Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Schita structurii existential-ontologice a mortii

Filozofie




Schita structurii existential-ontologice a mortii

Consideratiile pe care le-am facut cu privire la rest, sfīrsit si integralitate au facut sa apara necesitatea de a interpreta fenomenul mortii ca fapt-de-a-fi-īntru-sfīrsit pornind de la constitutia fundamentala a Dasein-ului. Numai īn felul acesta poate sa se vada īn ce masura este posibil īn Dasein-ul īnsusi, potrivit structurii sale de fiinta, un fapt-de-a-fi-īntreg co 141r175b nstituit prin faptul-de-a-fi-īntru-sfīrsit. Am vazut ca grija este constitutia fundamentala a Dasein-ului. Semnificatia ontologica a acestui cuvīnt a fost exprimata īn urmatoarea "definitie": faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi-fiind-deja-īn(lume) ca fapt-de-a-fi-īn-preajma fiintarii īntīlnite (īn interiorul lumii) . Sīnt exprimate astfel caracteristicile fundamentale ale fiintei Dasein-ului: [250] existenta - īn "īnaintea-lui-īnsusi"; facticitatea - īn "faptul-de-a-fi-deja-īn..."; caderea - īn "faptul-de-a-fi-īn-preajma...". Daca e adevarat ca moartea apartine īntr-un sens privilegiat fiintei Dasein-ului, atunci ea (īn speta faptul-de-a-fi-īntru-sfīrsit) trebuie sa poata determinata pornind de la aceste caracteristici.




E cazul mai īntīi sa lamurim, deocamdata sub forma de schita, cum anume existenta, facticitatea si caderea se dezvaluie īn fenomenul mortii.

Interpretarea "īnca-nu"-ului īn sensul unui rest - si o data cu aceasta a "īnca-nu"-ului extrem, adica a sfīrsitului Dasein-ului - a fost respinsa ca inadecvata, deoarece ea implica o īntelegere ontologic nepotrivita a Dasein-ului īn sensul de simpla-prezenta. Faptul-de-a-fi-la-sfīrsit īnseamna, existential vorbind, fapt-de-a-fi-īntru-sfīrsit. "Īnca-nu"-ul extrem are caracterul a ceva la care Dasein-ul se raporteaza. Sfīrsitul sta īn fata Dasein-ului. Moartea nu este ceva-simplu-prezent care īnca nu e aici, nu este un ultim rest redus la minimum, ci este mai degraba ceva ce sta īn fata noastra, o iminenta

Totusi, multe sīnt lucrurile care pot sta īn fata Dasein-ului ca fapt-de-a-fi-īn-lume. Caracterul acesta de iminenta nu apartine exclusiv mortii. Dimpotriva: aceasta interpretare a mortii ne-ar putea chiar face sa credem ca moartea ar trebui īnteleasa īn sensul acelor evenimente iminente care pot fi īntīlnite īn interiorul lumii. Pot fi iminente, de pilda, o furtuna, reamenajarea unei case, sosirea unui prieten, orice fiintare-simplu-prezenta, una la-īndemīna sau una care este laolalta-cu-noi. Numai ca moartea care ne sta īn fata nu are o fiinta de acest fel.

Īnsa pentru Dasein o calatorie de pilda sau o disputa cu un altul, o renuntare la ceva ce Dasein-ul īnsusi poate fi pot fi lucruri iminente: posibilitati de a fi care īsi au temeiul īn faptul-de-a-fi-laolalta cu ceilalti.

Moartea este o posibilitate de fiinta pe care Dasein-ul īnsusi are de fiecare data sa si-o asume. Cu moartea, Dasein-ul sta īn fata lui īnsusi īn putinta lui de a fi cea mai proprie. Īn aceasta posibilitate, Dasein-ul este preocupat pur si simplu de al sau fapt-de-a-fi-īn-lume. Moartea sa este posibilitatea de-a-nu-mai-putea-fi-Dasein. Cīnd Dasein-ul sta īn fata lui īnsusi luīnd chipul acestei posibilitati, el este īn īntregime trimis la putinta sa de a fi cea mai proprie. Stīnd astfel īn fata lui īnsusi, toate relatiile sale cu orice alt Dasein sīnt desfacute. Aceasta posibilitate de a fi care este cea mai proprie si care e desprinsa de orice relatie cu un alt Dasein este īn acelasi timp posibilitatea extrema. Ca putinta-de-a-fi, Dasein-ul nu poate sa depaseasca posibilitatea mortii. Moartea este pur si simplu posibilitatea unei imposibilitati a Dasein-ului. Astfel, moartea se dezvaluie ca fiind posibilitatea cea mai proprie, desprinsa de orice relatie si de nedepasit. Ca atare, ea este o iminenta privilegiata. [251] Posibilitatea ei existentiala se īntemeiaza pe faptul ca Dasein-ul īsi este īn chip esential deschis lui īnsusi, deschis īn ipostaza de "īnaintea-lui-īnsusi". Acest moment din structura grijii se concretizeaza īn chipul cel mai originar īn faptul-de-a-fi-īntru-moarte. Din punct de vedere fenomenal, faptul-de-a-fi-īntru-sfīrsit devine mai clar daca e īnteles ca fapt-de-a-fi īntru posibilitatea privilegiata a Dasein-ului pe care am caracterizat-o.

Īnsa Dasein-ul nu īsi procura posibilitatea cea mai proprie, desprinsa de orice relatie si de nedepasit abia īntr-un tīrziu si cu un prilej anume īn cursul fiintei sale. Ci, daca Dasein-ul exista, el este atunci deja aruncat īn aceasta posibilitate. Īn prima instanta si cel mai adesea, Dasein-ul nu are nici o cunostinta explicita (si cu atīt mai putin una teoretica) despre faptul ca el este remis mortii si ca moartea apartine astfel faptului-de-a-fi-īn-lume. Aruncarea īn moarte i se dezvaluie īntr-un chip mai originar si mai patrunzator īn situarea afectiva pe care am numit-o angoasa. Angoasa īn fata mortii este angoasa "īn fata" putintei-de-a-fi celei mai proprii, desprinse de orice relatie si de nedepasit. Acel ceva īn fata caruia survine aceasta angoasa este īnsusi faptul-de-a-fi-īn-lume. Acel ceva pentru care survine aceasta angoasa este pur si simplu putinta-de-a-fi a Dasein-ului. Angoasa īn fata mortii nu trebuie confundata cu frica īn fata decesului. Ea nu este o dispozitie "de slabiciune" pe care individul o resimte īn chip arbitrar si īntīmplator, ci, ca situare afectiva fundamentala a Dasein-ului, ea este acea stare de deschidere care reveleaza faptul ca Dasein-ul exista ca fiinta aruncata īntru sfīrsitul sau. Astfel, conceptul existential al faptului-de-a-muri se lamureste ca un fapt-de-a-fi care, supus fiind starii de aruncare, se afla īntru putinta-de-a-fi cea mai proprie, desprinsa de orice relatie si de nedepasit. Putem face astfel o delimitare mai precisa a faptului-de-a-muri de simpla disparitie, apoi de simpla pieire si, īn sfīrsit, de experienta "trairii" decesului.



Faptul-de-a-fi-īntru-sfīrsit nu ia nastere printr-o atitudine care se manifesta cīnd si cīnd, ci el apartine īn chip esential starii de aruncare a Dasein-ului, aceasta stare dezvaluindu-se īn situarea afectiva (īn dispozitie) īntr-un fel sau altul. "Cunoasterea" - sau "necunoasterea" - factica care domneste de fiecare data īn Dasein cīnd e vorba de fiinta lui cea mai proprie īntru sfīrsit nu este decīt expresia posibilitatii existentiele de a se mentine īn diferite moduri īn aceasta fiinta. Īn fapt sīnt multi cei care īn prima instanta si cel mai adesea nu stiu nimic de moarte; numai ca acest lucru nu trebuie sa treaca drept argument pentru faptul ca fiinta īntru moarte nu ar apartine Dasein-ului "īn chip general". Acest lucru dovedeste doar ca Dasein-ul, īn prima instanta si cel mai adesea, īsi acopera, fugind din fata ei, fiinta lui cea mai proprie īntru moarte. Dasein-ul moare factic atīta vreme cīt el exista, īnsa īn prima instanta si cel mai adesea el moare īn modul caderii. [252] Caci faptul-de-a-exista factic nu este doar īn general si īn chip indiferent o putinta-de-a-fi-īn-lume aruncata, ci el este īntotdeauna deja contopit cu "lumea" preocuparii sale. Īn acest fapt-de-a-fi-īn-preajma. de ordinul caderii se anunta fuga din spatiul stranietatii, ceea ce acum īnseamna fuga din fata fiintei lui celei mai proprii īntru moarte. Existenta, facticitate, cadere caracterizeaza faptul-de-a-fi-īntru-sfīrsit si sīnt de aceea constitutive pentru conceptul existential al mortii. Īn ce priveste posibilitatea sa ontologica, faptul-de-a-muri īsi are temeiul īn grija.

Īnsa daca faptul-de-a-fi-īntru-moarte apartine īn chip originar si esential fiintei Dasein-ului, atunci el trebuie deopotriva - chiar daca atunci el este īn prima instanta unul neautentic - sa poata fi pus īn lumina īn cotidianitate. si daca faptul-de-a-fi-īntru-sfīrsit ar trebui sa ofere posibilitatea existentiala pentru un existentiel fapt-de-a-fi-īntreg al Dasein-ului, atunci ar rezulta de aici confirmarea fenomenala a urmatoarei teze: grija este termenul ontologic pentru integralitatea īntregului structural al Dasein-ului. Totusi o schita a conexiunii dintre faptul-de-a-fi-īntru-moarte si grija nu este suficienta pentru a justifica pe deplin la nivelul fenomenelor aceasta propozitie. Trebuie sa putem vedea aceasta conexiune īn primul rīnd īn felul nemijlocit de a se concretiza al Dasein-ului, adica īn cotidianitatea sa.



Cf. § 41, p. [192].

Bevorstand (īn speta bevorstehen) este tradus aici printr-o dubla echivalenta: "ceea ce sta īn fata noastra" si "iminenta". Dar īn romāna, "iminenta" are un sens mai abrupt decīt Bevorstand īn germana. "Ceea ce sta īn fata noastra" este desigur implacabil, dar nu īnseamna ca trebuie sa se petreaca - dupa cum sugereaza "iminenta" - dintr-o clipa īn alta. Asadar, cuvīntul "iminenta" trebuie luat īn sens larg, nu atīt pe linia unei urgente, cīt pe cea a situarii unui eveniment īn fata noastra, indiferent de momentul survenirii lui.

Cf. § 40, p. [184] si urm.



loading...








Document Info


Accesari: 1767
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )