Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MODALITATI PRACTICE DE FOLOSIRE A METODELOR DIDACTICE IN EDUCATIE FIZICA SI SPORT

profesor scoala




MODALITATI PRACTICE DE FOLOSIRE A METODELOR DIDACTICE IN EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Prof. Univ. Dr. Gloria RATA Universitatea Bacau




Lector univ. drd. Bogdan C-tin RATA Universitatea Bacau

Cuvinte cheie : formare, predare, metoda

Keywords: pattern, teaching, method

Rezumat

Lucrarea este o incercare de prezentare a formarii obisnuintei de folosire a procedeelor si metodelor didactice de catre studenti prin implicarea acestora in actul formativ. Pentru a ajunge la formarea competentelor praxiologice de predare se impune cunoasterea strategiilor de folosire a metodelor didactice. Acest lucru presupune pentru fiecare metoda in parte cunoasterea si respectarea structurii, a modalitatilor de organizare, a strategiei (tehnicii) de lucru, a situatiei de folosire, a avantajului, a dezavantajului si a eficientei. Eficienta unei metode creste atunci cand este insotita de alta metoda prin care se subliniaza anumite aspecte; se constientizeaza scopul urmarit; se reactualizeaza cunostintele; se realizeaza intr-o forma dinamica, atractiva; are un ritm corespunzator de prezentare, dand posibilitatea elevilor sa vizualizeze, sa perceapa, sa inteleaga, sa retina informatiile.

Introducere

De ce aceasta intrebare? Analiza si raspunsul acestei intrebari se impun intrucat in institutiile de invatamant superior de formare profesionala de tip didactic 626c216g se pregatesc oameni pentru a deveni profesori, formatori, care, la randul lor, trebuie sa stapaneasca "arta predarii".

Scopul acestei lucrari este de a prezenta modalitati practice de folosire a metodelor didactice, schimband astfel accentul de pe predarea centrata pe memorare pe predarea centrata pe formarea capacitatii de transmitere aplicativa a informatiilor. Formarea capacitatii studentilor de a transmite informatii aplicative constituie un obiectiv formativ, mai putin tratat in literatura de specialitate, dar care este necesar in orice activitate, indiferent de modul de desfasurare, de importanta sau nivelul acesteia. Abordarea procesului de formare si autoformare a studentilor are un caracter complex si vizeaza atat latura acumularii, analizei, prelucrarii, interpretarii informatiilor, cat si latura de retransmitere a informatiilor.

Procesul de pregatire profesionala centrat pe formarea competentelor si capacitatilor profesionale prezinta punctul central ce reglementeaza si directioneaza desfasurarea activitatilor cadrului didactic, inarmeaza specialistul cu instrumente de operationalizare a modalitatii de transmitere eficienta a informatiilor, dar si de dirijare a activitatii. Obisnuirea si implicarea studentilor in realizarea procesului de predare prin introducerea si folosirea strategiilor educationale centrate pe elev/student constituie punctul central al acestei lucrari.






Prezentarea tehnologiei de aplicare a metodelor

Pentru a forma cadre didactice eficiente capabile sa realizeze proces instructiv-educativ de calitate, este necesara implicarea lor in activitatea directa de predare, dar si obisnuirea cu metodologia predarii. In aceasta lucrare, vom prezenta tehnica praxiologica de folosire a 4 metode didactice (descrierea, demonstratia, observatia si problematizarea), des utilizate in procesul instructiv-educativ. Subliniem faptul ca, prin intermediul acestor metode, se asigura cu preponderenta operatia de predare in lectiile practice din educatia fizica si sport.

Asa cum consemneaza A. Barta si P Dragomir (1999, pag. 21), descrierea este "metoda prin care se prezinta verbal imaginea unui exercitiu, precizandu-se miscarile, succesiunea lor, directia, amplitudinea, ritmul si durata". Descrierea exercitiilor fizice consta intr-o expunere terminologica ce presupune: prezentarea pozitiei initiale; prezentarea succesiunii miscarilor cu toate componentele specifice (directie, amplitudine, ritm, intensitate etc.); prezentarea pozitiei finale. Folosirea descrierii in lectia de educatie fizica presupune respectarea urmatoarelor recomandari: sa fie clara si concisa, intr-o terminologie specifica, sugestiva si cunoscuta de elevi/sportivi/studenti; sa preceada, sa insoteasca sau sa urmeze demonstratiei, sau poate fi insotita de planse, machete, fotografii, scheme; sa fie reluata ori de cate ori s-a constatat ca apar dificultati in procesul de intelegere, de reprezentare sau de executie; sa fie folosita cu precadere in momentul de initiere, invatare a unui exercitiu, a unei deprinderi motrice.



Metodologia de organizare Profesorul prezinta descrierea exercitiului fie pentru tot colectivul cand lucreaza frontal, fie pe grupe cand colectivul de elevi este scindat in unitati mai mici, fie pentru fiecare individ in parte cand se lucreaza individual, sau unui anumit elev ii este necesara o explicatie suplimentara. Strategia (tehnica) de organizare: Descrierea poate fi realizata de catre profesor si presupune accentuarea unor aspectele cheie ale executiei. Ea poate fi realizata ca o reproducere de catre elev/sportiv/student, sau ca o prezentare directa. In ambele cazuri, este urmarita, dirijata, corectata de catre profesor, care intervine cu sau in repetarea descrierii, pana in momentul in care a fost insusita corect.

Situatii de folosire: Se foloseste in educatia fizica pentru toate exercitiile fizice noi (sistemele de actionare), in stadiul de invatare si in situatiile in care se constata lipsuri sau neintelegeri.

Avantaje: Se poate folosi la toate nivelurile incepand cu grupele de invatamant prescolar si terminand cu grupe de varsta a III-a. Dificultatea descrierii consta insa in adaptarea la particularitatile varstei si nivelului de cunoastere a colectivelor sau indivizilor cu care se lucreaza.

Dezavantaje: Nu intotdeauna se reuseste sa se realizeze o percepere si intelegere corecta a aspectului descris si de aceea este bine sa fie insotita de demonstratie sau material intuitiv.

Eficienta: Contribuie la formarea unei reprezentari corecte, dezvolta capacitatea de atentie si de concentrare, are posibilitatea de a compara descrierea curenta cu cele invatate anterior, subliniind asemanarile si deosebirile.

Din punct de vedere psihologic, asa cum mentioneaza Mihai Epuran (2005, pag. 192), "descrierea este un proces complex in care un subiect doreste sa comunice un continut faptic si semnificativ asupra unui fenomen situatie, activitate, individ sau grup, pe care l-a cunoscut, in mod direct sau prin intermediul unor informatii la care a avut acces".

Demonstratia este o metoda clasica traditionala ce se foloseste in situatii educationale in care se asteapta un raspuns verbal sau practic dupa un model prezentat.

Metodologia de organizare: Demonstratia practica prin model uman, sau prin material intuitiv (planse, video, schite etc.) se poate realiza pentru o clasa, pentru o grupa sau pentru un singur individ.

Strategia (tehnica) de folosire: Profesorul sau un elev priceput demonstreaza executia unui exercitiu (deprinderi motrice) ceilalti elevi o urmaresc. Pentru a sublinia elementele esentiale si a scoate in evidenta aspectele mai greu de executat, demonstratia poate fi insotita de descriere, explicatie si conversatie.

Situatii de folosire: Se foloseste in toate situatiile in care se insuseste o noua deprindere, un nou exercitiu, o noua structura, dar si de fiecare data cand s-a constatat ca apar greutati in reprezentare.

Avantaje: Se poate folosi la toate nivelurile de varsta si poate fi facuta si de elevii ce au o inteligenta motrica deosebita.

Dezavantaje: Are dezavantajul ca nu poate fi realizata de catre profesor in anumite situatii (varsta, stare de sanatate, nivel de pregatire etc.)

Eficienta: Contribuie la educarea perceptiei, dezvolta spiritul de observatie, capacitatea de analiza si de comparare.

Observatia reprezinta metoda prin care elevul/sportivul urmareste cu atentie executiile colegilor/partenerilor/adversarilor, cu scopul intaririi reprezentarii miscarii si eventual al depistarii greselilor sau a aspectelor cheie ce ar putea influenta executia proprie.



Metodologia de organizare: Observatia presupune angrenarea in urmarirea unei demonstratii practice speciale sau a unei exersari practice ce are loc in procesul de invatare. Se poate realiza de toti elevii odata, cand demonstratia se face de catre profesor, sau de catre un elev priceput sau de catre un grup de elevi sau individual cand se urmaresc aspecte speciale, particulare.

Strategia (tehnica) de folosire: Profesorul sau un elev demonstreaza in timp ce restul elevilor observa aspectele, elementele indicate a fi urmarite. Elevul incearca sa observe, sa descopere cu privirea aspectele executiei realizata de profesor, un coleg sau un adversar. In cazul executiei proprii, elevul, sportivul, studentul incearca sa observe prin intermediul perceptiilor musculare si a organelor de simt punctele corecte si incorecte ale exersarii. Este vorba de acea observatie interioara "cu ochii mintii".

Situatii de folosire: Se foloseste in toate situatiile in care se exerseaza deprinderile, exercitiile noi cand se abordeaza structuri noi, dar si de fiecare data cand se constata ca apar greutati in reprezentare si exersare.


Avantaje: Se foloseste la toate nivelurile de varsta si poate fi facuta cu multa usurinta atunci cand este dirijata. Poate fi realizata si de elevii scutiti medical.

Dezavantaje Are dezavantajul ca nu poate cuprinde decat un numar mic de elevi si este greoaie si incompleta cand se lucreaza cu colective numeroase.

Eficienta: Contribuie la educarea perceptiei, spiritului de observatie si capacitatii de analiza, la formarea capacitatii de evaluare. Valoarea metodei este data de faptul ca poate stimula elevii in aplicarea a tot ceea ce considera ca este nou si eficient, le stimuleaza gandirea creatoare, imaginatia, le imbogateste cunostintele si le dezvolta simtul observatiei si capacitatea de analiza.

Problematizarea este considerata una din metodele cele mai eficiente si mai complexe de implicare a elevilor/studentilor/sportivilor in procesul de formare. Robert Gange (1975, pag. 190), analizand modul de prezentare si implementare in procesul instructiv-educativ, accentueaza ideea ca "dupa unii este mai degraba un sistem sau o imbinare de metode si procedee, iar dupa altii un principiu, o noua orientare in practica scolii" si o denumeste "rezolvarea productiva de probleme". Problematizarea presupune crearea unor situatii teoretice sau practice dificile care necesita din partea elevilor, sportivilor, studentilor o atentie deosebita in gasirea unor solutii noi de rezolvare.

Exersarea deprinderilor motrice, realizata in mod diferit si in conditii de executie cat mai variate, impuse de situatii neprevazute constituie o modalitate de realizare a acelui tip de "invatare aplicativ deductiva", care sta la baza modificarii comportamentelor si personalitatii. Paralel cu indrumarea facuta de cadrul de specialitate, pe tot parcursul instruirii, se impune angajarea elevilor/studentilor/sportivilor in rezolvarea, in mod independent, a diferitelor probleme, situatii aparute, sau provocate, in cautarea unui raspuns pertinent, in gasirea unei solutie pentru problema cu care se confrunta. Folosirea acestei metode in procesul instructiv-educativ de tip practic sau teoretic impune respectarea unor conditii: existenta unor cunostinte anterioare privind problema data; existenta interesului elevilor/studentilor/sportivilor in rezolvarea problemei; dificultatile de rezolvare sa nu depaseasca posibilitatile elevilor/studentilor/sportivilor; elaborarea situatiei problema intr-un moment potrivit. Ca si celelalte metode, problematizare este o metoda cu mare eficienta, ce se poate combina cu dezbaterea, studiul de caz, invatarea prin descoperire si presupune folosirea ei atunci cand se impune si cand se poate folosi. Alaturi de celelalte metode verbale si intuitive folosite in transmiterea informatiilor in educatia fizica si sport ca si in celelalte discipline, contribuie la dezvoltarea capacitatilor intelectuale ale elevilor, studentilor, sportivilor.

Exemplu un parcurs aplicativ: Descrierea structurii (continutului) parcursului: alergare pe distanta de 5 m, trecere peste o banca de gimnastica, rostogolire pe o saltea, alergare pe distanta de 6 m, trecere pe sub un obstacol, alergare la o scara fixa, urcare pe 5 sipci, coborare pe cealalta scara, ridicarea unei mingi si intoarcere, cu transportul acesteia, in alergare la grupa proprie.



Situatii de folosire: Se foloseste in educatia fizica in jocuri dinamice si jocuri sportive, in parcursuri aplicative, in formarea si, mai ales, in rezolvarea unor structuri algoritmice de sisteme de actionare pentru realizarea obiectivelor instructiv-educative. Asa cum sublinia Ioan Cerghit (1980, pag. 129), "problematizarea isi gaseste utilizarea pretutindeni unde se pot crea situatii-problema ce urmeaza a fi solutionate prin gandire comuna si cautare, prin cercetare si descoperire a unor noi adevaruri, a unor noi reguli si solutii de ordin superior ce devin o parte integranta a repertoriului individual de achizitii. Ea poate fi aplicata in predarea tuturor disciplinelor de invatamant, in toate etapele procesului didactic si la nivelul tuturor ciclurilor scolare; intra usor in combinatie cu alte metode (lucrari experimentale, analiza de caz, dezbaterea, expunerea lucrarilor practice etc.)".



Avantaje: Se poate organiza pentru toata clasa, cu grupuri mari si mici, se poate organiza la toate nivelurile incepand cu invatamantul primar si terminand cu grupe de varsta a III-a.

Dezavantaje: Are dezavantajul ca necesita un anumit nivel de cunostinte, capacitate de analiza si discernere formata, dar si predispozitia profesorului pentru nou, pentru perfectionare.

Eficienta: Contribuie la educarea curajului, a imaginatiei, a creativitati, a vitezei de decizie, a judecatii etc. Angajarea intr-o activitate independenta de insusirea si, indeosebi, de aplicare in situatii diferite a celor invatate prin crearea de probleme educa imaginatia, motivatia si interesul pentru gasirea celor mai eficiente si adecvate solutii ceea ce duce la imbunatatirea nivelului de cunostinte, la dezvoltarea creativitatii, dar si la orientarea gandirii spre rezolvarea de situatii.

Descrierea, demonstratia, observatia, problematizarea constituie metodele de baza folosite in scopul formarii unei perceptii, a unei reprezentari clare asupra miscarii ce trebuie executata.

Transmiterea, insusirea si evaluarea cunostintelor este un proces complex ce se realizeaza prin folosirea combinata a tuturor metodelor. Formarea unei reprezentari clare se realizeaza cu ajutorul metodelor verbale (explicatiei, descrierii, povestirea, prelegerea, conversatia), insa perceptia si intelegerea reala este intregita de o observare dirijata asupra unei demonstratii corecte si repetate, iar capacitatea de adaptare si creatie se educa prin problematizare.

Concluzii

In concluzie procesul de pregatire profesionala din ultimii ani tinde sa-si mute accentul de pe asimilarea informatiilor pe aplicarea practica, pe invatarea de tip operativ, centrat pe formarea competentelor si capacitatilor profesionale ce inarmeaza specialistul cu instrumente de operationalizare, cu modalitatii de transmitere eficienta a informatiilor, dar si de dirijare a activitatii. Obisnuirea si implicarea studentilor in realizarea procesului de predare prin introducerea si folosirea strategiilor educationale centrate pe modalitatea de folosire a metodelor didactice constituie punctul central al acestei lucrari. Directionarea pregatirii studentilor spre insusirea strategiilor de predare a devenit in ultimii ani o preocupare ce urmareste sa formeze la studenti obisnuinta de utilizare a procedeelor metodice sau a metodelor didactice, bazata pe cunoasterea si respectarea structurii acestora, a modalitatilor de organizare, a strategiei (tehnicii) de lucru, a situatiei de folosire, a avantajului, a dezavantajului si a eficientei.

Abstract

The study "Practical modalities for using didactical methods in physical education and sport" is trying to present patterns of using approaches and methods by the students, including them within the formative act. For accomplishing the praxis competence in teaching it is imposed to have knowledge and practical skills. This aspect suppose, for each method and approach separately, information and respect of the structure, knowledge about organisational modalities, work strategies, about different approaches, their advantages, disadvantages and of practical work out. A method is better when is supported by another one throughout are maintained some aspects; it is established a right purpose; are remembered the best knowledge; it is realised within a dynamic, attractive form; it has a correct presentation, giving to the students the possibility to see, to perceive, to understand and to retain information.


Bibliografie

BARTA, A., DRAGOMIR, P., Educatie fizica - Manual pentru casa a X-a , scoli normale. Edit. Didactica si Pedagogica - R.A Bucuresti, 1999

EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Exercitii fizice. Sport. Fitness, Ed. a 2-a, Edit. FEST, Bucuresti, 2005

GANGE, R.M., Conditiile invatarii, (trad.) Edit. Didactica si pedagogica, Bucuresti,1975











Document Info


Accesari: 7016
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )