TENDINTE ALE FAMILIEI ACTUALE

1. Definirea familiei

Pentru a putea intelege care sunt elementele asupra carora se concentreaza efortul de evaluare si mai apoi cel de interventie in ceea ce priveste familia, este necesar sa intelegem care sunt elementele de baza ale acestei realitati.

Exista o multitudine de definitii in acest sens.

In acceptiunea lui Murdock (1949), familia apare ca un “grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproduc# 131g65b 5;ie. Ea include adulti de ambele sexe, din care cel putin doi au relatii sexuale recunoscute (aprobate) social, si au unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati, pe care ii cresc si ii ingrijesc.”

Levi-Strauss (dupa Damian, 1973) arata ca familia reprezinta “un grup social care isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii sau alte rude, grup unit prin drepturi si obligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale (incluzandu-le pe cele sexuale).

O alta definitie este cea propusa de V. Stanoiu si M. Voinea (1983): “Familia este un grup social alcatuit din persoane care traiesc impreuna, au gospodarie casnica comuna, sunt legate prin anumite relatii natural-biologice, psihologice, morale si juridice, si care raspund una pentru alta in fata societatii.”

2. Functiile specifice ale familiei

Desi prin inventarierea functiilor familiei ne apropiem de domeniul sociologiei familiei, este important si in acelasi timp necesar sa facem acest lucru, avand in vedere doua considerente:

in primul rand faptul ca “ideal ar fi ca in cazul familiei cercetarile intreprinse sa fie de natura multidisciplinara, interdisciplinara sau chiar transdisciplinara, adica de tip integrativ, pornind de la constatarea ca si viata familiala este multicauzal determinata si ca efectele comportamentelor familiale se regasesc pe multiple planuri .“ (Ilut, 1995:7).

studierea familiei ca grup, cu functii si dinamica specifice, ne ofera o perspectiva a interventiei atat la nivel de cunoastere a aspectelor–cheie care pot genera o anumita disfunctionalitate in interiorul acestui sistem, si asupra carora este necesar sa se intervina in cadrul demersului de asistare, cat si asupra orientarii modalitatilor concrete, specifice de actiune, la nivel individual sau grupal.

Dupa Tischler si al. (1986), principalele functii sociale ale familiei sunt:

a. Regularizarea comportamentului sexual – prin regulile sale formale si informale, familia regleaza comportamentul sexual intrafamilial, sanctionandu-se incestul, relatiile sexuale intamplatoare, etc;

b. Reglementarea modelelor reproducerii – societatea, prin intermediul familiei, indica modelele de reproducere sexuala, explicitand contextul de timp si cadrul in care indivizii pot avea contacte sexuale;

c. Organizarea productiei si a consumului (functia economica) – in etapa actuala, respectiv cea a societatilor industriale si post industriale, aceasta functie se manifesta in principal in ceea ce priveste latura de consum, dar se refera in acelasi timp si la organizarea bugetara din interiorul familiei.

d. Socializarea copiilor – in interiorul grupului familial, copilul dobandeste modele de comportament si un sistem de valori. Neconcordanta intre valorile si comportamentele internalizate si normele sociale larg acceptate, genereaza comportamente deviante.

e. Fundal socio-afectiv – familia este cea care asigura acea securitate emotional-afectiva si stabilitate, necesare oricarei fiinte umane. In acest sens, familia poate avea o influenta in dublu sens: pe de o parte poate sa constituie un factor terapizant intr-o multitudine de situatii (boala somatica, comportamente de adictie, afectiuni psihiatrice), sau, in sens revers, sa determine o agravare, o adancire si acutizare a problemelor aparute la un moment dat la nivel individual sau grupal.

f. Factorul cel mai important in acordarea directa, nemijlocita a statutului social – nasterea unui individ in cadrul unei anumite familii ii aduce anumite bunuri materiale, o anumita pozitie sociala (in sensul apartenentei  la o anumita clasa sociala, grup etnic, etc.), iar in mod indirect, prin scolarizare ii confera un anumit statut social.

3. Tendinte si transformari in familia contemporana

Odata cu procesul de industrializare si modernizare, si familia, ca parte a realitǎtii sociale, a urmat in mod obligatoriu aceasta tendinta. Datorita acestor circumstante, putem vorbi de anumite particularitati ale familiei contemporane:

1. Familia moderna este una de mici dimensiuni. Este vorba de faptul ca familia extinsa a fost inlocuita de cea nucleara, formata din cuplul conjugal si copiii acestuia (daca exista). Acest gen de familie permite o crestere a rapiditatii in luarea deciziilor, dar si o crestere a mobilitatii geografice si profesionale, atat de necesare in contextul societatii moderne;

2. Cea mai mare parte a functiilor specifice familiei a fost preluata de catre alte institutii sociale, din afara familiei; astfel, functia economica, functia de educare si socializare a copiilor, functia religioasa, recreativa si cea ocupationala nu mai sunt realizate azi exclusiv in cadrul familiei.

Reprezentanti ai interactionalismului simbolic, Burgess si Locke (1945) aratau ca industrializarea si urbanizarea au avut un puternic impact in acest sens.

Conform tezei lui Burgess, familia a depasit caracterul ei institutional (guvernat de reguli si regulamente, indatoriri si obligatii stricte, presiuni puternice din partea familiei extinse), trecand de la “familia-institutie” la “familia-tovarasie”.

Aceasta reprezinta “o unitate dezvoltata pe afectiune mutuala si o apropiere intima a sotului si sotiei, a parintilor si copiilor”(Hutter, 1988:167, apud Burgess,1945)

Se poate intelege de ce in acest context, in care familia aproape ca a delegat in totalitate functiile sale altor institutii, punand accent pe cea afectiv-emotionala, asteptarile cu privire la fericirea maritala sunt ridicate, iar deziluziile si esecul se pot instala mult mai repede.

3. Societatea actuala, in continua schimbare, a consacrat si alte tipuri de familii, care desi nu se subsumeaza in totalitate definitiilor existente, sunt considerate ca atare. Este vorba de cresterea numarului de familii informal constituite, care nu sunt legitimate, bazandu-se pe coabitare, sau de familiile cu un singur parinte (monoparentale), care sunt tot mai frecvente astazi.

4. Datorita importantei familiei in asigurarea suportului afectiv pentru membrii sai, si a asteptarilor foarte ridicate in acest sens, si sansele de disolutie a cuplurilor, si implicit a familiilor.

Bibliografie:

Collins, R., 1988, Sociology of marriage&the family, Nelson-Hall, Inc., New York.

Dreman,S., 1997, The family on the threshold of the 21^ST Century, Lawrence Erlbaum Associates, Inc., New York.

Giddens, A., 2000, Sociologie, Ed. All, Bucuresti.

Hutter, M., 1988, The changing  family – comparative perspectives, Mac Millian Publishing, New York

Ilut, P., 1995, Familia cunoastere si asistenta”, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca

Lamanna, M. Riedmann, A., 1991, Marriages and families, Wadsworth Publishing Company, Belmont.