. In sectiune se observa ochiuri mici, rotunde sau ovale, repartizate uniform, consistenta semitare, gustul si mirosul placute.

Branza svaiter Coagulul se obtine prin insamantarea laptelui de vaca cu bacterii specifice. Durata de maturare este de 8-10 saptamani, la temperatura de 18-22°C. se prezinta sub forma de roti mari, cu coaja galbuie, fara crapaturi. In sectiune se observa gauri inegale (1-2 cm), raspandite mai ales spre mijloc. Are consistenta tare, aspect lucios, culoare galbena-deschis, gust si miros placute, caracteristice. Se utilizeaza in stare naturala, de obicei la sfarsitul meniului, impreuna cu fructele.

Cascavalul de Dobrogea se prepara din lapte de oaie. Se deosebeste de celelalte branzeturi maturate prin aceea ca in procesul tehnologic intervine operatia de oparire. Durata de maturare este intre 45 si 60 de zile. Cascavalul de Dobrogea se prezinta sub forma de roti. La exterior are o coaja neteda, de culoare galbuie-cenusie, uneori parafinata. In sectiune, cascavalul are o masa compacta, cu rare ochiuri de consistenta tare, cu gust si miros placute, usor acrisor, picant.

Cascavalul de Penteleu se prepara din lapte de oaie, de vaca sau in amestec. Se prezinta sub forma de roti. Se deosebeste de cascavalul de Dobrogea prin aspectul interior si exterior. Coaja poate fi acoperita cu un strat subtire de mucegai de culoare argintie. Consistenta este mai moale decat la cascavalul de Dobrogea, gustul mai dulceag si mai putin picant, fara ochiuri sau spatii.

Cascavalul Dalia se aseamana ca proces tehnologic cu cel de dobrogea, cu deosebirea ca se prepara numai din lapte de vaca. Consistenta este mai moale decat a celui de Dobrogea, iar culoarea galbena mai intensa.

Cascavalul se foloseste in alimentatie in stare naturala, ca aperitiv, la gustari, sau ca adaosuri la sosuri gratinate, la fast-food-uri, budinci, sufleuri. Se pastreaza in spatii frigorifice, la 2-8°C, avand termene de valabilitate de pana la 6 luni.



loading...








Document Info


Accesari: 45683
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )